3,782 matches
-
arhetipurilor lui C. G. Jung, psihocritica lui Charles Mauron, poetica elementelor lui Gaston Bachelard, hermeneutica lui Paul Ricoeur etc. Defectul acestor fascinante dezvoltări metodice de tip modernist consta în faptul că restrângeau obiectul cunoașterii la un singur nivel de realitate, dogmă puternic înrădăcinată în mintea umană. Modelul unui singur nivel de realitate a fost impus de kantianism, care a redus obiectul cunoașterii la fenomen, noumen-ul rămânând zona inaccesibilă pentru rațiune. Dar dacă pentru gânditorul de la Königsberg Dumnezeu exista, Nietzsche declară moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui doi, ceea ce se află dincolo de doi"326. Astfel, transdisciplinaritatea devine "transgresiunea dualității ce opune cupluri binare: subiect-obiect, subiectivitate-obiectivitate, materie-conștiință, natură-divin etc. Așadar, Noica știa ce spune când identifica punctul de naștere a Europei în 325, la Niceea, odată cu impunerea dogmei Sfintei Treimi, acel miracol logic al putinței ca Unu să fie Trei. Din atare pricină erezia templierilor, a catarilor, a rozacrucienilor, a gnosticilor sau a celei francmasonice nu s-au putut impune în fața creștinismului, fiind condamnate a fi un fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
liber, dar poetul își lua măsuri de precauție (neavând vocație de disident), asigurându-ne că dezvoltă virtualități ale filosofiei marxiste pe terenul artei. În realitate, se considera inițiator pe plan mondial al antimetafizicii, având grijă să producă o breșă în dogma primatului materiei: "antinomia materie și spirit o barbarie de tip inferior didactic"350. Filosofia rupturii devenea incompatibilă cu zăbava în dogmele oficiale: "Legea ne ține pe toți. Numai trădarea ei ne face să fim"351. "Ruptura" are ceva din conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
terenul artei. În realitate, se considera inițiator pe plan mondial al antimetafizicii, având grijă să producă o breșă în dogma primatului materiei: "antinomia materie și spirit o barbarie de tip inferior didactic"350. Filosofia rupturii devenea incompatibilă cu zăbava în dogmele oficiale: "Legea ne ține pe toți. Numai trădarea ei ne face să fim"351. "Ruptura" are ceva din conceptul de revelație din filosofia și estetica lui Blaga, pornind de la cuceririle fizicii cuantice, în imediata vecinătate a teoriei ruperii de simetrie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pe care le atribuie ideologiei comuniste. Asemenea confuzie s-a făcut și se face încă dinspre postmodernitate. Sabina știe că extremele duc inevitabil la kitsch, dar nu pare suficient de avertizată că și "teologia căcatului" poate aluneca în extremă. Din dogma acordului absolut cu ființa s-a născut kitsch-ul comunist deopotrivă cu cel postmodernist. Curiozitatea cea mare e că tocmai criticii radicali ai metafizicii și teologiei clasice au decretat kitsch-ul drept componentă principală a canonului postmodernist. Kitsch-ul mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Areopagitul, Editura Anastasia, București, 1996. Teologii occidentali l-au acuzat pe Heidegger de "neo-misticism" și de "neoromantism" ce aparține mai mult poeziei decât filosofiei. Dar adevărul e că acești teologi păcătuiau prin ignorarea diferenței dintre esența divină și lucrările divine, dogmă fundamentală în teologia palamită. Dintre gânditorii occidentali moderni, înainte de Ștefan Lupașcu, Heidegger s-a apropiat cel mai mult de Ființă, introducând cel mai important concept al său diferența ontologică, oglindă palamită recuperată împotriva apofatismului teologic occidental. Neînțelegerea diferenței ontologice a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Circuitul natural al substanțelor ce compun cadavrele umane este blocat, în unele cazuri, prin obiceiuri tradiționale. Ce fac oamenii cu cadavrele celor morți? După moarte, cadavrele oamenilor sunt aranjate de urmași, conform obiceiurilor tradiționale la care au aderat, impuse de dogmele religioase. Se aplică următoarele practici: a. În ziua în care a murit omul, înainte de apusul soarelui, cadavrul omului mort se incinerează, prin ardere cu flacără directă. După filmul Dacii, al regizorului Sergiu Nicolaescu și strămoșii noștri daci, aplicau acest procedeu
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
of Animal Behavior. Menachem Kellner pred] în cadrul Facult]ții de Istorie și Filosofie Iudaic] al University of Haifa. Este editorul lucr]rii Contemporary Jewish Ethics, traduc]tor al c]rții Isaac Abranavel’s Principles of Faith și autor al volumelor Dogmă în Medieval Jewish Thought, Maimonides on Human Perfection, Maimonides on Judaism and the Jewish People, precum și al unor eseuri despre gândirea iudaic] medieval] și modern]. Helga Kuhse este cercet]tor în cadrul Centre for Human Bioethics al Monash University. Este autoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noastre și când nu ? Filosofia moral] modern] a luat naștere din reflecțiile asupra acestor probleme. Nu exist] o prezentare standard a istoriei sale, dar putem identifica trei etape majore. 1) Prima etap] este una a îndep]rt]rii graduale de dogmă tradițional] conform c]reia morală deriv] dintr-o surs] de autoritate, alta decât natură uman] și a accept]rii ideii c] morală poate proveni din ins]și aceast] natur]. Etapă a echivalat cu abandonarea credinței c] morală trebuie impus] ființelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
produce. Dar intră în scenă consilierii împăratului. Varahia („vizirul”) pune la cale o falsă dezbatere, în care un „vrăjitor”, Nahor (un simili Varlaam), va discuta cu înțelepții împărătești și concluzia va fi că religia creștină, „apărată” de Nahor, este inferioară dogmelor protejate de oficialități. Ioasaf, spectator inocent la dispută, îi solicită însă lui Varlaam-Nahor consecvență și fermitate. Întrucât cererea este însoțită și de niște amenințări deloc voalate, demolatorul se transformă în apărător fervent și dibaci. Câștigă disputa și se convertește. Este
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
să ofere „pilde și îndemnuri spre a zidi caractere”, să zugrăvească chipuri de mari înaintași și să publice „frânturi din istoria măririi noastre naționale”, scrieri literare educative, dar și povățuiri pentru viața cotidiană. Primul număr include câteva articole privitoare la dogmă, precum și un fragment din misterul creștin ortodox Cerurile spun de Victor Papilian (piesă care va fi publicată până în numărul 9). Octavian Goga dă un articol omagial la moartea lui Vasile Goldiș (poetul va reveni în 1935 cu un articol despre
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
în limbile maghiară, rusă și germană. Încă de la primele povestiri publicate în presă, V. a fost remarcat ca unul din cei mai originali prozatori ai momentului. I s-a reproșat totuși predilecția pentru personajele „sucite”, „bizare”, cu alte cuvinte refuzul dogmei „tipicului”, impusă de realismul socialist preconizat oficial. Mai târziu temeiurile acestor reproșuri se vor transforma în prilej de elogii, iar prozatorul va fi recunoscut cvasiunanim ca un maestru al genului scurt. Și tocmai de aceea, probabil, într-o etapă ulterioară
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
între 11 decembrie 1940 și 20 aprilie 1941. În numărul inaugural Sever Bocu precizează în articolul În loc de program intenția de „descentralizare intelectuală” față de Capitală și de întărire a „bănățenismului” și „bihorenismului”, cu o conștiință a unității românismului care să fie „dogmă inviolabilă, indiscutabilă”, afirmând totodată „o republică intelectuală și morală cu unică ierarhie: talentul”. De orientare țărănistă, ziarul acordă culturii (îndeosebi în anii 1930-1931, 1939 și 1943-1944) spațiu bogat, alternând de multe ori paginile consacrate politicii interne și internaționale. Rubricile, numeroase
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
privitoare la „democratizarea” vieții social-politice și la reorganizarea Societății Scriitorilor Români (Dan Petrașincu, Participarea directă a scriitorilor, Unde n-au dreptate idealiștii noștri, Al. Piru, SSR se purifica, Epurație la SSR: Radu Gyr etc.). Modelul sovietic devine și aici o dogmă greu de clătinat (Geo Dumitrescu, Viața și munca scriitorului sovietic, Ben Corlaciu, Poetul Iosif Utkin și rostul scriitorilor), iar ideologia marxist-leninistă e „far călăuzitor”, Geo Dumitrescu declarându-și, și sub pseudonimul Vladimir Ierunca, convingerea că „Europa primește două bunuri peste
VICTORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
omului contemporan face ca și această tradiție să fie pusă sub semnul Întrebării, la ora actuală. Ca și identitatea națională, identitatea de gen este supusă astăzi unui proces de „deconstruire”. Renunțăm, adică, să mai credem În ea ca Într-o dogmă, ca Într-o realitate naturală, și ne străduim să Înțelegem felul În care a fost construită, de către cine și mai ales la ce a folosit această construcție. * * * Tema acestei expuneri a fost Cine suntem? sau Despre identitate. Și, după cum se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
moral sănătos și tolerant la nivelul vieții cotidiene a clerului de mir. Adversarii ei aveau de partea lor argumentul fortificării identității catolice a Bisericii Unite, pentru care celibatul preoțesc Își avea rațiunile sale, bine justificate din punctul de vedere al dogmelor și al vieții bisericești. Problema era una extrem de delicată, deoarece, la nivelul judecății comune, critica instituției celibatului ecleziastic catolic, precum și a imoralității pe care el ar genera-o, constituia o modalitate favorită de atac la adresa catolicismului din partea tuturor adversarilor acestuia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin sublinierea și repetarea insistentă a acestor aspecte, nu credem că ideea toleranței etnice și religioase, ca trăsătură distinctivă a românilor, este mai puțin unilaterală, chiar dacă această autopercepție culturală, prezentă la multe popoare, este considerată la noi un fel de dogmă indiscutabilă. Calitatea principală a relatării lui Ürmösy rezidă Însă, bineînțeles, În dimensiunea sa imagologică. Dacă putem privi cu neîncredere valoarea sa ca sursă de informații pentru realitățile din Muntenia, În schimb ea ne poate ajuta mult la descifrarea imaginii pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
liber) și la libertate (se spune că un factor oarecare a rupt destinul unui om, s-a pus În calea destinului său, ceea ce nu s-ar putea spune despre nici un regim de fatalitate absolută). În religiile În care e prezentă dogma predestinării (În fiecare religie există problema mântuirii), sunt prevăzute norme și mijloace prin care se poate crea un destin superior. Destinul solidarizează cele două planuri ale existenței: planul metafizic și planul natural, planul inteligibil și cel sensibil; destinul pare un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În lume. Această viziune nu iese din cadrele bisericești, Însă ea devine ceva mai personală și nu mai adoptă integral fatalismul. Nu Întâmplător, cei care inovează, deși Într-un mod mai degrabă timid, față de doctrina Bisericii Ortodoxe, Înțeleasă ca o dogmă față de care nu te poți abate, au fost scriitorii culți, cei care luaseră contact cu diverse opere filozofice și istorice care Își lărgiseră astfel considerabil orizontul. În viziunea acestor autori, dacă soarta este dată de Dumnezeu și nu poate fi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iar memoriile apocrife contribuie la completarea acestei imagini. I. Originile Apocrifelor. Scrierile Religioase Constantin Jinga, în lucrarea sa Biblia și sacrul în literatură, menționează necesitatea evaluării textelor religioase, încă de la primele lor apariții, pentru a le etalona in conformitate cu dogmele religioase. Autorul consideră că „procesul de disociere început de către Sf. Ev. Luca a fost continuat, în deceniile și secolele următoare, de către reprezentanții Bisericii, concretizându-se în câteva decizii ce stabilesc două categorii importante de texte: cea dintâi caracterizează corpusul de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
serie de transformări politice, religioase și culturale. Se trecea de la epoca fervoarei religioase la cea a rațiunii. Secolul al XVI-lea a fost marcat de apatie intelectuală și indiferență față de exercițiul mental privind punerea la îndoială a acurateței și profunzimii dogmelor și a cutumelor religioase și politice. Secolul al XVII-lea va transforma imperiul britanic și va aduce schimbarea atât de necesară în mentalitatea societății. în anul 1603 se stingea Elisabeta I. Monarhia se afla în impas, pentru că regina nu se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care se aflau toți nobilii împreună cu familia regală, și care a fost descoperit în ultimul moment de către spionii credincioși regelui. Acest act a fost aspru condamnat de către Iacob, care a fost auzit de către ambasadorul venețian declarând:„Nu știu unde au găsit, în dogma lor blestemată, permisiunea de a complota împotriva vieții prinților lor!“(trad. n.) De asemenea, a solicitat Parlamentului să emită o lege, intitulată The Oath of Allegiance. Toți cetățenii, indiferent de religie, trebuiau să-și declare supunerea față de rege. Mai jos
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
impuse de Carol întâiul. Astfel, biserica anglicană a devenit cea mai importantă instituție religioasă a coroanei britanice. Pentru a se evita posibilele conflicte, s-a emis o lege care interzicea reuniunile religioase a mai mult de cinci membrii ai unei dogme religioase, excepție făcând întrunirile desfășurate sub patronajul bisericii anglicane. Domnia lui Carol al II-lea a fost marcată de o serie de evenimente tragice. Astfel, în 1665, ciuma a lovit Londra. Cunoscută și sub numele de„moartea neagră“ a decimat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care a protestat față de decizia regelui. Nemulțumirea nobililor a fost deschis exprimată când în posturi importante au fost numiți comandanți de confesiune catolică. Drept răspuns, monarhul a decis dizolvarea parlamentului. Iacob al II-lea a încercat o reconciliere generală a dogmelor religioase, instalând în funcții importante atât membrii ai bisericilor anglicane, protestante cât și a celei romano-catolice. În vara anului 1687 a încercat să câștige cât mai mulți adepți ținând un discurs - de foarte mare actualitate și azi - la Chester unde
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este nimic surprinzător în faptul că vechea religie începe să decadă, până va fi dispărea în uitare. Însă, pentru a putea fi acceptată de mentalul colectiv, religia creștină trebuia să adopte o serie de ritualuri, obiceiuri și credințe din vechile dogme, pentru a face trecerea mai ușoară de la un cult la altul. Asemenea trestiei care pentru a supraviețui în calea furtunii se înclină după direcția vântului, la fel și aceste credințe, obiceiuri sau substantive proprii au rămas în esență aceleași, îmbrăcând
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]