2,624 matches
-
inimă lui Sorin, nu am Îndoială. Emfaza și ciocoismul literatului de tribună, regizarea mutual avantajoasă a trofeelor Între „consacrații” Agorei Îi provocau spontane reacții de silă. Sfida Autoritatea narcisistă a Criticii, dar Întreținea un enorm, aproape sfios respect față de criticul devotat, până la sacrificiul de sine, descifrării misterului, magiei, măreției creației și creatorului. Solidar rămăsese, mereu, cu oamenii „simpli”, Învățați sau nu, ca și cu cei pe care prin talent și onestitate Îi considera cu adevărat colegii săi, bucuros să aibă cât
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
eșec? Forme ale libertății, ale individualității, adică? Ionescu ar fi avut destule de spus, presupun. Îl văzusem, În treacăt, În vizita mea la Paris la Începutul anilor ’80, În seara pe care aveam s-o petrec cu Marie-France, grațioasa și devotata sa fiică. Apăruse, pentru câteva clipe, Însingurat și vulnerabil, În hol, să mă cunoască. Nu am schimbat decât cuvinte fără importanță. O afectuoasă absență pe chipul tristului Charlot, o amețeală, parcă, nu neapărat alcoolică. „Îmbătat repede, după câteva cocktail-uri
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
idiotizării la care Îl supune actuala viață publică și politică. Beneficia, de fapt, de o sceptică, senină distanțare de mediu și Își găsise, În sfârșit, la bătrânețe, o parteneră tânără și ideală. Un soi de călugăriță evreică, inteligentă, cultivată, total devotată soțului. „Viitoarea mea nevastă va fi o evreică din China Town”, i-am spus, la despărțire, privind spre Janis, spre fața ei de japonez semit. * Gentilețea sa devine seducătoare după ce te acceptă. Am regăsit-o În toate gesturile mici ale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și locuiam în aceiași cameră la căminul studențesc. Era băiatul unui bătrân negustor scăpătat de la Focșani. În contact cu băieții care formau frăția de cruce din acel oraș, a ajuns legionar și a rămas pe urmă unul dintre cei mai devotați luptători și admiratori ai Căpitanului. Umbla mereu cu capul gol, pășind legănându-se și cu trupul puțin aplecat înainte, parcă voia să taie vântul. Nu purta haine prea bune, iar pantalonii erau întotdeauna ronțăiți de ghetele lui scâlciate și lungi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu plecaseră încă: Eugen Theodorescu, Octavian Roșu, Alexandru Popovici, Nicu Șeitan, Nicu Crăcea, care l-au ajutat la îmbarcarea în tren. Spre bucuria și încurajarea lui, înainte de plecarea trenului vine și Comandantul să-și ia rămas bun de la cel mai devotat prieten și cel mai brav ostaș al lui. Ne descrie apoi Nicolae Petrașcu drumul până la Viena cu foarte multă duioșie, trecerea trenului prin locuri cunoscute până când o noapte cernită s-a lăsat și odată cu ea, somnul cel odihnitor. În Viena
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca o scânteie, nădăjduind începerea, într-un viitor nedefinit a organizării luptei încetate pentru un timp, și în acest caz trebuia păstrată încrederea tuturor față de centrul de comandă, indiferent că acesta va fi el, Nicolae Petrașcu, sau un altul. Un devotat și sacrificator continuu, de o viață, a ideii naționale și al idealului legionar nu putea concepe că această luptă s a încheiat când încă mai erau în țară mii de oameni între 30 și 50 de ani, la vârsta maturității
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
optulea an, în 26 mai 1976, la vârsta de 57 de ani, urmând ca să se întâlnească acolo sus; aici pe pământ viața lor fiind mai mult despărțită”. în introducerea însemnărilor din viața legionară, Horia Sima își prezintă prietenul cel mai devotat, făcând totodată și scurte referiri asupra biografiei lui. Întrucât acestea sunt relatate pe larg în alte capitole ale cărții se vor păstra numai pasajele care prezintă oarecare noutate sau o formă de prezentare deosebit de frumoasă. Circulară Din țară ne vine
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sa. Rezultatele excepționale nu-l înfumurează ci l călesc pentru ceea ce avea să urmeze. Ceea ce s-ar putea numi un destin activ face să fie coleg de liceu cu un alt făgărășan, Horia Sima, de care va rămâne legat, cu devotată prietenie și ascultare toată viața lui. Student apoi, între 1928-1932, al facultății de Litere și Filozofie din București, tot împreună cu Horia Sima - acesta a devenit pentru el, mai târziu, simplu și concis: Comandantul - studenția lor s-a detașat radical de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1977-1984), Prezența criticii (1982), eseurile, însemnările și cronicile jalonează traseul unei istorii a poeziei românești contemporane, criticul fiind implicat cu exemplară probitate în fluxul creației și al meditației despre temeiurile și rosturile ei. Același sens, al asumării unui traiect existențial devotat valorilor, se deslușește din Jurnalul unui poet leneș (2000), document personal și document pentru cunoașterea anilor 1955-1993. Marile emoții, dacă există, se consumă în afara poemului. În spațiul poemului nu pătrund decât emoțiile purificate de o gândire cumpănită, de o frumoasă
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
1972, 2; Beke, Fără interpret, 229-235; Piru, Varia, ÎI, 305-308; Barta János, Gáldi László, „Irodalomtörténeti közlemények”, 1974, 2; Szabó Zoltán, Gáldi László életműve, UTK, 1974, 11; Balotă, Scriitori maghiari, 463-470; Rom magy. ir. lex., ÎI, 36-37; Florica Dimitrescu, Un savant devotat culturii române - Ladislau Gáldi, JL, 1995, 29-32. O.K.
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
răvășit de „viziuni de mărire”, turmentat de elanuri tulburi, în care ambiția lui nestăpânită hrănește bezmeticia sedițiunii și declanșează excitația subită a loviturii ucigașe. Pumnalul se oprește în pieptul lui Român Gruie, și Vlaicu, după ce își deplânge în fade lamentații devotatul slujitor și tovarăș, hotărăște ca asasinul să ia locul celui asasinat, ca Mircea, deci, să devină ceea ce fusese Român Gruie: „pavăza și brațul” său. Vlaicu, așadar, îl absolvă pe nesăbuit, pedepsit îndeajuns prin spasmele conștiinței și hărăzit oricum, fiind viță
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
al spiritualității din zona Fălticenilor, cum se autorecomandă, „sârguincios benedictin al tezaurelor ascunse în biblioteci”, cum îl aprecia Vasile Lovinescu, D., împătimit al cercetării tradițiilor literare, artistice și culturale ale orașului de pe Șomuz, și-a dăruit mulți ani de cercetări devotate punerii în lumină a acestora. Pentru constituirea „Galeriei oamenilor de seamă” a scotocit arhive, a purtat o întinsă corespondență, a adunat documente și le-a orânduit în casa memorială Vasile și Horia Lovinescu. Bun cunoscător al biografiei personalităților fălticenene, D.
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
de o „tristă grandoare” pentru intelectualul responsabil, între idealitatea adevărurilor universale ale umanismului și forțele obscure active în lumea contemporană. Sub axioma că numai „criteriile și idealurile spiritului” girează un rost „înalt și vrednic al vieții”, Comarnescu expune drama intelectualului devotat eticii și adevărului: „Pentru milioanele de oameni ai miturilor și fervorilor naturale, «telurice», cum spune Keyserling, intelectualii intransigenți apar un fel de oportuniști sau negativiști dăunători și primejdioși. Oportuniști când, sub veghea unicului criteriu al binelui etern și universal, ei
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
două volume purtând chiar acest titlu o propun, aduce reinterpretări și valorificări ale clasicilor în paralelisme ce îngăduie o lărgire a sensului („Hanul Ancuței” și „Banchetul”, Luceafărul și Meșterul Manole, Ultimul Decheneu). Cultivând o conștiință activă a identității noastre etno-culturale, devotat memoriei vii a acesteia, H. repune în discuție miturile esențiale în definirea sufletului românesc. SCRIERI: Dincolo de ruine. Cetăți medievale, București, 1959; ed. Iași, 2003; Intoarcerea la literatură. Printre clasici, Iași, 1970; Curs de estetică, I-II, Iași, 1978; Ars longa
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
după înfăptuirea acesteia, este ales deputat de Ilfov, la propunerea lui Al. I. Cuza. Stabilit în Iași, a deschis un birou de avocatură, continuându-și totodată activitatea scriitoricească. Din anul 1865, ia parte la ședințele societății Junimea, al cărei membru devotat rămâne până la capăt. A avut diverse funcții în administrația orașului Iași și a fost vicepreședinte al Senatului. Între 1854 și 1862, I. scrie poezii sentimentale sau patriotice, distingându-se prin ușurința versificației. Ulterior abandonează acest gen de poezie, dedicându-se
IANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287486_a_288815]
-
, periodic care a apărut la București, săptămânal, între 18 septembrie 1860 și 19 martie 1861. Proprietar și editor al gazetei, subintitulată „Jurnal universal”, era Carol Popp de Szathmary, iar redactor responsabil, Al. Zanne, scriitor, traducător, publicist politic și prieten devotat al lui Dimitrie Bolintineanu. I. trebuie socotită însă mai degrabă între periodicele lui Bolintineanu, deoarece în tot timpul apariției a susținut punctele de vedere ale acestuia în chestiunile politice și literare. Redactorii își propun, cum arată un articol-prospect, să asigure
ILUSTRAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
așa stă în firea lucrurilor de când lumea, de aceea nu ezită să "cobească" precipitarea intrigii către un deznodământ nefavorabil Corbului. E mult, e puțin? Atitudinea Brehnacei este una prudentă, dar, oricum, trebuie acceptat că ea nu se numără printre agenții devotați ai tiranului Corb; nu înfăptuiește răul, conștientizându-l ca atare. Ea rezistă, dacă pot forța nota, prin cultură: încearcă dacă nu să ia o poziție fățișă, măcar să-și păstreze neutralitatea și să nu pună zel în comiterea răului. Dar face
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
are pic de simpatie pentru această tagmă a răpitoarelor, cu toate că aici Inorogul își va găsi doi protectori: Șoimul și Brehnacea. Primul nici măcar nu participă la soborul animalelor și păsărilor, părând un personaj de decor. El este doar numit, alături de slujitorii devotați ai Corbului, ca unul care nu iese din gloată și nici nu încearcă să gândească pe cont propriu, primind automat tot ceea ce decide stăpânul: "Toți Șoimii, Uleii și Coruii și alalte de stârvuri iubitoare pasiri frumos crăngăitul Corbului lăudară și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Hameleon nu cuteză să-l înșele. Acesta va acționa permanent "supt groaza datului cuvânt cătră crocodil"10, va deveni un pion al fiarei al cărei spectru îl va amenința permanent din umbră. Crocodilul știe că a câștigat un rob, un devotat slujitor, care îi va aduce un câștig însutit mai valoros decât o masă nici măcar copioasă. Frica este cel mai bun pedagog, astfel încât Hameleonul nu va ieși din cuvântul noului său stăpân. Când își ticluiește planurile, atunci când, într-un monolog interior
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Crocodil, să-l asigure de credința sa. Sau să-i raporteze cum merg lucrurile. Întotdeauna, Crocodilul își păstrează răbdarea, dar nu uită să-și reînnoiască cumplitele amenințări. Nu se arată niciodată impacientat, știind bine că a câștigat un sclav mai devotat decât orice binevoitor. Crocodilul este un animal mai curând pasiv, legat de teritoriul său, căruia îi lipsește cu totul gustul pentru nomadism. El este amenințător doar acasă la el, unde Hameleonul a avut nesăbuința să calce. Altfel, nu pare o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al studiului teologiei) s-a manifestat viguros chiar din 1215, când legatul papal a interzis orice lecturi și comentarii ale „Fizicii” și „Metafizicii” lui Aristotel. Opoziția față de deschiderea laică a rectorului Universității a fost exprimată de magiștrii dominicani și franciscani, devotați total papalității. Abia din 1318 ei vor accepta să se supună deciziilor rectorului („jurământul de ascultare sau de supunere”). Cât despre Facultatea de medicină din Paris, ea a fost înființată în 1253, având un statut elaborat în 1270 și confirmat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Muntean, 2001): dezvoltarea unor reglementări legale și a unor politici sociale naționale care să vizeze prevenirea violenței în familie; aderarea la documente și reglementări internaționale privind abordarea violenței în familie; dezvoltarea serviciilor specializate, cu profesioniști formați în domeniu, eficienți și devotați cauzei; educarea și sensibilizarea comunității pentru a identifica și respinge manifestările violente și pentru a apela la legi și servicii de specialitate; dezvoltarea cercetărilor în domeniu și diseminarea informațiilor prin schimburi cu profesioniști din alte servicii, zone, țări, în cadrul unor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestui lucru, că zilnic confruntându-se cu durerea, mecanismele lor de apărare s-au dezvoltat astfel încât îi protejează, dar în același timp îi face insensibili la durere. Riscul? Dezumanizarea serviciilor care ar trebui să fie în cea mai mare măsură devotate omului, stării lui de „bine” din punct de vedere fizic, mental și social și nu numai absența bolii sau infirmității”. Poate că o abordare a durerii, încă în perioada de pregătire a studenților la medicină, cultivarea empatiei la viitoarele cadre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doctorul Yalom, înființează cel dintâi grup de suport în beneficiul bolnavilor neoplazici, aflați în fază finală. Această premieră care a deschis o pagină de istorie s-a numit „grupul punții”. Deși era coordonată de Yalom, „consultantul spiritual”, dinamul generos și devotat al întregii activități a fost Paula. Ea a găsit forța interioară nu numai pentru a alina suferința celor cu o condiție similară, dar și să-și pregătească soțul și fiul pentru ca să se poată descurca după decesul ei. Ideea forță pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a privi corect mesajele din discursurile oficiale. într-o vreme în care posturile de radio și TV din România informau doar cu privire la noile idei și politici ale „conducătorului iubit”, românii reușeau să transgreseze aceste limite informaționale prin ascultarea acestor două devotate posturi de radio sau prin urmărirea unor emisiuni TV străine, în zonele de graniță ale țării, mai ales cu fosta Iugoslavie. Informațiile diseminate de media românească despre ceea ce se petrecea în lume erau selectate și deformate în scopul de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]