KorAP: Find »[drukola/base=domnișoară & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...371 >

9,274 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388

dat banii și am plecat. Seara i-am povestit lui tanti Mae ce mi se întâmplase, iar ea s-a uitat la mine cu ochii mari și mi-a zis să nu mai pun piciorul în casa aia. Săptămâna următoare domnișoara Scover a sunat marți seara să comande câte ceva. Eu am răspuns la telefon în magazin și când i-am auzit vocea am închis. A sunat mai târziu și a răspuns domnul Williams. L-am auzit spunându-i că nu pricepe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
m-a întrebat dacă știu unde trebuie să mă duc. M-am oprit, m-am gândit puțin și i-am zis că nu. Mi-a strigat adresa și numele, pe care le știam pe de rost. Când am ajuns la domnișoara Scover, toate pisicile erau pe verandă, în lumina lunii. Au fugit toate când m-am apropiat să sun la sonerie. Imediat domnișoara Scover a venit la ușă. Era în capot, ca întotdeauna, dar de data asta avea pe ea unul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
nu. Mi-a strigat adresa și numele, pe care le știam pe de rost. Când am ajuns la domnișoara Scover, toate pisicile erau pe verandă, în lumina lunii. Au fugit toate când m-am apropiat să sun la sonerie. Imediat domnișoara Scover a venit la ușă. Era în capot, ca întotdeauna, dar de data asta avea pe ea unul din mătase sau vreun alt material scump. Lumina bătea din prima cameră afară pe verandă. Fața îi era în umbră și nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
nu, așa că s-a dus să ia banii. Când s-a întors, mi i-a dat și a trântit ușa. M-am urcat pe bicicletă și m-am întors la magazin și nu m-am mai gândit după aceea la domnișoara Scover fiindcă de atunci a început să vină singură la magazin să își cumpere lucrurile de care avea nevoie. Când nu făceam livrări, lucram după tejghea cu domnul Williams. Câteodată el pleca din magazin și mă lăsă pe mine să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305

beată printr-o grădină în bezna nopții, să cadă și să se lovească cu capul de o cărămidă. Nu are nici un sens. — Nimeni de la petrecere, dintre cei cărora le-am luat declarații, nu pare să găsească ceva surprinzător în legătură cu asta, domnișoară Jones. Din motive practice, am trecut cu vederea apelativul „domnișoară“. —Nici unul dintre cei cu care ați vorbit nu o cunosc cu adevărat, am accentuat în schimb. De aceea nu pun nimic la îndoială. Iar dumneata când spui că o cunoști

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
să se lovească cu capul de o cărămidă. Nu are nici un sens. — Nimeni de la petrecere, dintre cei cărora le-am luat declarații, nu pare să găsească ceva surprinzător în legătură cu asta, domnișoară Jones. Din motive practice, am trecut cu vederea apelativul „domnișoară“. —Nici unul dintre cei cu care ați vorbit nu o cunosc cu adevărat, am accentuat în schimb. De aceea nu pun nimic la îndoială. Iar dumneata când spui că o cunoști te bazezi pe faptul că ți-a fost profesoară un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
gură de aer curat, probabil dorindu-și să scape un pic și de gălăgie. Am înțeles de la vecini că petrecerea a fost destul de animată. Ochii lui s-au oprit cu un aer dezaprobator pe o gaură din pantalonii mei croșetați. Domnișoara Jackson nici nu era nevoie să fie neapărat beată ca să se împiedice de o cărămidă nelalocul ei. Erau împrăștiate peste tot prin grădină. Și, după cum ați spus și dumneavoastră, era întuneric. S-a împiedicat, a căzut și s-a lovit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
în grădină? m-am încăpățânat eu. Chiar ea a zis că e obosită și că se duce acasă. V-am spus asta deja. A dat nepăsător din umeri. Cu siguranță aș fi interesat să aflu acest aspect. Contrar părerii dumitale, domnișoară Jones, avem o politică de a trata toate morțile cu suspiciune, cel puțin la început. Când vom avea rezultatele de la autopsie vom fi în măsură să ne dăm seama dacă rănile domnișoarei Jackson confirmă sau nu teoria. Totuși ancheta va

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
interesat să aflu acest aspect. Contrar părerii dumitale, domnișoară Jones, avem o politică de a trata toate morțile cu suspiciune, cel puțin la început. Când vom avea rezultatele de la autopsie vom fi în măsură să ne dăm seama dacă rănile domnișoarei Jackson confirmă sau nu teoria. Totuși ancheta va avea ultimul cuvânt. —Deci nimeni nu a văzut-o îndreptându-se spre grădină? am întrebat. —Nu, nici singură nici în compania cuiva. Dar sincer acum, domnișoară Jones, a spus el pe un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
să ne dăm seama dacă rănile domnișoarei Jackson confirmă sau nu teoria. Totuși ancheta va avea ultimul cuvânt. —Deci nimeni nu a văzut-o îndreptându-se spre grădină? am întrebat. —Nu, nici singură nici în compania cuiva. Dar sincer acum, domnișoară Jones, a spus el pe un ton sec, după starea în care se aflau azi-dimineață prietenii dumitale de la petrecere, nu aș fi fost surprins dacă unul dintre ei ar fi văzut-o în compania unui elefant mare și roz. Dansând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
simplu pe cât pare, am spus. A ridicat iar din umeri. Până acum, din toate declarațiile pe care le-am strâns, trebuie să spun că da. După cum ziceam, depinde foarte mult de rezultatul autopsiei. Dar da - dumneavoastră sunteți singura. Și oricum, domnișoară Jones- s-a uitat lung la mine - nu e ca și cum ați avea alte dovezi să ne prezentați, nu-i așa? Mi-ați spus tot ce știți? Am dat din cap. —E doar o presimțire. Credeți-mă, dacă știam ceva concret

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
un sunet dezamăgitor de încet. Nici nu se auzea de la apartamentele vecine. Am bătut la ușă, puternic, am așteptat o vreme, după care am sunat iar, urmând un nou set de bușituri în ușă. Nimic încă. Fir’ar. Am strigat: — Domnișoară Jackson? Sunteți acasă? Mi-am auzit vocea, șocant de puternică în liniștea de acolo, cu ecou de-a lungul coridorului de marmură, până la ușile de mahon de la intrare. Nici un răspuns. Eram gata să renunț când, de după ușa apartamentului vecin se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
și mărgelați, ca ai unui șarpe. —îmi pare rău, drăguțo, dar nu am putut să nu te aud bătând la ușă, a spus cu o voce dulce. M-am încruntat, încercând să par uimită. —Trebuia să-i aduc un catalog domnișoarei Jackson, cam pe la ora asta, și am tot sunat, dar se pare că nu am primit nici un răspuns. —O, draga de tine, a spus, cu un ton îngrijorat, ce lucru teribil. Ești vreo prietenă de-a ei, dacă îmi permiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
lift. Dar după câțiva pași, m-am întors cu o oarecare îndoială, ca și cum tocmai îmi venise o idee. Ea era încă în pragul ușii. Mă întreb așa, am spus ca din întâmplare, a venit azi cineva să o vadă pe domnișoara Jackson? Șefa mea a spus că s-ar putea să treacă chiar ea pe aici, în dimineața asta - a, dar, desigur, dacă ar fi venit m-ar fi sunat să-mi spună ce se întâmplase și eu n-aș mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
au închis înainte să spună ceva, puțin probabil să mă fi dorit atât de mult. Oricum, al treilea mesaj a compensat din plin dezamăgirile precedente, în ciuda faptului că vocea era detașată ca și cum citea prognoza meteo pentru un anunț înregistrat. „Bună ziua, domnișoară Jones. Numele meu este Laura Archer. Aș dori să vorbesc cu dumneavoastră despre o problemă personală. Ați putea să treceți pe la biroul meu luni seară la ora opt? Dacă nu, putem aranja pentru o altă dată. Din motive evidente aș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
de parcă abia fuseseră scoase de la presă. Am vrut să le frunzăresc, dar toate aveau titluri de genul Business World sau Resources Management, nici măcar o rețetă pe care să o rupi. Hello! sau Woman’s Weekly au fost probabil deja șterpelite. —Domnișoara Jones? a spus recepționera. Doamna Archer vă poate primi acum. Luați liftul până la etajul trei și o veți găsi acolo. Liftul avea oglinzi pe pereți și tavan, iar pe jos mochetă. Am ridicat privirile să văd cum arăt de sus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
Nu vreau vorbe în vânt. Nu i-a plăcut, dar nu a avut de ales. Foarte bine, a spus Laura Archer, ceva mai încet. Ce vreau eu să fac de fapt este să obțin niște... lucruri... ce au legătură cu domnișoara Jackson. Am înțeles că v-a fost prietenă. Așa vorbesc diplomații. Când pronunță un nume nu poți spune dacă se referă la fosta iubită care tocmai a murit sau la o femeie pe care nu au întâlnit-o în viața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
țigară urmărind cum se încolăcește fumul. Afară se rupseseră norii, iar sunetul ploii se auzea cu putere în liniștea camerei. —în regulă, a spus ea într-un final, pot să îți spun că te întreb pentru că ești, erai prietenă cu domnișoara Jackson. Se știe că erați amândouă la petrecerea unde a murit. Putea foarte bine să-ți vorbească despre scrisori... —Trebuie să te străduiești ceva mai mult decât atât. Părea că s-a decis. — Sunt motive personale pentru care nu pot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
ajutat să împingă ușa de la garaj. înăuntru era aerisit și foarte spațios, plin de lumină de la ferestrele mari din acoperiș și de la celelalte de pe pereți. Stephen a încremenit în fața ușii, nevrând să intre. — Ce anume spuneați că aveți de căutat, domnișoară Jones? —Sam, te rog... Niște schițe ale mele pe care i le dădusem să-și facă o impresie, acum câteva săptămâni. — Mi-e teamă că nici nu știu de unde să încep, a răspuns pe un ton disperat. Aa, nu-ți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
interveneam. Judy nu prea o înghite pe Claire, știi? Ajay s-a uitat la fața mea uimită și mi-a explicat cu răbdare: —Nu înțelegi? Poliția ar fi fost extrem de interesată de faptul că ea a avut o ceartă cu domnișoara Lee în noaptea aceea. Din câte știu, ei cred că a fost un accident - ceea ce sunt sigur că a și fost, a adăugat el repede. Dar Judy voia cu tot dinadinsul să le spună ce s-a întâmplat și dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
spună ce s-a întâmplat și dacă ar fi făcut-o ar fi complicat foarte mult lucrurile. Din fericire am făcut-o să înțeleagă înainte să le spună. —Dar... — Apoi noi ne-am înapoiat la petrecere. Am văzut-o pe domnișoara Jackson și ne-am dus să ne cerem scuze pentru comportamentul lui Claire. M-am simțit responsabil, având în vedere că se întâmplase în casa asta. Anul ăsta sunt administrator aici, știai? Am încercat să îl privesc cu respect. — Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
era marcată de vechi semne acneice, iar gura fixată într-o linie dreaptă ca și cum ar fi fost lipită așa. — Ah, bună, am spus pe cel mai fandosit ton de care eram în stare. Mă întreb dacă mă poți ajuta... Desigur, domnișoară, a spus, buzele despărțindu-se numai într-o parte, restul rămânând drepte ca o linie. Oricum, tonul vocii era mai uman decât mă așteptam. Mi-a aruncat o privire să-mi verifice gradul de respectabilitate, pe care se pare că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
rău că te deranjez, am continuat, încercând să par bogată și proastă, dar cred că tocmai am văzut-o pe vechea colegă de liceu a surorii mele intrând aici. Numele ei e Archer, Laura Archer. O cunoști? —Doamna Archer? Sigur, domnișoară. Tocmai ai scăpat-o, acum un minut sau două. —A, super. Știi dacă va întârzia mult? E aici pentru o întâlnire? am întrebat naivă. —O întâlnire? Părea confuz. Asta nu o pot ști. Dacă vreți pot suna la biroul ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
Știi dacă va întârzia mult? E aici pentru o întâlnire? am întrebat naivă. —O întâlnire? Părea confuz. Asta nu o pot ști. Dacă vreți pot suna la biroul ei... —Biroul ei? Ce vrei să spui? Bineînțeles că are biroul ei, domnișoară, mi-a răspuns pe un ton evident. Lucrează aici. M-am holbat la el, cu gura căscată. îmi venea din ce în ce mai natural să par proastă. —Dar eu credeam că lucrează la o firmă de consultanță managerială, undeva în West End. Vorbim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
un ton evident. Lucrează aici. M-am holbat la el, cu gura căscată. îmi venea din ce în ce mai natural să par proastă. —Dar eu credeam că lucrează la o firmă de consultanță managerială, undeva în West End. Vorbim despre aceeași persoană? — Da, domnișoară. O cunosc pe Laura Archer. Lucrez aici de șase luni și ea era aici când m-am angajat. începea să pară nesigur pe el. S-a uitat la colegul lui de pază, care se vedea clar că e mai în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]