280,392 matches
-
suflet în aparat”. Suie Paparude va concerta live pentru dumneavoastră în CLub XS din Iași. În curând mai multe informații privind costul biletului pentru intrarea la petrecere. Piesă “Soundcheck” de pe noul album Suie Paparude intitulat “E suflet în aparat” a devenit no 1 în Top Show Radio Guerrilla FM. Informații și rezervări la: 0729 292 610 Vezi cele mai tari Restaurante Nunți în Iași, click pentru detalii
Suie Paparude LIVE @ XS Club, 22 octombrie [Corola-blog/BlogPost/94790_a_96082]
-
vai, decât o palidă copie a lumii Ideilor. Și textul acesta despre care am spus frumos cândva că e singurul loc de veci, iată-l dovedit un biet cenotaf, copie a copiei copiei. Am totuși, o destul de plăcută consolare: am devenit, în sfârșit, un fel de coleg cu Platon, și sunt aproape sigur că el, colegul Platon, mă va înțelege.
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3460_a_4785]
-
anunță ceva toamnă Ca și-atunci când erai fuga mea de-acasă, Te regăseam cu buza ușor lăsată, ca un copil Care-abia-nvață plânsul, Cu atâta nesaț te purtam prin Indiile mele secrete Încât lumina verde a porumbilor se micșora Luna zgâria, devenea colțuroasă Nicio cărare nu semăna cu cealaltă Și totuși, fiecare urmă ar putea fi a ta. Ninge la Istanbul Ninge la Istanbul și mă mir Că tocmai mie mi-e dat să aflu de-această-ntâmplare O voce albă, ca
Poezie by Carmen Focșa () [Corola-journal/Imaginative/3554_a_4879]
-
vânt foarte rece a smuls-o din somnolență /ce o fi apucat-o așa dintr-o dată/ poate că și-a amintit de vreo gâză care se va fi oploșit la subțioara ei tot mai uscată poate că acolo sus întrebările devin tot mai albastre și nu mai așteaptă răspuns poate că la orizont un copil deja și-o imaginează vie și nu se cade să amărăști un copil alături parcă pietrificat în lumina nemiloasă a neonului e un om doborât de
întâmplare de seară by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/3697_a_5022]
-
gara de est târziu spre amiază nu am fost în stare să trag niște învățăminte utile din capul omului gândind la comitetul provizoriu care a hotărât să vină îndoielnicul anotimp ziarele au scris despre orășenii care au avut încredere în timpul devenind conștient de castanii roșii (așa stă treaba cu toamna păcătoșilor) multe zile am așteptat timpul pe drumul lung de la belgrad în scopuri curative asta e. FIȘĂ CLINICĂ Față de slăbiciunile omului țara e bătrână pacientul declară ninge negrăit asemeni logicii matematice
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
nămeți de ninsoare asupra posibilului aproape de încăpere momentul critic al adevărului la întrebarea dacă și-a luat temperatura la ora șase a răspuns timpul trebuie să aibă sens dar țara s-a amestecat prea mult în treburile omenești și a devenit bolnavă. IARNĂ GALBENĂ Struguri negri ai iernii galbene suspiciul sare din a în c în timp ce b se transformă în c și apoi în a gropi în zăpadă struguri negri iarnă galbenă suspiciul a ajuns în pragul casei sântem responsabili că
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
Gheorghe Grigurcu Niciun vis în afara paginilor în care Soarele bunul el însuși se bronzează la Soare niciun vis în afara paginilor în care Luna se străduiește din răsputerile ei femeiești să devină asemenea Lunii nimic în afara paginilor în care Soarele și Luna se-amestecă pînă la indistincție aidoma vorbelor unei conversații familiare la un capăt al plajei celei fără de capăt.
Poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/3759_a_5084]
-
n-au făcut când ar fi putut-o face - Karl avea trompetă și nimeni nu îndrăznea să i-o ia, zgomotele erau adunate în note puse pe portativ ca dintr-un sac mîinile lui Mozart prin anotimpurile lui Vivaldi, Frederich devenea din ce în ce mai mic, deși barba lui se ascundea departe într-o Laponie ca o țară a lui Asimov, straie roșii, reni plini de medalii, hi-hi, se auzea glasul lui Vladimir Ilici din cele un milion de trupuri de bronz, iar ecoul
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
fi evanescența! WEEKEND SECRET Lucrul pe care l-ai dorit al tău la nesfîrșit te stăpînește. Fie! În mine drumurile se zbat ca peștii în plasă mucezește absența iar cîțiva admiră dîra de sînge a privighetorii ucise pe cînd palmele devin arme și primăvara-i abisul oricărei priviri. Cu grădina Getsemani topită în suflet O odisee a singurătății vei scrie. Mucezește absența. Dacă locuiești într-un fulger floarea furtunii iat-o! Dințișorii curajului iată-i! Se clatină lacrima îngenunchează hotarul. Încă
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
un kil de menstruație. era înaintea mesei de seară. iar ăluia îi trebuia o sticlă de vodca să-și revină. al patrulea nevastă-sa era un automat de facut cafea. dă-mi un espresso, comandă. sau una tare, neîndulcită. cand devenise adult înlocuise laptele cu cafeaua și pe maică-sa cu nevastă-sa. dependentele astea îl enervau deseori. scurtă oprire în drogheta city sunt nopți când deasupra maternității din severin plutește un înger cu cască și salopeta și mistrii mari cât
Poezie by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/3834_a_5159]
-
tineri și frumoși cu lumea nefrântă. Scriam cu lumină pe aripile îngerilor. Desenam zulufii norilor pe mări transparente Ridicând freamăt de inimi și-o apă mai sfântă. Eram tineri și zvelți și drepți în răcoare. Vremi învechite nu mai mișcau. Deveneam statui de duh tânăr și sare. Virginitatea și cerul ardeau. N-AM ȘTIUT pe talgere ruginite în sunet luna picură prin cornul de melc se-aud în fântână îngeri căzând și eu învelit în mătăsile nopții mantii de jar mă
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
scap. Bătrânii nu descriau oameni, nici întâmplări, nu trăgeau concluzii, lăsau totul nelămurit, radios, fumau, își masau picioarele gălbii de vechime. Un inginer îmi arătase planuri ale orașului în pavajul pieței, important era însă altceva: să miros piatra, ea să devină floare, simpla ei frumusețe să-mi sature foamea, sorbit de magie, să pot uita materia, știind ce înseamnă cercul hranei, îmi amintesc prea bine. Bătrânii-și urmau drumul prin urbe, din strada Puțul de piatră până la strada Cuțitul de argint
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/3917_a_5242]
-
metafore-ale lunii și hotărâți să nu amplificăm nimic din ce simțim. Privim, fără dorințe, atât: deplinătatea lunii, o imagine al cărei preț ne este viața, însăși viața, și nici metafora n-o va putea descrie. Văzul ne este luna, am devenit poezia, vedere fidelă, orbitoare, gând inclus, lungimea unui braț în așteptare, mișcând din degete fără iluzii. De am putea rămâne bogați și neschimbați în timp, privind, fără dorințe,-atât: rotundul lunii, plin. PRAG Boală, prag pe care umbra trupului de
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/3917_a_5242]
-
Traian T. Coșovei omagiu lui Nicolae Labiș Arzi ca o flacără obraznică în fața unei ploi care nu se sfârșește. Nu era sânge pe mâinile celor înfometați - înarmați cu o secetă care, poetic, nu avea niciun înțeles. Cu foamea, deveniseră frați și neștiute surori. Se bănuiau, se iubeau, erau întrebători de carne și sânge - Cineva trebuia să omoare cina copilăriei ca să mănânce! Și să ridice mâinile la cer: măcel, sau mister? Esențialitatea lor era carnivoră. Cu focul stins în vatră
Moartea căprioarei by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4159_a_5484]
-
Leo Butnaru Asta e domnule Honoré de Balzac - au trecut cam o sută cincizeci de ani de când comedia umană a început să devină antiumană -adică o comedie și mai și... Presupun că deja aproape șapte sute de ani și cu divina comedie se întâmplă ceva imprevizibil pentru că în lumea aceasta trecătoare nimic nu este stabil nici chiar comedia... Asta e domnilor Dante și Honoré
Taxe și tare by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4136_a_5461]
-
profetic ce simte o mare stingere. a fi sau a nu fi, acum e acum. fulgere și trăsnete colcăie în albiile munților. ceața și potopul de dincolo s-au pornit înspre noi, cu toată materia pe creștet. acum golul a devenit un pod de oțel despicat. cocoși atomici sună deșteptarea. cei fricoși rămân aici, paralizați de gând. ceilalți au pornit și au dispărut ca și cum n-ar fi fost.
Podul by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/4520_a_5845]
-
un ochi roșu și altul verde bărbița-ncovoiată ironic aidoma unui al treilea corn inversat) ai zice ultimul portret al poetului Abăluță. Întregul În focul fierbinte-al detaliilor cum se călește Întregul cum se face ne’ndurător oțel apoi cum devine rece stingînd fără milă detaliile. Uimită e Viața Uimită e Viața de sine aidoma unui tîlc ce-ascunde-ntr-însul o Formă te umilești să descoperi tîlcul dar cu cîtă vanitate scoți la iveală Forma. Iată imensitatea Iată imensitatea aceasta tot mai restrînsă
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
patru pe Calea Victoriei. Adolescența - o făclie stinsă, Un muc de țigară aruncat Pe asfaltul întrerupt de găuri al Bucureștiului Care îmi sărută tălpile cerșind amintiri Adolescența - o minge de ping pong Nu întotdeuna aruncată înapoi. În întâmpinarea cuvintelor mele când devin carnivore, când își cer uncia lor de carne Dar unde, în care cute ale memoriei se ascunde el Milionul de lucruri care mi s-au întâmplat Precis în acest loc, Muc de țigară stins pe caldaram Aici Sau poate nu
Poezii by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Imaginative/4948_a_6273]
-
contracțiile și expansiunea n-o pot ocoli în serile cînd luna e un magnet uriaș . nu strică să-i dai cîțiva bănuți ai melancoliei, toți, dacă-i ai! și dacă ai fi blîndă, crede-mă, fiara cea mai fioroasă ar deveni, deodată, plăpîndă. luna, curată, mai mare și mai frumoasă. iubiții tăi, într-o seară, s-au pus să strice totul, ți-au promis luna! dar cum să smulgi inima unei nopți înstelate? s-au întors cu căngile mînjite de sînge
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/4764_a_6089]
-
exponatele împăiate ale Muzeului Antipa bătrân versificator al spaimelor comune te simți deodată inutil ca papionul la gâtul unui cerșetor inutil ca orificiile flautului ruginit aruncat de câteva decenii în podul cu lucruri de prisos în noaptea aceasta când zidurile devin translucide ca sticla când arborii întunecați și pietrele prind viață deodată, prind suflet, memorie când casele se aud cum respiră când sufletul muribunzilor iese prin coșul caselor ca un fum și Dumnezeu se aude rătăcind pe străzi atât de aproape
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
steluței roșii din abecedare se petrecea în inima unui anotimp în care bunicul avea fața ca o coajă de arbore bătrân iar mătușile îmbrăcate în negru abia își mai aminteau de soții neîntorși din război viermii lacrimilor de văduve tinere deveniseră fluturi cu câinii milogi ai ulițelor am copilărit sub cerul ca un cristal doar albastrul lui cădea fără vuiet cu blândețe în lacuri peste casa cu acoperiș de trestie în care improvizam luminișuri cu un muc de lumânare de seu
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Domnul Nost Iisus Hristos! II În întuneric și-n nimic, cînd „Fie!” rostitu-s-a și,-n chip de radiații, totul era, vibrînd, entelehie luminii izbucnind cu tot cu spații, realul s-a-ntrupat din energie: fotonii logoforelor vibrații au devenit substanță care știe, cuvîntul - sursa veșnicei creații. Încît, acum, vorbind, aduc în fire, concorporal potențelor divine și-n jubilarea sufletului meu, vibrația ce-i la-nceput rostire, rostirea care este verb în sine, și verbul care-i act în Dumnezeu
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
ne-om aduce-aminte, ca de un basm străvechi, de galaxii. IV Tu, ce-n afară de-orice e natură rostești realitatea,-n nedistanță, netimp, neglas, ne-aflare,-eternă stanță, text nouă-nuntru, lumilor textură, materie din energie pură, fotoni vibrînd și devenind substanță! Fotoni din „Fie!”, deci din Verb, mutanță a dragostei în altă nemăsură! Fă-mă, De Negrăitule, rostire, cuvînt făptuitor de viață vie din singurul Cuvînt prezent în toate, ca,-nflăcărat de-universală-iubire, ce-n mine-i cale adevăr să-și
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
mistui! Căci nu-s son doar și înțeles și forță în cari și-un munte se cutremură, prin care-n fața voastră stau teribil, ci-s viața vie însăși, cărei torță m-aprind, mă-nvîlv, și-ntreg ei flacără, deși lut, devin chip indestructibil!
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
cânta mai frumos decât leonard cohen am încetinit mașina am oprit aparatul de radio ne-a văzut și el a zărit și pietricica dintre parbriz și ștergătoare și a atins-o cu mâna dintr-o dată pietricica a strălucit și a devenit instantaneu piatră prețioasă a întrebat scurt, nu știu dacă pe mine sau pe vasiliu, „ce mai face pivnița din quintelnic?” „bine”, am zis și eu și vasiliu, și ne-am văzut mai departe de drum la intrare în solești am
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]