10,118 matches
-
în munca directă a pământului. În aceste condiții, asociațiile agricole au căpătat o importanță deosebită, ele fiind dominate fie de ingineri agricoli, fie de fostele elite ale CAP-urilor. Dacă înainte de colectivizare și de război posesia pământului reprezenta criteriul de diferențiere economică în mediul rural, după decolectivizare accesul la credit, subvenții, mașini agricole sau munca sătenilor constituie principalul criteriu al ierarhiei locale. Cu alte cuvinte, nu posesia în sine a pământului, ci capacitatea de a-l lucra cu mijloace agriculturii mecanizate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consensului”, opțiunile îndreptându-se către un stat eficient în acest domeniu. Este de așteptat ca, deși opțiunile populației converg spre un stat „puternic” în domeniul protecției sociale, să existe o mulțime de opțiuni care să nuanțeze această convergență, conducând la diferențieri însemnate la nivelul reprezentărilor sociale asupra rolului statului în furnizarea bunăstării. Suportul diferențiat pentru programe sociale În analiza datelor referitoare la suportul diferit acordat serviciilor și beneficiilor sociale am luat în considerare două dimensiuni: suportul acordat programelor sociale, măsurat prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
părți a membrilor grupului. Câți anume nu contează. Important este ca ei să lucreze în folosul comunității și în mod voluntar sau cointeresat. Alcázar și Wachtenheim (f.a.) arată că marea majoritate a studiilor asupra participării comunitare nu fac prea multe diferențieri între tipurile de participare în funcție de tipul proiectelor, caracteristicile comunității sau nivelul capitalului uman al participanților. Ei arată că marea lor majoritate susțin că „un nivel cât mai mare al participării comunitare pare să fie întotdeauna un lucru pozitiv”. Deși această
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunitate fiind eligibilă pentru finanțare dacă îndeplinește cel puțin trei(patru) din cele opt(zece) criterii. Sandu (2001) face o analiză a acestor criterii, subliniind relevanța lor, dar arătând și principalele limite ale acestora, mai ales cele legate de slaba diferențiere a comunităților în funcție de așezarea geografică și forma de relief, variația materialelor de construcție (munte/câmpie) și a locuințelor și gradul diferit de electrificare de la câmpie la munte. O altă limită a grilei FRDS, subliniată de Dumitru Sandu, este dată de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială. Valuri de migrație a forței de muncă, forțate sau nu, se regăsesc în toate etapele. Mai întotdeauna a fost vorba despre migrația forței de muncă spre zone/țări cu economie locală dinamică și în dezvoltare. Acestea au favorizat accentuarea diferențierii salariale prin creșterea cererii pe segmentul de muncă slab calificat, ceea ce a permis menținerea unor salarii reduse în partea inferioară a distribuției lor. Și în prezent valurile migratorii sunt create sub presiunea forței de muncă slab calificate din țări mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Băncii Mondiale (2000), dar și alte surse (Schmögnerová, 2003) au identificat manifestarea unor factori favorizanți cum sunt: intensificarea relației dintre calificarea profesională și nivelul câștigurilor dobândite, urmare a orientării spre mecanismele de piață ca deteminanți ai prețului forței de muncă: diferențierea salarială; scăderea ponderii veniturilor salariale în bugetul total al gospodăriilor și extinderea ocupării informale și în activități pe cont propriu, generatoare de venituri de piață mult mai sensibile decât cele salariale la acțiunea mecanismelor pieței; scăderea gradului de colectare a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abordarea insistă asupra unor tipuri de migrație definite în funcție de contextul în care se face plecarea. Operăm cu distincții între migrația etnică, circularitatea pentru comerț, migrația pentru muncă implicând o importantă componentă clandestină, migrația pentru muncă pe baza unui contract (cu diferențieri între migrația strict controlată de stat, migrația mediată de firme de intermediere, migrația bazată pe un contract individual), migrația pentru reîntregirea familiei, migrația definitivă și migrația pentru studii. Există două aspecte importante legate de această clasificare: dacă analizăm migrația din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aparținând Oficiului Germaniei de Organizare a Spațiului (1982), precum și abordarea Organizației Națiunilor Unite propusă în manualul menționat anterior (vezi tabelul 1). Toate cele trei abordări prezintă o serie de teme comune - sănătate, educație, ocupare, venituri, dar se conturează și câteva diferențieri - OECD se centrează pe necesitățile individuale, proiectul „Monitorizării spațiale curente” evidențiază mai ales orientarea spre domeniul economic și al infrastructurii, în timp ce abordarea lui Zapf accentuează dimensiunea regională a unor indicatori sociali încadrați în domenii de interes specific sociologic, ca, de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dificultății de învățare prin formulele: „se poate și mai bine!”, „mai încearcă o dată!” Trebuie să se rețină faptul că, din moment ce obiectivele îi vizează pe toți copiii, sarcina didactică din proba sau fișa de evaluare este aceeași pentru toți copiii, pentru că diferențierea și individualizarea sunt strategii ale învățării și nu ale evaluării. c) Evaluarea sumativă -intervine de obicei, la capătul unei componente tematice care se desfășoară pe o durată mai marte de timp sau la sfârșit de semestru -când sunt revizuite cunoștințele
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
pe grupe(unii la tablă,alții pe caiete,alții pe foi); Pasul 7 “*” ”Raportorul” grupului va prezenta întregii clase modul în care grupul său a rezolvat cerință; Pasul 8 “*” Se aduc lămuriri, completări de către învățătorul “consultant” / ”participant” / “observator”. Avantaje: permite diferențierea sarcinilor de învățare; stimulează gândirea logică; sporește eficientă învățării(elevii învăța unii de la alții). INTELIGENTELE MULTIPLE Conform teoriei lui Haward Gardner,există și se manifestă 8 tipuri de inteligente: verbală/ lingvistică; vizuală/spațială; corporală/ kinestezica; logică/matematică; intrapersonala; interpersonala; muzicală
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
ființă ” a omului. În calitate de cadre didactice, noi urmărim să formăm un univers activ și atitudinal coerent elevilor, în realizarea căruia trebuie acordată întâietate metodelor activizante, în special exercițiilor de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de exemplificare, de construcție și de completare). Trebuie evitat formalismul, altfel spus, studierea nu trebuie să se concentreze pe fapte izolate, ci pe baza faptelor vii, astfel incât învățarea să devină relevantă în viața
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
32 biți => cuvânt sau 4 octeți, n=64 biți => dublucuvânt sau 8 octeți. Un cuvânt poate reprezenta o dată (cuvânt dată) sau o comandă (cuvânt de comandă sau instrucțiune). De obicei ele se întâlnesc sub denumirea de dată și instrucțiune. 2) Diferențierea dintre cuvântul dată și cuvântul instrucțiune nu se face prin metoda de codificare ci prin modul de utilizare (contextul de utilizare). Indiferent ce sunt, cuvintele din calculator (date sau instrucțiuni) ele sunt doar grupuri de 0 și 1 și nu
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
ci prin modul de utilizare (contextul de utilizare). Indiferent ce sunt, cuvintele din calculator (date sau instrucțiuni) ele sunt doar grupuri de 0 și 1 și nu se pot distinge între ele. Ordinea de folosire a cuvintelor în program face diferențierea. Un avantaj al acestui principiu îl reprezintă posibilitatea de prelucrare a cuvântului de comandă într-un mod asemănător ca și cuvintele de date ceea ce permite modificarea structurii unui program. 3) Cuvintele de tip dată și instrucțiune se găsesc în locații
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
verbului „aplică” vor avea un set de întrebări grilă în care vor aplica formulele pentru calculul ariei sau volumului prismei regulate drepte in contexte variate. După expirarea timpului de lucru (20-25 min) se vor evalua răspunsurile din fișe. Avantaje: permite diferențierea sarcinilor de învățare,stimulează gândirea logică,sporește eficiența învățării(elevii învață unii de la alții). METODA ,,TURUL GALERIEI’’ . Materialele realizate, posterele, vor fi expuse în clasă în 6 locuri vizibile.Elevii din fiecare grup își vor prezenta mai întâi sarcina de
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
termurul, etc. Inhibiția externă poate ajunge până la blocajul total al acțiunii și este una dintre cauzele esențiale ale problemelor de adaptare și relaționare ale anxiosului. Scalele clasice de anxietate (Hamilton, Tyrer) pot releva gradul de intensitate al anxietății, dar nicodată diferențierea celor 2 parametri: inhibiția și anxietatea. Studiile și cercetările efectuate demonstrează că etimologia anxietătii rămâne, Încă, un domeniu al controverselor și ipotezelor. Ca reactivitate psihologică de coloratură anxiogenă apar relevante evenimente traumatogene cum ar fi: moartea, divorțul, emigrarea, etc. Potrivit
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
economic, etc.; 3. diferențele mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitatea și rolul jucat în comiterea infracțiunii. Cele mai multe clasificări iau în atenție criteriul privind gradul de implicare și responsabilitate al victimelor. Astfel, Hans von Hentig, "părintele victimologiei", plecând de la diferențierea victimelor înnăscute, de victimele societății, utilizând drept criteriu factorii psihologici, biologici și sociali, conturează următoarele categorii de victime : 1. tinerii care ajung mai frecvent victime prin răpiri, complicitate sau abuz sexual; 2. femeile asupra cărora se comit infracțiuni de ordin
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
În cazurile În care tulburarea psihică are un debut brusc. Nu se cunosc mai multe date despre legătura care există Între modalitatea de evoluție a tulburării și comportamentul agresiv. Comportamentul agresiv se asociază foarte frecvent cu consumul abuziv etanolic. În ceea ce privește diferențierea pe sexe În ceea ce privește predispoziția către un comportament agresiv s-a constatat că implicarea persoanelor de sex masculin este mult mai frecventă decît a celor de sex feminin În ceea ce privește actele agresive de tip omucideri, viol, bătăi, utilizarea armelor de foc , dar
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
și colectivă se Întrepătrund În istoria omenirii. Încadrarea și definirea violenței ca o manifestare fizică de agresiune produsă de frustrații (Dollard) sau ca o manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea entropiei unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care conduce la agresiune. În Încercarea de abordare În ansamblu a violenței
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; Integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în condițiile diferențierii și individualizării curriculum-ului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formarea și consolidarea competențelor sociale ale acestuia). 1.3
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
repetări a exercițiilor analitice. XI.3. Etapa a IV-a (16-17 ani) si a V-a (18-19 ani) sau etapa juniorilor II (cadeți) si a juniorilor I Particularitățile de vârsta remarcarea deplina a aptitudinilor motrice pentru activitatea de performanta si diferențierea lor pe posturi de joc; încheierea proceselor de maturizare sexuala; capacitatea crescuta de analiza critică, perceptivitate asociata precum si o buna memorie si atenție distributiva. Ponderea factorilor de antrenament si obiectivele instruirii Pregătirea fizica (30%) • Atenție deosebita pentru pregătirea fizica generala
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
A încuraja și a facilita învățarea independența, ajutând elevii să “învețe cum să învețe”. A practica principiile învățării pe baza includerii. A înțelege și a utiliza strategii de învățare activă, centrate pe elev. A înțelege și a utiliza strategii de diferențiere. A facilita dobândirea de către elevi a aptitudinilor cheie. Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev și utilizarea metodologiilor moderne de lucru la clasa, se va pune accent pe strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de învățare. În cadrul acestor
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
vorba de o analiză existențial-ontologică de tip „longitudinal”. Problema care se pune atât în psihologie, cât și în psihopatologie, este cuprinsă în următoarea întrebare: „ce este existența psihică?”. Sufletul nu are un caracter material. El nu poate fi definit prin diferențierea sau comparația sa cu trupul biologic al persoanei. La fel, este destul de greu a-l defini sau considera ca pe ceva exclusiv „interior persoanei”, ca opus „lumii externe”. Sufletul este mai mult chiar decât realitatea vie a existenței trupești și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este însă limitat, în mod strict și exclusiv, la domeniul clinicii. Acest studiu implică atât „a vedea” în sensul de „observație clinică”, cât și pe acela de „a interveni” asupra fenomenului morbid respectiv, în sensul de „experiment”. Aceasta implică o diferențiere a metodologiei în două mari direcții ale activității medicale: laboratorul și clinica. Laboratorul este spațiul intervenției asupra fenomenului morbid, cu mijloace experimentale. Aici suferința, starea de alteralitate, anormalul sunt „produse” sau „provocate” în mod dirijat de experimentator care, „imitând modelele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologie și psihopatologie. Un aspect nou, în vocabularul și discursul despre tulburările psihice este adus de psihanaliză și psihoterapie. Apar termeni noi cum ar fi: catarsus, refulare, sublimare, conversiune somatică, protecție, transfer, complexe ideo-afective etc. Asistăm prin aceasta la o diferențiere internă a limbajului psihologiei și al psihopatologiei, în raport cu atitudinile doctrinare și modalitățile de acțiune practică asupra vieții psihice umane, normale sau patologice. Cum era și firesc, în cazul acestei diversificări ce masca o „inflație de termeni”, criza nu va întârzia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un anumit comportament de trăire sufletească. În sensul acesta M. Scheler subliniază necesitatea de a se face distincția între „dorința de a fi bolnav” și „dorința de a părea bolnav”. Plecând de la datele de mai sus, L. Binswanger face următoarea diferențiere între formele funcțiilor sufletești: a) funcțiile vitale (Lebensfunktion) sau funcțiile corporal-somatice; b) istoria vieții interioare (innere Lebensgeschichte) sau contextul conținuturilor trăirilor sufletești. În sensul celor de mai sus, centrul individual al persoanei oferă trăirilor sufletești anumite conținuturi intenționale ale căror
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]