2,392 matches
-
acuzații uneltite și răspândite contra sa. Prin celebra sa descriere că le adresa batjocuri celor care piereau, Tacitus, denunță starea sufletească a lui Nero, plină de ură față de creștini. Formularea istoricului roman se explică prin aceea că populația, care îi detesta atât pe creștini cât și pe Nero, nu s-a alăturat împăratului, cum s-a petrecut mai apoi cu prilejul altor persecuții. Dimpotrivă, populația romană și-a exprimat, pentru a doua oară, sentimentele de milă față de cei osândiți, de condiție
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
secret zeiței Beluna și imediat după aceea vorbind trupelor sale din Orient, se adresa Dumnezeului cerurilor, adică celui al creștinilor; c) glorifica puterea și misticismul riturilor idolatrice, ridiculizând mai apoi păgânismul care își făurea zeii, asemenea meșterului care confecționa păpuși, detestând uzanța de a aduce onoruri divine persoanei împăratului; d) chema unii episcopii din exil, în semn de liberalitate și pentru a pune capăt discordiilor ecleziastice, iar pe ascuns îi întărâta pe ceilalți episcopi opozanți la revoltă, fiind convins că plebea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
moarte a unora: Theodoretus la Alexandria, Basilius la Ancyra, Heupsychius la Damasc, în Capadocia, Macedonius, Theodorus și Tatianus în Phrigia; Eusebius, Nestabios și Zenon la Gaza, Marcus la Aretusa, Emilianus la Durostorum, Cyrillus și unele fecioare la Heliopolis. În realitate, detesta violența și voia să se pară, cel puțin în aparență, un bărbat drept, susținător al libertății de conștiință: Și deși uneori era fără tact în cercetări întrebând, când nu era cazul, ce religie au împricinații, niciodată nu l-a influențat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
observă Kenneth Burke, argumentul "medical", potrivit căruia "evreul reprezintă țapul ispășitor"367, funcționează dintr-o altă perspectivă: Hitler este conștient, argumentează criticul, de "dualitatea" care scindează mentalitatea clasei mijlocii germane: "membrii săi manifestă, simultan, un cult pentru bani, în timp ce își detestă propriul cult"368. Atunci când capitalismul "merge bine", observă Burke, conflictul respectiv nu atrage atenția; în schimb, în caz contrar, el devine evident. Aici apare necesitatea "medicamentului" lui Hitler: proiectând asupra "țapului ispășitor"369, i. e., asupra evreului, toate trăsăturile capitalismului "malefic
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ne îndeamnă să observăm un alt factor psihologic exploatat eficient de către conducătorul fascist: Hitler a observat, în mod corect, că oamenii ar face aproape orice pentru unitate și pentru sentimentul de apartenență față de o comunitate. Mai mult, explică Burke, oamenii detestă, în asemenea măsură, dezbinarea, încât sunt capabili să se întoarcă împotriva celui care nu a făcut mai mult decât să o numească: "Resentimentul lor natural față de dezbinare se întoarce împotriva diagnosticianului care o declară un fapt. Acest diagnostician devine cauza
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
reclamei "Always Coca-Cola" "Întotdeauna Coca-Cola") "gheorghe popescu" de gheorghe popescu Constantin Popa: Frica naște frică... Un spectacol oglindă Există, fără îndoială, o tiranie a Trecutului mai mult sau mai puțin apropiat. Îl evocăm, îl cităm, îl renegăm, îl adulăm, îl detestăm, dar el, trecutul, s-a instalat în noi, definitiv, ca o boală incurabilă ce ne devoră cu voluptate, secretând periodic amintiri și atitudini. Amintirile ne îmbălsămează vârstele prin care trecem implacabil, iar atitudinile, de cele mai multe ori, ni le otrăvesc. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu stiloul În mînă, oferindu-i mîntuirea, adică un cal troian. Pascal Quignard se vede de fapt urmașul lui Albucius, autorul frazei citate În volumul omonim apărut În 1990 la editura POL: „Popillius este un exemplu pentru toți oamenii: Îi detestă mai ales pe cei cărora le datorează cel mai mult.” Dacă perversiunea de scriitor a francezului ar fi dublată de forță, n-aș crede că În 2002, iar, Goncourt-ul a fost acordat ca premiu de consolare. Interludiu. Studiul literaturii În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sunt supravegheate încă înainte de a răsuna pe scenă. Nici o societate totalitară nu s-a privat de un asemenea exercițiu, care se realizează, în mod simptomatic, pe baza acelorași interdicții, oricare ar fi ideologia de la care se revendică puterea. Toate dictaturile detestă aceleași abateri față de normele în vigoare, față de ordinea instituită, față de conduita morală oficial admisă. Politicul și eticul vor fi supuse în egală măsură vigilenței supravegherii. Nu există nici o deosebire între interdicțiile practicate de către culturnicii partidelor comuniste și funcționarii franchiști sau
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
comunicarea era principiul însuși al societății. Era legătura cucerită de oameni în desprinderea lor din haos și care dădea sens sistemului în toate fațetele sale: politică, morală, economică, estetică, raportul cu cosmosul. Această legătură se numea philia, prietenie politică. Rousseau detesta comunicarea, pe care nu o voia instrumentală și stima philia, pe care o plasa, ca și grecii, în centrul și la baza întregii activități, în "sfințenia" contractului său. Comunicarea nu era o problemă nici pentru Cetatea creștină, și pentru aceleași
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ficțiunile succesive ale transmiterii. B) Lecțiile despre comunicarea industrială Să încercăm acum să precizăm obiectul comunicării în opera lui Legendre și să facem apel la opera sa Cuvinte poetice scăpate din text sau Lecții despre comunicarea industrială, apărută în 1982. "Detest cuvîntul comunicare. Din punct de vedere social, cuvîntul este imperiul forței; comunicarea este o dogmă, o rețea de propoziții care ne trimit la principiul autorității"13. Noi căutăm astăzi să nu fim manipulați. Vorbărie a scientiștilor care pretind să elimine
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și nu numai pe el cu propriile sale dorințe, rătăcind pe suprafața obiectelor fără să se hotărască, dar și diferitele sale dubluri, ipotetice, cărora publicitatea le permite să se exprime. Cineva, de exemplu, va refuza să lenevească pe plajă, va detesta crema de bronzat, dar va dori pielea aurie a femeii și va visa insule necunoscute și vapoare, atunci cînd acestea nu există în imagine. C) Publicitatea se dizolvă atunci în sistemul general de consum, ale cărui legi ea le adoptă
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în timp ce le dau frâu liber, ce stau mărturie a faptului că sunt un adevărat român. * Dintre comunitățile cu care istoria ne-a făcut să locuim în granițele aceleiași țări am ajuns să preluăm mai multe de la cei pe care-i detestăm cel mai tare. Semn că existența lor alături de noi nu este întâmplătoare. * Ca români ne leagă doar datul lingvistic, contextul geografic și bruma de istorie la care apelăm pentru a ne identifica rădăcinile, deseori trucând-o. * Dorința de autenticitate este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sufletul n-ar avea nici un contur. * A murit prematur un admirabil coleg, ce și-a dedicat viața cercetării istoriei și întemeierii unei școli de Bizantinologie. Îi supraviețuiesc lucrurile făcute cumva împotriva inerției și indiferenței unei mari părți dintre colegi. Discret detestat în timpul vieții pentru ambițiile sale și pentru modalitatea de punere a lor în practică, pleacă stimat tocmai pentru insistența de a-și împlini destinul. Semn că merită sacrificată popularitatea în beneficiul idealurilor, sensul unei vieți reușind să se împlinească și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
inerții și imposturi, în cele la “Occident” - nevoia de a da conținuturi veritabile formelor de viață contemporană. „Viața patriarhală - scria chiar un publicist băcăuan - se alungă cu năzuinți occidentale”. Neîndoielnic, Bacovia era în curent cu înfruntările dintre cele două atitudini. Detestînd “humorul”, adică sfidările parveniților, superficialitatea și inadecvările, Bacovia se plasa de partea prooccidentalilor. Nu numai literar, ci și etic, Bacovia a aparținut seriei mici a celor cărora nu li se pot imputa intenții de parvenire și compromisuri. Opinia mi-e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
capitolul Eminescu și dragostea, din Viața lui Mihai Eminescu." Iar cu privire la Arghezi: "Concluzii contrare acelora trase în conferință, ne-ar fi părut conforme idealului erotic al autorului cuvintelor potrivite, cît și adevăratei imagini a celui eminescian"56. Însuși Eminescu a detestat femeia frivolă. Pentru Eminescu, asemenea fel de iubire "e-o clipă de beție și-o zi de desgustare". Adevărata iubire este, pentru el, cu totul altceva: "E acea iubire adîncă și curată Care-n viață vine o dată, numai o dată Acea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
imposibilă pentru Zenon, așa cum este pentru protejatul său Cyprien. Cyprien întreține raporturi sexuale atât cu femei cât și cu bărbați, dar îi lipsește angajamentul emoțional cu oricare din sexe; acesta este motivul pentru care "îngerul" care-i naște copilul îl detestă. Tot astfel, deși într-o mai mică măsură, Zenon se dedă tainelor sexului aproape ca și când ar fi experiențe de magie neagră: ceva ce alchimistul încearcă dar la care renunță în cele din urmă, în căutarea Pietrei Filozofale. Sodomia îi este
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a consacrat ca o formă majoră de scriere modernă, nu numai în colegii și universități, dar și printre scriitorii și cititorii din întreaga lume. Acest mic volum a spus destul de puțin despre Yourcenar ca "scriitoare gay". Ea însăși ar fi detestat categorizarea tot atât de ferm cum s-a opus clasificării ființelor umane în funcție de sexul obiectului sexual ales. Era mult prea neînduplecat individualistă sau excentrică pentru a împărți oamenii în stereotipuri sexuale. În timp ce susținea cauza negrilor din America în anii '50 (într-o
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de a înălța, de a purifica, viața sufletească a omului. Mitea Karamazov, de exemplu, se lasă condamnat fără a fi săvârșit paricidul de care era acuzat, dar de care conștiința lui nu era străină, deoarece în străfundul sufletului său își detestă tatăl, iar într-o anumită împrejurare spusese chiar: „De ce să trăiască un astfel de om?”. Gândind astfel, el a făcut paricidul în adâncul sufletului său. Simțindu-se apoi culpabil în forul său interior, el va lua asupra lui însuși întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fără margini în timp sau în spațiu,/ nelegat de hazardul nu mai știu cărui/ obscur idiom, voi fi autarhul/ Nimicului.// mai mult nu-ți mai spun. Confidența aceasta / în ciuda armoariei mele (Să nu te încrezi) / pentru simplul motiv că te detest". Și anume: histrionismul, apetența pentru disimulare, mistificare și automistificare (de unde obsesia măștilor și a altor forme de deghizare), evaziunea în forme circumscrise nelimitării spațio-temporale și, în sfârșit, nihilismul ironic. Retorica aceasta de camuflaj recunoscut ca atare, așadar ineficient funcționează totuși
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
psihică e alcătuită din lupta, din antagonismul dialectic, din drama contradictorie a psihicului și a biologicului, a morții și a vieții."18 Este, oare, moartea o simplă dispariție în neant? Dacă există vreun cuvînt pe care Lupasco să-l fi detestat acela e absolutul. Pentru el, moartea nu există din simplul motiv că e un absolut, în contradicție cu logica sa a antagonismului energetic, care presupune coexistența celor trei universuri. "Actualizînd viața, scrie Lupasco, conștiința se umple de moarte, actua-lizînd moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cărți de-ale mele, ați și publicat în revista Arguments, în 1961, articolul meu intitulat Sistemologie și Cosmogonie, știați deci la ce să vă așteptați. Dar văd că mă situați acum printre raționaliști, ba chiar printre raționaliștii metafizicieni (care mă detestă, fie ei și microfizicieni, fiindcă au rămas blocați în logica clasică a non-contradicției și identității), și aici e confuzia". Iar la sfîrșitul scrisorii, sale Lupasco adaugă: "Vă zbateți, cu o extraordinară și eroică subtilitate, între un abisal paralelism leibnitzi-an, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Saxa, în uniformă de satin fin negru și cu ciorapi negri așa de metalici, încât mâna să alunece cu gândul pe ei ca pe rezămătoarea de nichel a fotoliului. Aprins de asemenea deziderate de lux igienico-estetice, nu putu să nu deteste apariția babei Chiva cu un pahar de lapte cu cafea, pe care scria Suvenir din Călimănești, pus pe o tavă ruginită. (George Călinescu, Cartea nunții) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 2.Motivează folosirea cratimei în structura n-avea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
puternic ce provoacă un conflict deschis. Arestat abuziv din ordinul prefectului, Cațavencu este apoi eliberat și invitat la un dialog. Scena „negocierii“ (actul al IIlea, scena IX) este sem ni ficativă, reliefând duplicitatea personajelor, care își vorbesc amabilinsinuant, deși se detestă. Cât timp e în posesia scrisorii, Cațavencu este arogant, agresiv, inflexibil, dar, după ce o pierde, devine umil, lingușitor, slugarnic, cerândui, în final, iertare prefectului. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau o temă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
restul enunțului o construcție explicativă/incidentală; au rolul de a diferenția planul narării evenimentelor de planul reflecțiilor personajului narator/rolul de a marca inserarea unei reflecții în flu xul discursului narativ. 3. Pentru el, acest eșec minor era o tragedie./ Detest tragedia ploilor nesfârșite de toamnă. 4. Perspectiva narativă ilustrată în text este internă, subiectivă. 5. Interogațiile retorice au rolul de a evidenția dileme interioare ale persona juluina rator/conștientizarea propriilor incertitudini, evidențiind înclinația spre reflecție, spre auto analiză. 6. Fragmentul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trebuie clar studiată ca atare în mediul școlar și multe violențe sunt într-adevăr pasibile de penalizare. Crima nu reprezintă întreaga violență sau nu orice violență este criminală. Ca să luăm niște exemple extreme, ne putem gândi la războaie, chiar dacă le detestăm, la pedeapsa cu moartea în țările care o autorizează, deși este cu totul demnă de ură. Ca să luăm un exemplu și mai trivial, ce să credem despre pedeapsa corporală în țările care încă o permit, că aceasta nu-i violentă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]