3,842 matches
-
nu era defel mai puțin dotat decât pentru pilotarea avionului ori pentru luptele aeriene. Iată ce se poate citi într-o foaie calificativă întocmită de superiorii săi exact în această perioadă: "Aptitudini intelectuale. Inteligent, memorie perfectă, judecată clară. Spirit de discernământ foarte dezvoltat. Bună pregătire generală și de specialitate. Îi place a studia, fiind la curent cu regulamentele și lucrările de specialitate. În unitățile în care a fost, s-a dovedit un bun gospodar și organizator (...). Educație militară. Disciplinat, cu suficientă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
râvnisem să mă număr printre colaboratori. N-a mai fost însă timp să-l cunosc bine pe acest om mult mai cult și mai fin decât lasă să se întrevadă scrisul său critic, oricât de remarcabil prin puterea lui de discernământ. Adevăratele noastre relații s-au închegat abia la București, în epoca neagră, stalinistă, când amândoi ne aflam sub obroc. La o sărbătorească retrospectivă de pictură, l-am văzut la vernisaj pe Ion Marin Sadoveanu - impozant nu numai prin masa corporală
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o întreprindere esențială în acest context, deoarece, contrar așteptărilor, schimbarea nu este permanent echivalentă cu valoarea. În procesul de implementare a schimbărilor, individul ajunge să fie asaltat de numeroase "produse" mai mult sau mai puțin viabile. Pentru o alegere cu discernământ este nevoie de dobândirea unor competențe axiologice care să-l ajute nu doar să discrimineze corect valoarea de nonvaloare, ci și să-și construiască propria grilă valorică din perspectiva căreia va face alegeri viitoare, educația fiind în acest sens pârghia
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
rândul ei, după ce a fost cândva copil în alte versuri. În Those Days (Pe atunci) revin amintiri din tinerețe. Stranger (Străină) este un atribut pe care Ruth Fainlight nu-l dorește dar care i se potrivește: Cu străinii nu am discernământ sunt prea apropiată parcă ar fi o rudă regăsită. Nu mă pricep să-mi țin distanța, să nu mă simt respinsă, dată la o parte păcălită, fără minte, penibilă atunci când la a doua ori a treia întâlnire e evident că
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
benzi desenate și pentru coperți. Pe lângă romanele englezești și americane din secolul XIX, pe care le citeam pe nerăsuflate, mai citeam Cosmopolitan, reviste de film, cărți comice și Ripley's Believe It or Not, într-un mod total lipsit de discernământ, la voia întâmplării. Ca și acum, de altfel. LV. Când ți s-a trezit interesul pentru viața literară a New York-ului și unde te duceai, ce locuri culturale frecventai? ES. Nu m-a "interesat" în mod special viața literară niciodată
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
modul în care se realizează perfecționarea caracterelor comportamentale este o problemă cu totul diferită de felul în care acest lucru se realizează în lumea animală, de exemplu ameliorarea (prin împerechere) a raselor de cai, de câini etc. Din cauza admiterii fără discernământ a substituirii caracterelor biologice prin cele psihologice, comportamentale, teoria lui Galton a ajuns să se expună la tendințe interpretative ca aparținând "eugeneticii". Cu alte cuvinte să servească drept argument pentru susținerea unei ideologii reacționare care admitea și susținea intervenția dirijată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
criză de mijloace pentru a se orienta spre transcendent . Există oare loc, într-o reflexie stîrnită tocmai de criza lumii moderne, pentru identificarea unor posibile avantaje spirituale, proprii acestei vîrste tîrzii? Termenul criză înseamnă în primul rînd, se știe, judecată, discernămînt, separare a apelor învălmășite. Criza atît de importantă, atît de abundent tematizată a modernității poate oferi așadar, alături de inconfort spiritual și tocmai datorită lui, materie pentru un discernămînt ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acestei vîrste tîrzii? Termenul criză înseamnă în primul rînd, se știe, judecată, discernămînt, separare a apelor învălmășite. Criza atît de importantă, atît de abundent tematizată a modernității poate oferi așadar, alături de inconfort spiritual și tocmai datorită lui, materie pentru un discernămînt ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea afla șanse neașteptate, aparte, niciodată întîlnite pînă acum, puncte de sprijin pentru orientarea verticală. Există, ne spun tradițiile spirituale, conversiuni care transformă conștiința acută a lipsei în elan
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de André Scrima nu descalifică datele pe care se aplică ; le exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema să fie răsucită ascendent, să devină vector spre zenit. Ce teme definitorii ale modernității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertatea, o pune în relație decisivă cu intelectul, cu gîndirea în întregul ei. în genere, libertatea este înțeleasă ca libertate de alegere, iar sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar și pentru Platon, alegerea filozofică esențială, hotărîrea gîndirii, este un act al voinței. Ea este cea care, în filozof, se decide cu toate riscurile pentru ordinea integrală a adevărului. Filozoful este un om care își conduce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și carne, om interior și om exterior, viață și moarte, paradis și infern. Ceea ce fac nu știu căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc (Romani, 7, 15 și 19). Deși cunoașterea, rațiunea, discernămîntul au, evident, primul rol în identificarea justă a dualității sau a multiplicității în fața căreia omul are de ales, voința pare să le întreacă în importanță. Ea este cea care face efectiv gestul alegerii, ea este cea care în calitate de voință liberă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
renunțe la atitudinea posesivității, inclusiv la autoposesie, încearcă să se lase pe sine, să se facă bunul propriu al lui Dumnezeu, potrivit unei dialectici a dezaproprierii apropriante și a aproprierii dezapropriante. Se străduiesc să își rearticuleze corpul, sufletul și rațiunea/discernămîntul cu intelectul contemplativ, facultatea capabilă de infinitul divin, receptacul pentru elementul non-uman din om. Iubirea/caritatea nu este decît această recuplare la universal pusă în aplicație, în act, în acțiune. Inaugurată în Paradis, funcționarea de tip universal a omului e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
depinzînd în mod esențial de un Altul, în care umanul își găsește prin depășire de sine statura completă, libertatea maximă. Sensibilitatea noastră intelectuală față de registrele invizibile, trans-individuale ale realului s-a diminuat pînă la dispariție sau pînă la lipsa de discernămînt. Dacă admitem asemenea registre, le admitem în calitate de construcții mentale ale individului sau ale unui grup, ca fapte psihice sau culturale. Iată un al doilea obstacol: universalul (creat și increat) devine în modernitatea tîrzie chestiune de opinie, de convingere privată sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu mai este raportată la o unitate lăuntrică, oglindire a celei transcendente. Condiția diferențiată a omului modern are ea doar dezavantaje, poate conduce doar la schizofrenie, la fracturarea, la fărîmițarea individului? Nu oferă ea și alte posibilități, de pildă stimularea discernămîntului în ce privește treptele realului, dimensiunile ființei umane, cu diferitele lor aptitudini și rosturi? în măsura în care conștiința rădăcinii ei transcendente e păstrată, a gîndi diferențiat persoana umană nu produce fracturarea, ci buna ei ierarhizare interioară. în teologie și în textele spirituale, distincțiile privind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
desigur ei vor fi, sînt deja, nu numai cei din dreapta, mîntuiții, ci chiar Judecătorii. Nu luptă ei de pe acum să îi excludă pe necredincioși și pe călduți din teritoriul pe care îl revendică? Judecata finală nu presupune, pentru ei, un discernămînt divin care, revelîndu-se, proiectează lumea într-o nouă, cu totul altă condiție? Eschatonul e gîndit în continuitate de natură cu istoria și temporalitatea. Societatea proiectată de fundamentaliști reprezintă realizarea lui. Prin exclusivismul agresiv (orice diferit este un dușman) și prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe temporalitate, căzînd pradă unei trăsături prea occidentale? Nu e mai potrivit ca Judecata de apoi să fie gîndită ca o Judecată de sus, mereu prezentă în zenitul istoriei? O judecată înțeleasă nu în sens penal, ci în sensul unui discernămînt atotcuprinzător, care situează faptele istoriei perpendicular pe curgerea ei manifestă? Semnificația, ca și responsabilitatea actului-în-istorie ar fi atunci cuprinse într-o dublă mișcare, o mișcare în cruce. înlănțuirea și înaintarea actelor umanității pe orizontala istoriei ar constitui aspectul vizibil, exterior
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei și a civilizației moderne de la religie, ei nu văd o catastrofă, ci prilejul unui salutar discernămînt. De cîteva decenii totuși, în Occident cel puțin, nu istoria și colectivitățile mari constituie forul cel mai important dinaintea căruia religia crede că e profitabil să-și arate utilitatea. Individualismul în materie de credință, fluiditatea și libera alegere a apartenențelor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întrebări, corespondențe, probleme, poate determina reflexia creatoare. în exercițiul său de autobiografie spirituală, Berdiaev observă, de pildă, ce importanță purificatoare pot avea pentru conștiința religioasă științele pozitive, care te confruntă cu realul concret, te eliberează de atitudinea apologetică, îți ascut discernămîntul. Citind numeroase lucrări de istoria creștinismului, el a descoperit străină de spiritul credinței o religie oficială de tip judiciar, care concepe dreptatea divină după categoriile dreptului penal. Fulminînd împotriva acestei anamorfoze a distanței verticale, el mizează pe o distanță vertiginoasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un pămînt iluzoriu. Pentru acești gînditori, ca și pentru Simone Weil sau A.K. Coomaraswamy, documentația oferită de științele specializate constituie materia primă din care se hrănește propria filozofie religioasă, propria tematizare a distanței verticale. b) Un beneficiu de tipul discernămîntului între manifestările credinței și transcendența care, inaccesibilă și totuși participabilă, dă credinței rațiunea de a fi. Ca științe ale omului, științele religiei își interzic în chip programatic să atace problema transcendenței în sine. Ele se ocupă numai de domeniul secund
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
științe materie pentru a cerceta în distanța reflexiei ceea ce, în fenomenele credinței, stă mereu pe muchia subțire între deschidere spre transcendent și autosuficiență, între itineranță a conceptului spre limita lui non umană și sedentarizarea lui? A privi critic (în sensul discernămîntului) ideile despre Dumnezeu, a identifica ceea ce în ele este prea omenesc și ceea ce e divino-uman ține, pentru filozofi ca Berdiaev sau Simone Weil, de un ateism purificator care se refuză transcendentului redus sau adaptat la categorii mundane: putere, dreptate de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
societății priveau cu respect și cu conștiința imperfecțiunii lor. Condiția de om-în-lume sau de om-în-societate dădea, se știa, foarte bune șanse spirituale pentru viața de aici și pentru cea de dincolo, dar nu dădea totuși actualitatea unei experiențe unitive. Totuși, discernămîntul între condiția itinerantului pe calea unificării și cea a sedentarului din societatea respectabil religioasă se putea adumbri cîteodată, putea suferi eclipse. Dacă lumile tradiționale se priveau pe ele înseși și universul ca domenii unde se pune în operă ordinea divină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
impună cu titlu de lege civilă. De asemenea, Ioan I. Ică, Origen contemporanul nostru, în prefața volumului, paginile (pp. 22-27) referitoare la instituționalizarea creștinismului. Cît despre islam, el a păstrat pînă astăzi unitatea între legea religioasă și cea civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale categoriilor sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-l porni la drum, pentru a-i întoarce ochiul către sursa lor densă, neobiectivabilă, de realitate tare? H.-R. Patapievici considera . Daniel Ménager, Diplomatie et théologie à la Renaissance, PUF, Paris, 2001, capitolul Médiation et mouvement. că rămîne în seama discernămîntului nostru să ratăm sau nu profitul spiritual aparte, de tip apofatic, pe care îl putem scoate din spectacolul laicității. Prin ceea ce îi lipsește, modernitatea oferă ceea ce o poate salva. Neavînd finalitate proprie, modernitatea poate fi foarte bine folosită atît pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]