3,976 matches
-
vezi. Iar acolo nu te vezi. Te cauți, cauți poziția ta În spațiul În care oglinda să-ți spună „tu ești acolo și ești tu” și suferi enorm, și gâfâi, pentru că oglinzile lui Lavoisier, fie ele concave sau convexe, te dezamăgesc, te iau peste picior: dându-te puțin Înapoi, te găsești, apoi Îți schimbi locul și te pierzi. Acel teatru catoptric fusese aranjat ca să-ți răpească orice identitate și să te facă să te simți nesigur de locul tău. Ca și cum ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
această fază cu cercetările mele, sunt pe drept cuvânt nerăbdător. Domnul acela, ei, uite, la dracu’ cu discreția, n-aș vrea să credeți că-mi dau aere. E vorba de marele Rakosky...” Făcu o pauză, așteptând reacțiile noastre. „Cine?” Îl dezamăgi Belbo. „Rakosky, cum cine? O autoritate În studiile tradiționale, fost director la Cahiers du Mystère!” „A”, zise Belbo. „Da, da, mi se pare, Rakosky, desigur...” „Ei bine, Îmi iau rezerva de a-mi redacta definitiv textul după ce-oi asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ar trebui să se reproducă imagini ale lucrurilor divine și că acelea erau toate niște epifanii ale vițelului de aur. Dar asta Îl distra. 58 Prin urmare, alchimia e o prostituată castă, care are mulți amanți, dar pe toți Îi dezamăgește și nici unuia nu-i cedează. Îi transformă pe proști În smintiți, pe bogați În nenorociți, pe filosofi În huhurezi, și pe cei Înșelați În prea elocvenți Înșelători... (Trithemius, Annalium Hirsagensium, Tomus II, S. Gallo, 1690, 225). Pe neașteptate, sala căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nicăieri în fragmentele de jurnal ale lui Leo, din orice sursă i-ar fi parvenit, nu se făcea mențiune la acele mici dezamăgiri casnice, care intervin odată cu asumarea conviețuirii. Nicăieri nu se spunea, de exemplu, că el ar fi fost dezamăgit de înfățișarea și mirosurile Sabinei dimineața, la trezire, când chiar și cea mai fatală femeie e amenințată să fie la fel de puțin atractivă ca un bărbat. Probabil că Leo, imaginându-se în situații din cele mai neverosimile, ori descriindu-și apropiații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
salbă. — Îi place și ei. Te aștept mâine Rusaldo. — Bine doamnă. Săru’ mâna. După ce s-au despărțit de acea doamnă, copiii au năvălit cu întrebările pe Rusalda. — Mumo, de ce tuturor le place Prințesa? Mie numi spun că sunt frumoasă, era dezamăgită Izaura. — Și tu ești frumoasă, dar albilor le plac alibi și nouă țiganilor ne plac țiganii. — Prințesa nu-I țigancă? Acum e țigancă, dar n-a fost țigancă și nu mă mai întreba atâtea, nu voia să dezvăluie secretele originii
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Cezar a aranjat la patru ace a urcat la Teofana să o ia la el. — Ți-au venit deja oaspeții? Nu, dar vreau ca tu să fii prima. Nu ne potrivim în păreri. Vreau să fiu ultima. — De ce Teofana? este dezamăgit. — Te rog, lasă cum vreau eu. Numai bine până se adună toți, mă aranjez. N-o să te țin lângă mine până mă spăl, până mă pieptăn, mă îmbrac, când tu trebuie să-ți primești oaspeții. — Bine dar să nu întârzii
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
gândi la mine? Dacă mă căsătoresc cu Alexandru în ce situație îl voi pune când ne vom întâlni la data și în locul stabilit. Să nu mă duc la întâlnire? Aș fi o lașă. Nu? Asta nu fac! Mai bine îl dezamăgesc, decât să fiu o lasă. „Țâfnosul” meu! Dacă stau să mă gândesc îmi lipsește atât de mult dragostea lui Cezar copilăroasă,mai veselă,mai hazlie. Cât de dor îmi este de zilele în care mă hârjoneam cu el. Când se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să mâncăm, că suntem lihniți de foame, i-a luat în bucătărie Teofana. — Tata Sebi, mama Zina,vă rog frumos nu mai insistați cu întrebările. Am să vă povestesc după ce pleacă Alexandru. A avut el o problemă care l-a dezamăgit. Trebuie să-i ridicăm moralul. Să glumim, să fim veseli. După plecare lui vă spun eu totul, bine? — Să ducem farfuriile, mâncare și celelalte la masă, îi antrenează Teofana pe părinții ei care sunt mirați, dar acceptă să-i îndeplinească
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
contra, m-am silit să fiu cel mai bun cioban din cei încă vreo șase care-i avea. Mă plătea la timp și corect. Șia dat seama că în mine poate avea încredere deplină, dar nici eu nu l-am dezamăgit. La douăzeci de ani eram șeful oierilor lui. Proprietarul creștea oi pentru arabi, care veneau de două ori pe an la cumpărat. Le încărcam în TIR-uri special amenajate și le duceam în port, la Constanța, unde le încărcam pe
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și apoi, privind pe fereastră, mi-am promis că sub nici un motiv nu se va mai întîmpla așa ceva. Nu puteam să mă autodistrug astfel pentru... cine? Mi-am luat jurnalul și am scris cu litere strâmbe și cu multe ștersături: "Dezamăgit de Gina, de imposibilitatea noastră de-a exista împreună. Ea nu vrea asta, îngheață tot ce poate fi afectivitate, înlocuindu-o cu o simplă afectare. E o ființă inferioară, nu îi poți cere să-și depășească condiția de demimondenă iresponsabilă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ce ar fi trebuit, iar alungitul le privise a doua zi cu dispreț. Niște nebuni, și el și maică-sa." Ascultîndu-le, am început și eu să mă tem că el mă va disprețui: visasem oare visul adevărat? Nu-l voi dezamăgi pe tânărul uriaș și fragil, care la despărțire, la poartă, mă privise cu atâta dureroasă speranță? Oricum, până atunci nu mai avusesem un vis atât de viu, atât de real. Ne-am apucat să facem desene cu cretă colorată. Fetele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
el alaltăieri, în fața alimentarei Mătăsari. Să știi că e un element foarte capabil. Și un om integru. Poți să ai toată încrederea în el. Dar, adăugă căutîndu-i privirile, pentru că suntem numai noi doi, îți pot spune că l-ai cam dezamăgit. - Eu? exclamă Pantelimon ducîndu-și mâna la piept. - Dumneata. Ai fost reticent, parcă ți-ar fi fost frică de el. Nu i-ai spus nimic de legăturile d-tale cu Zevedei, de când îl cunoști, și celelalte... Pantelimon înghiți cu greu, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
timp caracterele și traducând pe măsură ce recita. Câteva zile în urmă verificase grafiile, pronunția și traducerea, răsfoind înfrigurat antologia și dicționarul lui Giles. Nu făcuse nici o greșeală. Scrisese câteva rânduri în caiet, cu o ușoară părere de rău: Bernard va fi dezamăgit; îi era imposibil să precizeze ce strat al memoriei apăruse mai întîi; se trezise că posedă limba chineză așa cum nu o cunoscuse niciodată. Acum putea deschide orice text și, citindu-l, îl înțelegea cu aceeași ușurință cu care ar fi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
îi propuse de curând. Cu posibilitățile pe care le ai acum la dispoziție, ai putea încheia lucrarea în câteva luni... Ridicase amândouă brațele în sus: - Nu! Nu! exclamase aproape în panică. Nu mai mă interesează!... Profesorul îl privise surprins, oarecum dezamăgit: - Este totuși opera dumitale de-o viață întreagă... - Ar trebui rescrisă de la prima la ultima pagină, și nu cred că merită... Trebuie să rămână ce-a fost până acum: opus imperfectum. Dar voiam să vă întreb ceva, continuă ca și cum ar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
uita că un CV face parte, în primul rînd, dintr-o campanie de imagine pe care o conduci singur și în deplină cu-noștință de cauză. Modul de prezentare este cel care, la prima vedere, îl va convinge sau îl va dezamăgi pe potențialul angajator, care nu va avea răbdarea să mai citească pînă la capăt un CV confuz și prost prezentat. Orice s-ar spune, prima impresie chiar contează! Respectă deci niște tipicuri simple, dar care îți vor da măsura eleganței
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
dată lipsa de modestie, începe șovăitor tânărul, întrucât, până în secunda de față, nu prea am păcătuit prin vanitate. Nerevendicându-mi mie deloc calitatea de judecător al evenimentelor politice, cu toată modestia vă spun deci că mi-am permis a fi dezamăgit... Este firesc însă a fi dezamăgit și de cei mai clarvăzători ? Sau poate ei erau la curent, gata pregătiți, era să spun gata arvuniți... — Cunosc bine starea, surâde Profesorul. Mi se întâmplă și mie să fiu dezamăgit de ei, să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
tânărul, întrucât, până în secunda de față, nu prea am păcătuit prin vanitate. Nerevendicându-mi mie deloc calitatea de judecător al evenimentelor politice, cu toată modestia vă spun deci că mi-am permis a fi dezamăgit... Este firesc însă a fi dezamăgit și de cei mai clarvăzători ? Sau poate ei erau la curent, gata pregătiți, era să spun gata arvuniți... — Cunosc bine starea, surâde Profesorul. Mi se întâmplă și mie să fiu dezamăgit de ei, să-i suspectez : încerc atunci să-mi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
permis a fi dezamăgit... Este firesc însă a fi dezamăgit și de cei mai clarvăzători ? Sau poate ei erau la curent, gata pregătiți, era să spun gata arvuniți... — Cunosc bine starea, surâde Profesorul. Mi se întâmplă și mie să fiu dezamăgit de ei, să-i suspectez : încerc atunci să-mi amintesc că tot ce avem sub ochi s-a făcut doar în cincizeci de ani. Și mai ales încerc să-mi repet proverbul meu favorit : Calomniez, calomniez, il en restera toujours
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
avea un defect la umăr, pe care l-am văzut dintr odată. Așa cum plănuisem, nu i-am spus din prima clipă nimic, ci doar l-am invitat să-i arăt noul sort de trandafiri din grădină. Am simțit că este dezamăgit, așteptându-se desigur la altceva din partea mea, dar am pășit înaintea lui cum se cuvenea, doar ușor legănându-mă, ca o grădinăreasă. Știam cum îmi este încolăcită pe ceafă coada blondă și că am un grain de beauté pe gât
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fost lungă, au ținut-o În niște chefuri deloc onorabile la restaurantul de pe lacul Giormane, un loc popular de agrement la vreo 20 de kilometri de oraș, și cînd a venit vremea să-i prezinte tovarășului Ilie rezultatele, l-au dezamăgit. Cum, nu sînteți membri de partid? le-a zis el de după biroul din prefectură la care era așezat și i-a privit de parcă nici lui nu-i venea să creadă cu ce fel de oameni s-a Încurcat. Păcat. V-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu ne face mai puțin vinovați În ochii autorită ților, indiferent despre ce fel de autorități e vorba. Aș vrea să-i povestesc episodul cu CI-stul de la Hațeg, dar pur și simplu nu pot, nu știu cum ar reacționa, dacă ar fi dezamăgită sau dacă s-ar teme și mai tare pentru mine. Așa cum o văd, sufocată de grija mea, mi-e teamă că s-ar duce să-l certe, să-i facă niște mizerii. Înfulec În liniște, sfîșiat de o durere fără
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de vorbă. Ea mi-a spus foarte puține. Eu i-am spus foarte puține. Am stat o bucată de vreme. Am plecat. — Sunt convinsă că s-a bucurat să vă vadă. — Nu știu. Gabriel se întreba dacă părintele Bernard era dezamăgit pentru că nu reușise „să scoată ceva“ de la Stella. Brian spunea despre el că se află întotdeauna la pândă, încercând să-i farmece pe oamenii îndurerați. — În legătură cu George... dacă vreți să vă informez eu ce s-a întâmplat în realitate, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
care reuși să-i prindă în aer, la jumătate de drum. O porniră înapoi înspre casă prin Whitehall, cu gulerele paltoanelor ridicate. Tom, având impresia că vinul descătușase bonomia lui Scarlett-Taylor, îl luă de braț, dar fără să fie prea dezamăgit când prietenul său, căci așa îl socotea acum, își desprinse brațul. Atunci, Tom începu să fredoneze, aproape cu voce tare. Avea un glas modest, dar plăcut de bariton, cu care se mândrea și pe care, ferindu-se să dea impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Rozanov, în care subzista realitatea lui. Știa că-l sâcâise în repetate rânduri și că o dată fusese foarte grosolan cu el. Dar Rozanov să fi observat oare? El însuși nu putea admite că-l trădase pe John Robert, că-l dezamăgise, că-i zădărnicise cine știe ce frumoase așteptări. Dar nu existaseră nici un fel de așteptări, George știa prea bine. „Într-o bună zi, își spunea el, am să comit o crimă reală, din moment ce sunt torturat pentru una inexistentă. De ce mă transformă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
reproș și de ironie. O! exclamă Felicia dezamăgită. Nu pot să cred! Nestor! Dar Nestor parcă e un nume de viteaz, sau cam așa ceva, nu? Ceva prin Antichitatea greacă, confirmă mama, dar fără a vădi mândrie. Felicia însă nu era dezamăgită de-adevăratelea pentru că, îndreptată acum din mijloc, îi zâmbea lui Nestor complice, de la înălțimea căpșorului ei de femeie tânără și complice cu băieții. Și dacă era complice cu băieții, nu putea să trădeze. Pisica cea alb-roșcovană veni să i se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]