3,820 matches
-
neascultare" (misrule), termen descris de teoreticianul englez ca "redând sensul de practici festive, care intrigă și subminează așteptările cotidiene". Acesta pune în discuție diferența dintre carnaval ca "acele festivități care erau și sunt în continuare asociate cu Lăsata Secului" și dezordinea pozitivă, "un fel de supapă" socială și politică care, spre deosebire de carnaval, nu avea legătură cu sărbătorile religioase 215. Exemplul pe care îl oferă în sprijinul teoriei sale este momentul din 1443, când Gladman s-a deghizat în regele Norvegiei și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
iar scopul său era să se opună violenței din metropolă prin asumarea unor măști generatoare de putere supraomenească în lupta permanentă pentru reinstaurarea ordinii și valorilor americane 230. Super-eroii americani din secolul XX și faptele lor pot fi descrise ca "dezordine pozitivă", în cadrul căreia eroul îi conduce pe oameni în lupta împotriva forțelor întunecate ale violenței, haosului și nedreptății. Carnavalul american din secolele al XIX-lea și al XX-lea a păstrat puține elemente caracteristice carnavalului european medieval. În primul rând
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Ibid., pp. 6-10. 213 Jean Baudrillard, op. cit., p. 5. 214 Mikhail Bakhtin, op. cit., p. 10. 215 Chris Humphrey, The Popular Politics of Carnival (Festive Misrule in Medieval England), Manchester și New York: Manchester University Press, 2001, pp. 3, 5-6. Utilizarea termenilor "dezordine pozitivă" sau "neascultare" (eng. misrule) de către Humphrey pentru a desemna carnavalul medieval englezesc este în concordanță cu cercetarea britanică în acest domeniu. 216 Ibid., pp. 63-83. 217 Vezi Philip McGowan, American Carnival (Seeing and Reading American Culture), Westport, Connecticut, Londra
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cunoscând condițiile meteorologice, a sugerat cel puțin o debarcare parțială: "...chiar dacă pe coasta meridională forțele noastre se vor vedea nevoite să-și amâne debarcarea, cele de pe coasta de est vor ajunge cu siguranță la țărm. În felul acesta, inconvenientele și dezordinea ar fi fost mai mici decât dacă am fi încercat să oprim întreaga expediție" [2, p. 246]. Sicilia și Salerno Primele trupe care urmau să ajungă pe insulă erau detașamente aeropurtate. Din cauza vântului, multe avioane și planoare remorcate fuseseră abătute
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
DE URMAT ÎN FAMILIE În această săptămână, Mia va merge la bunici. Deși aceștia o iubesc tare mult, uneori se mai supără, pentru că, în loc să le răspundă cu aceeași dragoste, ridică tonul la ei, se alintă la masă și chiar lasă dezordine în camera ei sperând că cineva va face curat. De azi și-a propus să nu mai greșească și să arate cât de educată este. Totuși, nu știe de unde să înceapă. De aceea, îți propun ție să o ajuți completând
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
în mod aproape irezistibil intervenția intenției și a scopului. Adam Smith subliniase că, în lipsa oricărei intervenții și reglementări din afară, acțiunea agenților economici, care își urmăresc doar propriul lor profit, nu duce, cum s-ar putea crede, la haos și dezordine, ci la recompensarea și promovarea celor mai eficienți. Optimul este înfăptuit, așadar, nu prin reglementări, ci prin acțiunea „mâinii invizibile“ - concurența - care îi selecționează pe cei mai buni. Familiarizarea cu asemenea veritabili ochelari ai gândirii l-ar fi putut ajuta
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lumina unor reprezentări de excelență științifică inspirate de teoriile științei matematice și experimentale ale naturii. Se știe că astronomul John Herschel, cunoscut și drept un teoretician al metodei științei, a calificat teoria selecției naturale drept law of higgledy-pigledy (lege a dezordinii). O asemenea judecată se baza, evident, pe presupunerea, împărtășită de mulți contemporani, că singura alternativă la explicarea adaptării viețuitoarelor prin proiect ar fi întâmplarea oarbă. Cât de inadecvată ar fi fost această presupunere care susținea judecata lui Herschel, ea merită
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
rușilor anarhiști devenise extrem de periculoasă pentru integritatea teritoriului care mai rămăsese României, prin urmare toate primăriile au primit câte o circulară în care se precizau următoarele: „...vi se face cunoscut că diferiți instigatori Ruși care au provocat devastarea proprietăților și dezordine care amenință pe locuitori și au refuzat autoritățile, cum acești instigatori sunt pentru profitarea (sic! n.n.)dușmanului, vă invit să rugați pe Preoți și Învățători să conducă pe săteni la liniște și PATRIOTISM. Ne veți raporta în fiecare zi fiecare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în și prin multiplicitatea sa. Interacțiunile dintre popoare, culturi, clase, state sînt cele care au țesut o unitate, ea însăși multilaterală și contradictorie. Europa modernă s-a autoconstituit într-un haos procreator în care s-au împreunat puteri ale ordinii, dezordinii și organizării. Pînă la începutul secolului XX, Europa nu exista decît în acele diviziuni, antagonisme și conflicte care, într-un anume fel, i-au dat naștere și au ținut-o în viață. Iată de ce trebuie abandonată orice convingere privind o
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lor, se fac simțite pretutindeni. Războaiele devin consubstanțiale statelor naționale. Crizele economice abundă. Aurul care se revarsă dinspre America aduce belșug, distrugere, delir. Or, așa cum au arătat, pornind de la puncte de vedere diferite, Joseph Needham și Jean Baechler 8, dezechilibrele, dezordinile și tulburările, departe de a stingheri progresele economice, sociale, politice sau culturale care vor constitui Europa modernă, s-au aflat la originea acestora. China, de pildă, era, înaintea secolului al XV-lea, mult mai avansată din punct de vedere al
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Dacă se depășește nivelul de căldură respectiv, totul se transformă într-o turbulență dezordonată. Putem astfel spune că, în clocotirea care a însoțit formarea Epocii moderne, Europa a atins un soi de nivel de "căldură" critic, la care forțele de dezordine s-au asociat cu forțele ordonatoare și organizatoare pentru a crea un "vîrtej istoric" euro-organizator. Acest vîrtej este alcătuit din ne-numărate inter-retroacțiuni între state, între stat și societate, între clase, între comercianți și capitaliști etc. El are un caracter
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
deopotrivă și generează forme și sinteze noi în cracajul vechilor forme și sinteze. Vîrtejul se deplasează, iar centrul său de gravitate se schimbă neîncetat. Fernand Braudel vorbește mereu, fără a o numi totuși, de această mișcare turbionară alcătuită din ordine/dezordine/organizare în cadrul căreia se dezvoltă "economia-lume" în care se transformă economia europeană: "De fiecare dată cînd se produce o descentrare, are loc și o recentrare, ca și cum o economie-lume nu ar putea exista în lipsa unui centru de gravitate, a unui pol
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fie europeană doar această diversitate, această pluralitate? Nu există și un fundament, o unitate, un prin-cipiu de ordine și de organizare care să răspundă necesității noastre de astăzi? Or, fundamentul Europei este pierderea fundamentelor (Imperiul, Mediterana, Creștinătatea); ordi-nea Europei este dezordinea șantierului plin de zbucium. Europa nu a fost ea însăși decît în anarhia eco-organizatoare și n-a existat nicicînd ca Organizare superioară a constituenților săi. De aici și problema realmente năucitoare cu care ne confruntăm, și anume de a căuta
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
iar apoi, în secolul al XVIII-lea, se va opune radical Credinței. Odată cu reactivarea Rațiunii, revenirea la sursele grecești reînvie o viziune asupra lumii contrară viziunii iudeo-creștine. Desigur, și în Geneză, și în mitul grecesc Lumea se ivește dintr-o Dezordine primordială, Confuzie în primul caz și Haos în cel de-al doilea. Însă Haosul grecesc creează Lumea, în vreme ce Dumnezeu-Elohim creează Universul, zămislind Delimitările și Formele care pun capăt Confuziei. Dumnezeul iudeo-creștin creează toate lucrurile prin Cuvînt. Dacă există Logos, acesta
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mitului rațiunii, un reflux al deificării rațiunii, un reflux al raționalizărilor care se autoproclamau raționale. Mitul Ordinii-Suverane revine la matcă în cadrul științelor: universul nu mai este o mașină deterministă perfectă, ci un proces de organizare / dezorganizare în care ordinea și dezordinea lucrează împreună. Micro-fizica și cosmofizica ne fac să atingem limitele rațiunii umane. Începem astăzi să privim aventura Rațiunii europene din perspectiva ambivalențelor și a complexității sale și să pătrundem multiplicitatea eterogenă și uneori contradictorie a semnificațiilor cuprinse în cuvîntul Rațiune
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
descoperirea "Legilor" care guvernează interacțiunile sale fizice și speranța de a reuni aceste Legi într-o Lege supremă. Însă de la mijlocul secolului al XIX-lea începe deconstrucția acestei aceleiași lumi, care se desfășoară în concurență cu reconstrucția sa. În fapt, dezordinea își face apariția odată cu cel de-al doilea principiu al termodinamicii, se implantează la baza microfizică a realului, se răspîndește în întreg universul și merge chiar pînă la a se așeza la originea acestuia (big bang). Ajungem astfel la ideea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
așeza la originea acestuia (big bang). Ajungem astfel la ideea paradoxală că lumea noastră se construiește în același timp în care se dezintegrează. În zilele noastre, în toate domeniile, cunoașterea fenomenelor fizice, biologice, umane este obligată să combine Ordinea și Dezordinea pentru a concepe organizarea acestora și devenirea lor. Lumea care se ivește la finele secolului XX este una radical nouă în raport cu lumea lui Galilei, Descartes, Newton, Laplace. Perfecțiunea, Eternitatea, Absolutul s-au prăbușit definitiv aici (ceea ce nu înseamnă că nu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ea însăși într-un proces de evoluție accelerată. Și în secolul al XIX-lea Mașina implacabilă și perfectă a Universului este agitată de miliarde de mișcări dezordonate (al doilea principiu al termodinamicii), iar Clausius preconizează chiar o evoluție cosmică spre dezordinea generalizată. În 1933, cosmosul în ansamblul său intră în evoluție. Se întrevede viitorul său prin descoperirea dispersiei galaxiilor; începe apoi să fie perceput trecutul său, primindu-se mesaje vechi de milioane de ani-lumină; în sfîrșit, se răspîndește un zvon nelămurit
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
europeană Cultura europeană este și rămîne, mai ales începînd cu Renașterea, un șantier zbuciumat și dezordonat care nu se supune unui plan sau program premeditat. Chiar și astăzi, știința însăși nu se dezvoltă conform unei ordini programate, ci potrivit unei dezordini inventive ce comportă multiple programe de cercetare concurente sau antagonice, combinate cu inițiative și interacțiuni aleatorii. Fierberea culturală europeană a fost și rămîne haotică. Dialogica turbionară Originalitatea culturii europene nu constă doar în faptul de a fi fost urmașa iudeo-creștinismului
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pe acțiunea acestora. Ea reprezintă regula jocului care permite și reglementează expresia lor: ea le regularizează canalizîndu-le în direcția discursului și a schimbului de argumente, în cadrul adunărilor sau campaniilor electorale, al consultărilor prin referendum. Ea se alimentează prin urmare din dezordinile care constituie prin ele însele libertăți individuale, cu condiția ca acestea să-și respecte limitele, și se alimentează din conflictele de tot felul, cu condiția ca acestea să accepte regulile permanente ale jocului și sancțiunile provizorii ale voturilor. Dacă democrația
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Și totuși, spectacolul cel mai apropiat de exigențele ordinii politice a cetățenilor este furnizat de democrații. Multipartidismul și drepturile omului în formatul statului de drept permit chiar diversificarea și competiția unor specii ale democrației: liberală, socială, creștină. La polul opus, dezordinea socială generalizată, falimentul statului și dreptului ca autorități regulative, agresivitatea indivizilor depersonalizați, pulsiunea maselor, caracterizează anarhiile. În această situație, indivizii își rezolvă pe cont propriu interesele și-și impun dominația prin violență, iar o bună parte din populație suportă teroare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să-și dea seama, se găsește în situația Imperiului roman, înainte ca acesta să se prăbușească sub acțiunea migrației barbarilor veniți din Răsărit, și un Est marcat de efervescența demolatoare a unei democrații primitive, de orgolii identitare și de o dezordine economică înfrățită cu corupția, generatoare de pauperitate și de impulsuri emigraționiste masive..." (Severin și Andreescu 2000, 286). Ne putem imagina cum percepe o Europă astfel prezentată un om de rând. Este ușor de remarcat ralierea celor doi politicieni la opiniile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
studiu important axat asupra insanității lui Blake: Madness and Blake's Myth (1989) de Paul Youngquist. Youngquist susține, totuși fără argumente convingătoare, că artistul suferă de schizofrenie și că arta devine o cură prin care vizionarul încearcă să lupte cu dezordinea mentală și, astfel, s-o mențină sub control. 53 Rosen furnizează mai multe exemple de insanitate, axându-se asupra unor William Cowper, Christopher Smart și Friedrich Hölderlin. Pentru detalii suplimentare, cf. Rosen, 1998, pp. 105-128. 54 Pentru mai multe amănunte
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
societății civile moderne este inspirat de o gîndire monistă, reducționistă și economică, ea a insistat asupra punctului care era cel mai vulnerabil: relațiile de exploatare și de dominație bazate pe proprietate "constituie în mod ireductibil societatea civilă, nu ca o dezordine străină și corijabilă, ci constituind chiar esența ei, structura specifică de dominație și coerciție caracteristică pentru capitalismul ca totalitate sistemică". Ideea principală, analitic-empirică, este că societatea civilă este o formă socială deosebită, unică în lumea modernă. Wood a ajuns la
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
educație. 7. Sistemul independenței este alcătuit din dorința de a lucra fără a fi ajutat, de a se opune presiunilor și chiar sugestiilor. Este util în cadrul învățării independente, individualizate și pe baze active. Utilizat nerațional, sistemul poate da naștere la dezordine și nonconformism exagerat. Totuși, acest sistem reprezintă calea cea mai directă pentru formarea și dezvoltarea comportamentelor creatoare. 2.3.Comentarii și observații asupra teoriilor învățării Condițiile în care apar și se desfășoară procesele învățării sunt foarte diverse. Astfel de condiții
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]