3,808 matches
-
aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria, iar Dumitru Pariza publică însemnările intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției unei antologii alcătuite de Tache Papahagi. În revistă mai sunt incluse periodic versuri în dialect aromân semnate de George Murnu, Ion Foti, Nuși Tulliu, Cușan D. Araia ș.a. sau în română (este reprodus un fragment din poemul Iisus al lui Panait Cerna), ca și proză scurtă (N. Batzaria, Că a venit un om acasă). În
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
de Litere a Universității din București. Și-a luat doctoratul în 1967. Între 1970 și 1973, lucrează ca profesor de limba și literatura română la Salzburg. Din 1993 este membru corespondent al Academiei Române. Lucrările sale de lingvistică privesc mai ales dialectul aromân. Publică, în 1962, manuscrisul inedit al unui Liturghier aromân, însoțit de un studiu filologic amplu și de un glosar al textului, lucrare premiată în același an de Ministerul Învățământului. Printre cele mai valoroase lucrări pe care le-a semnat
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
bogăția și expresivitatea limbii autorului, care nu ocolește neologismul, mai puțin obișnuit în proza dialectală, ca și metafora îndrăzneață. Din păcate, C. recurge exagerat de mult la grecisme, scriind în subgraiul din regiunea Veria, mai împestrițat decât alte graiuri ale dialectului aromân. Modernitatea sa este una de substanță, C. fiind preocupat de imprevizibilul comportamentului uman, de tropismele ființei omenești în relațiile personajelor cu lumea și cu ele însele. Imaginea personajelor este tensionată și contradictorie, chiar și atunci când nu sunt individualizate pregnant
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
zis doar așa, de gura ei, că îl tot îmboldise să joace. Pepa câștigase, într-adevăr, deci numărul lozului era corect, dar până a afla sigur asta trece prin toate chinurile iadului. C. este și un foarte bun traducător în dialect, încă netipărit din păcate. Are, în manuscris, Tărâmul izvoarelor, o proză poematică a lui Teohar Mihadaș, Domnișoara Cristina de Mircea Eliade, precum și piesa Macbeth de Shakespeare. SCRIERI: Nihita turnari, pref. Kira Iorgoveanu, Syracuse (SUA), 1991. Repere bibliografice: Hristu Cândroveanu, Un
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
vechi și noi, postfața edit., București, 1990; Veronica Micle, Poezii și corespondență, introd. edit., Galați, 1992; I. Al. Brătescu-Voinești, Niculăiță Minciună, pref. edit., Craiova, 1995; Eminescu în corespondență, I-V, București, 1997-2001 (în colaborare cu D. Vatamaniuc); Th. Capidan, Aromânii. Dialectul aromân, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Andrei Grigor, Sensul recuperator al monografiei, L, 2000, 9-12; Florentin Popescu, La „judecata de apoi” a unui poet: Mihu Dragomir, „Ecart”, 2001, 110; Teodor Vârgolici, Metamorfozele creației lui Mihu Dragomir, ALA, 2002, 590; Teodor Vârgolici
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
câmpurilor de cercetare. Prețuit de cercurile filosofice din străinătate, G. a fost ales membru al unor societăți de prestigiu, Kantgesellschaft și Societas Spinozana. De prin 1923 a colaborat cu Eugen Herzog (socrul său) la întocmirea unei lucrări filologice meticuloase, Glosarul dialectului mărginean, care a rămas neterminată. În ultimii nouă ani ai vieții, omului de cultură bucovinean i s-a încredințat președinția secției locale a Ligii Culturale. Îmbinând bunul gust cu inițiativa, organizează o serie de conferințe, spectacole, concerte, șezători ș.a. Cea
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
și ca învățători; imaginea sistemului familiei ca garant al securității, loc de refugiu, adăpost pentru fiecare membru al familiei; familia ca structură ce asigură socializarea și dezvoltarea capacităților de comunicare într-un cadru cultural dat; utilizarea limbii familiei (sau a dialectului sau idiomului specific familiei). în ceea ce privește reziliența comunitară, factorii componenți ai acesteia, deși cu variații culturale în manifestare, pot fi identificați astfel (Ionescu, 2008): angajarea și participarea activă a membrilor familiilor nucleare și lărgite la viața comunității; autoritatea recunoscută în comunitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și imponderabilele arătării sale - suflu, vorbire, postură, gesturi: Putui alcătui corpul întreg: a fost o femeie, o femeie înaltă și jună. Amândouă cearcănele gurei intacte. Dinți foarte potriviți, nicio măsea stricată; câțiva dinți căzuți i-am pus la loc. Ce dialect s-a rostit prin aceste frumoase cearcăne o știe numai acela care a ascultat suspinele animei ei și care a auzit jalea de la moartea ei84. Descrierile pun în evidență nu atât resturile trecutului, cât mai ales calitatea lor perisabilă, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Cum s-a format poporul român cu adevărat, cum s-a romanizat Dacia, cum ar fi părăsit dacii limba lor și s-a creat alta, nu numai pe teritoriul ocupat ci în întreaga Dacie, ba și o limbă unitară, fără dialecte (întârzierea în descifrarea scrisului dacic de pe tablele tip Tărtăria n-are legătură, oare, cu această necunoaștere?), sunt probleme asupra cărora oamenii de știință rămân încă să se pronunțe în mod realist. Ne rămân datori oamenii de știință - inclusiv cei de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tine cuvântul străinului, de a o aduna, de a o adopta 650 nu privește, de altfel doar limbile străine; nu este nevoie să ieșim din domeniul unei singure limbi pentru a întâlni același fenomen, crede Schleiermacher, care evocă nu numai dialectele, transpozițiile orale, diferențele lingvistice în funcție de clasă socială dar și nevoia minții de a traduce cu propriile cuvinte vorbirea celuilalt ("vorbirea unei alte persoane cu totul asemănătoare cu noi, dar cu sensibilitate și temperament diferite"). În cele din urmă, această traducere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
europeană. Herzl a susținut, de asemenea, necesitatea constituirii evreilor într-o națiune, subliniind rolul pe care mișcarea sionista îl va juca. Herzl dorea că viitorul stat evreu să fie un model de toleranță religioasă, în care să fie permise toate dialectele limbii evreiești, precum și practicarea ambelor ritualuri: askenad și sefard. 317 Comunitate evreiască din Palestina. 318 Planul Uganda nu răspundea în totalitate aspirațiilor sioniste, mai ales celor legate de conexiunea istorică între poporul evreu și Palestina; cu toate acestea, singurul avantaj
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
un loc. În acel loc trebuie să fie reprezentată o mare varietate de bunuri, de caracteristici culturale, pornind de la forma caselor, materialul din care sunt făcute, tipul de acoperiș și ajungând până la deprinderi, până la confecționarea de săgeți cu pene, până la dialect sau grupul de dialecte, până la preferințele gastronomice, până la o anumită tehnologie, o structură de credințe, un mod de a face dragoste și până la busolă, hârtie sau tiparniță. Civilizația este modul în care aceste lucruri sunt grupate, frecvența cu care revin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
loc trebuie să fie reprezentată o mare varietate de bunuri, de caracteristici culturale, pornind de la forma caselor, materialul din care sunt făcute, tipul de acoperiș și ajungând până la deprinderi, până la confecționarea de săgeți cu pene, până la dialect sau grupul de dialecte, până la preferințele gastronomice, până la o anumită tehnologie, o structură de credințe, un mod de a face dragoste și până la busolă, hârtie sau tiparniță. Civilizația este modul în care aceste lucruri sunt grupate, frecvența cu care revin aceste particularități, ubicuitatea lor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din care domnul Președinte Traian Băsescu, îmbrățișat de baronul de Vrancea, Marian Oprișan, salută reverențios publicul cuprins de stupefacția întrevederii. Este o apariție atât de suprinzător-plăcută pentru noi, telespectatori, după ce anul trecut cei doi s-au încontrat pe bază de dialect rrom... - Cârcotașule! Îmi strigă Haralampy. Totdeauna vezi numai partea rea a lucrurilor... - Pardon? Era gata-gata să se declanșeze o nouă gâlceavă între noi, noroc că a venit soacră-sa gâfâind... - Da' ce e cu matale? a întrebat-o curios Haralampy
Fantezi pe teme date... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11396_a_12721]
-
cunoaștere a trei limbi: "Nu e timișorean decît cel ce vorbește trei limbi: româna, maghiara, germana" (p. 127); "în general, în Reșița, oamenii aveau o altă mentalitate (...). Toți, dar toți, știau trei limbi: română, germană, maghiară; bineînțeles, majoritatea vorbeau în dialect" (p. 159). învățarea limbilor, impusă de diverse circumstanțe istorice, devine un motiv de mîndrie; este exprimat doar regretul pentru cele rămase neînvățate (de obicei, engleza, pentru că "nu era moda"). Foarte frecvente sînt și observațiile despre diversitatea dialectală a germanei vorbite
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
mîndrie; este exprimat doar regretul pentru cele rămase neînvățate (de obicei, engleza, pentru că "nu era moda"). Foarte frecvente sînt și observațiile despre diversitatea dialectală a germanei vorbite în România: șvabii și sașii nu se înțeleg între ei dacă își vorbesc dialectul respectiv (p. 69, 82, 141); uneori fiecare sat are graiul său particular (p. 76, p. 328). E consemnată și surpriza unui vorbitor care își întîlnește graiul de-acasă în Germania, într-un context total diferit, folosit chiar în situații oficiale
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
nr. 3, martie 2004, Iași, 16 p. Cântărețul Albano are intenția să cumpere o vie la Vârteșcoiu, Vrancea. Italieni, vă ordon, treceți Prutul!, volum al lui Mihai Pelin despre participarea Italiei la războiul antisovietic. La Craiova se vorbește încă în dialectul friulan. Ioan RĂDUCEA
Revista revistelor. Canada. In: Curierul „Ginta latină” by Ioan Răducea () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2345]
-
Leroy Dyer a absolvit secția de limbi slavice a universității din Chicago în 1982, de unde și-a obținut și doctoratul în 1990, specializându-se în lingvistică balcanică, mai precis în rusă, română și bulgară. Dintre monografiile sale, menționăm: The Romanian Dialect of Moldova: A Study in Language and Politics (Lewiston, New York: Edwin Mellen Press, 1999) și Studies in Moldovan: The History, Culture, Language and Contemporary Politics of the People of Moldova (Boulder, Colorado: East European Monographs, 1996). Interesul constant pentru studiile
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
Ohio: Slavica Publishers, 2002; „Some Influences of Russian on the Romanian of Moldova during the Soviet Period,” Slavic and East European Journal 43:1, 1999; „What Price Languages in Contact?: The Influence of Russian on the Syntax of the Moldovan Dialect of Romanian,” Nationalities Papers 26:1, 1998; „The Making of the Moldavian Language,” Studies in Moldovan: The History, Culture, Language and Contemporary Politics of the People of Moldova, Donald L. Dyer (ed.), 1996; „Moldavian Linguistic Realities,” Non-Slavic Languages of the
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
pot face interpretările lingvistice mai dificil de definit, am susținut întotdeauna în scrierile mele științifice că limba vorbită în Moldova este o varietate regională a dacoromânei. Limba moldovenească a fost o invenție sovietică fără acoperire științifică. În timpul perioadei sovietice, acest dialect al românei a suportat unele influențe rusești și ucrainene, în special la nivelul fonologiei și al lexicului, dar ele nu au alterat structura latină a limbii.
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
folosite în mod tradițional într-o anumită zonă a unui stat de către cetățenii acelui stat, care constituie un grup numeric inferior restului populației statului; și (îi) diferite de limba (limbile) oficială (oficiale) a (ale) acelui stat; Ea nu include nici dialectele limbii (limbilor) oficiale a (ale) statului, nici limbile migranților; b) prin zonă în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită se înțelege aria geografică în care această limbă reprezintă modul de exprimare al unui număr de persoane justificând adoptarea
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
luxemburgheze în contextul migrațiilor și al implicațiilor socioculturale ale acestora în cadrul substratului român. Colaborarea cu Secția de lingvistică, etnologie și onomastică a Institutului Marelui Ducat și a Centrului Național al Audiovizualului; - crearea unei arhive sonore, în vederea identificării diferitelor variante ale dialectului franco-moselan și a aplicării lor în viața cotidiană; - vernisarea în România a expoziției de fotografii a artistului luxemburghez Yvon Lambert, precum și a expoziției de lucrări în culori a lui Patrick Galbats despre România; - vernisarea unei expoziții asupra diferitelor migrații, împreună cu
PROGRAM DE SCHIMBURI din 18 februarie 2005 în domeniile ştiinţei, tehnologiei, educaţiei, culturii, sănătăţii şi tineretului între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului pentru anii 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190970_a_192299]
-
prezentul protocol prin canale diplomatice. În acest caz, protocolul își încetează valabilitatea după primirea unei notificări prin canale diplomatice, transmisă de către cealaltă parte contractantă. ... Semnat la București la 25 august 2006, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, sârbă (dialectul jekavian) și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferențe în interpretare, textul în limba engleză va prevala. Pentru Ministerul Administrației și Internelor din România, Vasile Blaga Pentru Ministerul Afacerilor Interne din Republica Muntenegru, Jusuf Kalamperovic -----------
PROTOCOL din 25 august 2006 între Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul Afacerilor Interne din Republica Muntenegru privind cooperarea în domeniul poliţienesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182441_a_183770]
-
cercetare în științele politice 2584 CERCETĂTORI ȘI ASISTENȚI DE CERCETARE ÎN LINGVISTICĂ ȘI FILOLOGIE Cercetătorii și asistenții de cercetare în lingvistică și filologie efectuează studii și cercetări referitoare la limba română, lingvistică romanica legată de limbă română, studiul graiurilor și dialectelor românești, structura sonoră a limbii române, fonetica experimentală și acustică, folclor și obiceiuri populare, elaborează atlase lingvistice pe regiuni. Ocupații componente: 258401 cercetător în lingvistică 258402 asistent de cercetare în lingvistică 258403 cercetător în filologie 258404 asistent de cercetare în
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
ale învățării. Studiul Limbii și literaturii rromani la clasele gimnaziale se continuă cu achiziții progresive din partea elevilor privind lexicul modern al limbii rromani, dar și cu activități ce țin de conștientizarea, cunoașterea și însușirea diferențelor lexicale și fonetice dintre un dialect sau altul (ursăresc, căldărăresc, carpatic și spoitoresc), cu raportare continuă la limba rromani comună și la grafia oficială a acesteia. Aprofundarea cunoștințelor ce țin de spiritualitatea rromă, cunoașterea zestrei folclorice literare reprezentative, de scrierile literare culte adecvate vârstei elevilor constituie
ORDIN nr. 4.801 din 31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226043_a_227372]