6,536 matches
-
tata(4); dominare(3); gazdă(3); gospodar(3); hain(3); împărat(3); lucru(3); nu(3); ordine (3); președinte (3); sclavie(3); sever(3); șef(3); aprig(2); argat(2); atotștiutor(2); bici(2); cal(2); conduce(2); dominator(2); dominație(2); eu(2); inelelor(2); îngrijitor(2); înțelept(2); lord(2); mare(2); pămînt (2); părinți(2); posesor (2); proprietate(2); stăpînire(2); suveran(2); șmecher(2); tiran(2); vrednic(2); zeu(2); agresiv; alăturare; ambiție; angajat; angajator; Anglia; apă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alinare; alint; nu am; amintire; Andra; artist; ascultare; ascuțit; aspră; atenție; atracție; au; auditiv; auzi; a auzi; auzită; bani; bariton; bas; bărbat; bogat; buze; calitate; calmă; comunicare; concurs; confort; conștiință; cor; corzi vocale; Damian; deal; difuză; dimineață; dinte; discurs; discuție; dominație; dor; dorință; duios; duioșie; Dumnezeu; ecou; cu ecou; emoție; energic; exemplară; falsă; fină; frumusețe; gălăgios; un glas; glas ridicat; greu; imaginară; interiorul meu; intonație; încîntare; îngrozitoare; joasă; limbă; liniște; lume; melodioasă; melodios; mirare; mirifică; mister; muzicală; moarte; multe; muzicalitate; nădejde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
următorilor factori: progresul tehnologiei informaționale (puterea și viteza de calcul, memoria, comunicațiile), fundamentarea teoretică a viziunii sistemelor informatice integrate, redefinirea organizației și a sistemului său informațional prin înlocuirea abordării funcționale cu orientarea pe procese eco nomice. Discuții și exemple După dominația mainframe- urilor din anii ’60, anii ’70 aduc apariția microprocesoarelor și creșterea semnificativă a performanțelor calculatoarelor electronice. Progresul rapid al tehnologiei informaționale este ilustrat de Legea lui Moore, care a identificat trendul de creștere: numărul de tranzistori de pe un cip
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
el însuși se integrează și fără recunoașterea faptului că tehnologizarea umanului a constituit dintotdeauna un proces reversibil, manifestat și sub forma umanizării tehnologiei. De la problematicile controlului și ale puterii la dilemele existențiale și identitare, de la echivocul raport între libertate și dominație la extensiile corporale și perceptive, cyborgul continuă relația om-mașină din toate timpurile și sub diversele ei nume. Totuși, cyborgul trebuie diferențiat de formulările precedente ale analogiei om-mașină, chiar dacă uneori este confundat în special cu robotul (vezi cercetări în domeniul roboticii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
viitor tehnologic în care ordinatoarele sunt dotate cu o „voință” (chiar dacă rudimentarăă și cu un „instinct” de autoapărare, cu o capacitate de a „gândi” pe cont propriu și de a lua propriile decizii. Indiferent dacă omenirea va pierde controlul și dominația în fața mașinilor inteligente sau dacă va deveni dependentă de mașini într-o asemenea măsură încât „decuplarea” mașinilor va echivala cu sinuciderea umanității, perspectiva evoluției inteligenței artificiale este deterministă, neîngăduind umanului posibilitatea de a lua decizii și de a-și hotărî
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un „gând pur” sau ca o conștiință descarnată trebuie demontate din perspectiva (reăîntrupării desfășurate în spațiul virtual. Postumanul, situat în folosul și în sprijinul ființei umane, rămâne prins în cadrele umanului, însă fără vanitatea umanismului iluminist de superioritate și de dominație a umanului. Umanul, departe de a fi „demodat” sau „redundant”, este o parte integrantă a fluxurilor lumii, a vibrațiilor existențial-cognitive și a realităților sociale complexe și hibride, postumane. Apărarea umanului în viziunea emergenței a noi forme sintetice de viață și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Promotoarea feminismului cyborgic este Donna Haraway prin publicarea răsunătorului The Cyborg Manifesto în 1985. Manifestul promovează ideologia eliberării feminismului prin relaționarea subversivă la practicile tehnologiei cibernetice. În acest scop, imaginea cyborgului este propusă drept un „mit politic ironic” care subminează „dominația informaticii” (vezi Haraway, 1991, 1998Ă și o rediscuție deopotrivă a feminismului, a socialismului și a materialismului. Prezentând utopia transgresării și a emancipării cyborgice prin scenarii de tip science-fiction, această figurație se dorește a fi, în același timp, o critică satirică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale opoziției la putere. Figurația „monstruoasă” (vezi Haraway, 1992Ă a cyborgului devine, în aceste cazuri, o imagine sau o metaforă cu un impact puternic asupra cunoașterii, a subiectivității afective și a formelor puterii, o strategie feministă de intervenție în matricea dominației masculine din tehnoștiință și din cybercultură. Dincolo de posibilele critici, de la relativismul moral la radicalismul construcției sociale, manifestul feministei reușește să facă din mitul sau iconul cyborgului o parte a politicii tehnoștiințifice. Acest tipar politizat al feminismului merge în direcția secularizării
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și prin hărțuirea sexuală. Concluzia acestora este că astfel de acțiuni ostile și periculoase pentru femei sunt menite a exclude prezența femeii online și a generaliza atmosfera n-etichetei sau a eticii computerului (vezi spre exemplu Adam, 2001Ă și a dominației masculine. Această versiune distopică a feminismului digital nu este privată de critică, precum versiunea utopică. Astfel, apare a fi contraproductivă pentru feminism în condițiile în care, pericolele întâlnite în cyberspațiu pot determina femeile să stea departe de acest mediu, iar
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Constrângerile locale, temporale, educaționale și de forță de muncă manifestate în dauna acțiunii femeilor online sunt analizate în contextul globalizării și al destrupării. Dincolo de aceste neajunsuri și dezavantaje, spațiul rețelei este utilizat pentru transformarea femeilor în cetățene active care subminează dominația puterii și consumismul pasivezi Atât laturile pozitive, cât și cele negative surprinse în relaționarea dintre feminitate și contextul social al Internetului sunt legitimate prin analize concrete și empirice și adesea sunt la confluența dintre spațiul online și spațiul offline, dintre
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu doar teoretizează rolul utilizărilor diverse ale tehnologiilor, ci atribuie acestor practici înțelesuri sociale și politice, sensuri alternative și strategii opoziționale. Cyberfeminismul extinde noțiunile ideologice ale conceptului de gen în contextul științei cibernetice, însă principala sa preocupare rămâne împotrivirea la dominația operată de utilizarea tehnologiei digitale asociată patriarhatului și imperialismului. Donna Haraway surprinde poate cel mai bine această problematică a controlului sau a puterii prin definirea cyborgului drept interfața autonomiei cu automaticul. Totuși, în ciuda vocilor care afirmă dispariția asimetriilor de gender
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
guvernul impune din exterior structura existentă în interiorul structurilor guvernamentale. În aceste condiții, birocrația guvernamentală își poate exercita puterea, în mod ascuns, prin accesul la informații și prin capacitatea sa de furnizor de resurse. Într-o astfel de rețea se menține dominația serviciului public. Luarea deciziei continuă să rămână la guvern (deși este obiectul unui control mai mare și influențelor exercitate din partea societății civile). În mod normal, procesele deliberative în structura de rețea se finalizează cu decizii. În situația anterioară, decizia se
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Mladenatz (1934), definind scopul cooperatismul, scria că „generalizarea acestor asociații este de natură să realizeze o ordine economică și socială care să se sprijine nu pe luptă, ci pe înțelegere, nu pe spiritul de competițiune, ci pe solidaritate, nu pe dominația întreprinderilor de câștig, ci pe întărirea venitului de muncă”. Crezând, nestrămutat, în spiritul colectivismului (solidarismului), scrie evocatorul amintit al lui Mladenatz, economistul român a dezvoltat ideea cooperatismului ca fiind soluția pentru emanciparea clasei muncitoare, organizarea forțelor muncii, țintind transformarea regimului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Relațiile politice ca factor mediator pentru corupție sunt susținute de puterea pe care conducătorii politici o au asupra funcționarilor, a administrației în general. Funcționarii publici au identificat diverse tipuri de presiuni politice și mijloace prin care conducătorii politici își asigură dominația asupra funcționarilor și procedurilor publice: - schimbarea abuzivă a funcționarilor cu persoane loiale politic (FP - 2, 3, 6, 8); - ordine mascate și ilegale date funcționarilor publici (FP - 3, 4, 8, 9); - abuzuri și oferirea unor informații din interior (FP - 1, 2
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
corupției are loc la nivelul implementării legilor, normelor sau procedurilor. Corupția se poate manifesta și la nivelul formulării legilor și politicilor publice. Scott (1969) vede corupția drept un mijloc alternativ de articulare a intereselor. Acesta sugerează că, în anumite circumstanțe (dominația loialităților primare, raritatea abilităților organizaționale, formalitatea legislației, discriminarea minorităților), este mai eficient (mai puțin costisitor) să-ți urmărești interesele în faza de implementare decât în cea de dezbatere parlamentară și guvernamentală. Dacă antreprenorii, de pildă, nu pot influența legislația datorită
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
fost prea entuziasmate de ideea de a dezvolta proiecte de twinning cu România, excepția notabilă fiind Franța. În acest context, precizează cei doi autori, „Comisia a depus eforturi pentru a încuraja și celelalte state membre să participe pentru a evita dominația franceză pe proiectele de twinning” (Papadimitriou și Phinnemore, 2003c, p. 10), contrară recomandărilor sale explicite privind varietatea partenerilor europeni implicați în acest proiect. Mai precis, după cum am amintit, Comisia s-a opus pe față duplicării unui model administrativ al unui
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
însă pe ei împreună și pe fiecare-n parte și provoacă prin armonia tuturor celor nespuse, prin felul în care vorbesc unul despre altul și prin anecdotele care intrigă. Regia în sine nu mă interesează din punct de vedere al dominației, al conducerii, ci mă interesează teatrul care permite să ai în propria viață o altă dimensiune. Intuirea lumii nevăzute, respectul și ezitarea în fața ei, recunoștința, curiozitatea și curajul de a o accepta așa necunoscută și nestrivită de explicațiile realității imediate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fi rău, din punct de vedere metafizic, contează prea puțin ceea ce este considerat indispensabil, din punct de vedere rațional, trebuie luptat împotriva a ceea ce ucide viața. Unica șansă este de a-i face pe oameni conștienți de faptul că sistemul dominației unei civilizații asupra alteia este contrar evoluției vieții și că, prin urmare, acționînd astfel, se sinucid". Textul scris de Félix Lacambre în La Croix (Cru-cea) din 29-30 aprilie 1973 este reprodus în același buletin: "La primul contact în ceea ce mă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Jacques Robin erau impregnate de ideea unei societăți în care știința ar înlocui religia, iar marxismul (perceput ca religie a anilor '50), dorința de a participa la evoluția viitoare a speciei umane. Și dacă grupul a reușit să scape de sub dominația prea puternică a acestor idei, o datorează mai ales lui Henri Atlan, Edgar Morin sau Jacques Sauvan. Reticența și prudența celor din urmă, conștienți de derivele posibile, au condus la o evoluție clară a ideilor dezvoltate după aceea. Cît despre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
perspectiva unui "monism metodologic" extins, oarecum forțat, la nivelul tuturor științelor spiritului (vezi I, nota 155). În schimb, pentru că nu toate domeniile cunoașterii evoluează în același ritm186, Comte așteaptă ca modelul pozitivist să se universalizeze, cucerind teritoriile rămase încă sub dominația teologiei și a metafizicii. În primul rând este amintită aici sociologia. Dimpotrivă, Dilthey o include pe aceasta printre științele spiritului 187, cărora le acordă un alt statut decât celor ale naturii, sustrăgându-le procesului de universalizare pozitivistă preconizat de Comte
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vedere care nu poate fi mai departe justificat." Dar critica reciprocă a celor două tradiții continuă von Wright nu este un factor de blocaj, ci, dimpotrivă, unul de progres: " Există totuși un dialog între poziții și un fel de progres. Dominația temporară a uneia din cele două orientări este, de obicei, rezultatul unei schimbări ce însoțește o perioadă de critică la adresa celeilalte orientări. Ceea ce apare după schimbare nu este niciodată o restaurație pură a ceva existent înainte, ci poartă pecetea ideilor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
demonstrația abstractă făcută în secolul al XVIII-lea" (s.n.)117. Totodată, el recunoaște rolul metafizicii, pe care o redefinește astfel: "Metafizica este tocmai sistemul natural rezultat din subordonarea realității prin legea cunoașterii. Așadar, ea reprezintă cu adevărat constituția științei, sub dominația căreia s-a dezvoltat studiul omului și al societății și sub influența căreia acesta se află și-n ziua de azi, deși într-o măsură diminuată"118. În Lebensformen, Spranger vedea soluția într-o conciliere kantiană a celor două poziții
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dreptul comercial ca parte componentă a dreptului aplicabil profesioniștilor este un drept de tip subiectiv, întrucât el se definește prin raportarea la calitatea de profesionist (comerciant) a cel puțin uneia din părțile raportului juridic. Dreptul aplicabil profesioniștilor se află sub dominația dreptului civil (aplicabil nonprofesioniștilor) dar asupra căruia exercită o influență o puternică, împrumutându-i o serie de reguli care să îi satisfacă mai bine cerințele actuale ale vieții sociale. Chiar dacă evoluția socială a realizat și probabil va mai realiza o
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ore de vizită, program de lucru, pauze de masă etc.), unde modalitatea noastră de a gestiona timpul prin segmentare, serializare, sintetizare și totalizare a dus la "integrarea unei dimensiuni temporale unitare, continue și cumulative în exercitarea controalelor și în practica dominației"113. Ce vrea să spună Foucault prin practica dominației? Ce este o dominație? Într-un fel, vrea să spună că instituțiile dispun de timpul tău, de la cele în care lucrezi până la cele de care ai nevoie, cele care sunt puse
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
etc.), unde modalitatea noastră de a gestiona timpul prin segmentare, serializare, sintetizare și totalizare a dus la "integrarea unei dimensiuni temporale unitare, continue și cumulative în exercitarea controalelor și în practica dominației"113. Ce vrea să spună Foucault prin practica dominației? Ce este o dominație? Într-un fel, vrea să spună că instituțiile dispun de timpul tău, de la cele în care lucrezi până la cele de care ai nevoie, cele care sunt puse, chipurile, să te servească, să-ți rezolve anumite probleme
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]