3,195 matches
-
sumație și al durerii referite, ca și pentru durerea persistentă după vindecarea leziunii. În 1959, Noordenbos propune un alt concept, potrivit căruia fibrele nervoase cu diametru mare le inhibă pe cele cu diametru mic și atribuie substanței gelatinoase din cornul dorsal un rol major În sumație și În alte procese dinamice descrise de Livingston. Prin urmare, În toate aceste teorii, creierul are rolul pasiv, de a primi informația nociceptivă, Melzack și Wall revoluționează, practic, teoriile despre durere, deschizând perspectivele orientării interesului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
creierului În mecanismul durerii. Cei doi cercetători enunță, În 1965, teoria controlului de poartă, care atribuie măduvei și creierului roluri dinamice. Potrivit lui Melzack, transmisia aferentă a impulsurilor, spre măduvă, este modulată de un mecanism de poartă, cu sediul În cornul dorsal. „Poarta” este reprezentată de creșterea activității În fibrele groase, de tip L sau subțiri, de tip S: activarea fibrelor groase inhibă transmisia impulsului nociceptiv (Închide poarta), iar activarea fibrelor subțiri facilitează transmisia (deschide poarta). Mecanismul spinal este, bineînțeles, influențat de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
normal, care poate fi interpretat drept agresiune de către sistemul nervos. Frecvența descărcărilor potențialelor de acțiune În nociceptor crește direct proporțional cu intensitatea stimulului noxic. Nociceptorul ar forma, deci, un avertisment precoce lezional. Primul neuron nociceptiv se găsește În ganglionul spinal dorsal, ale cărui terminații dendritice reprezintă nociceptorii, iar axonii merg prin cornul posterior medular, terminându-se Într-o sinapsă ce conține substanța P. Pragul de excitabilitate al nociceptorilor poate fi influențat de factorii din jur (microanturaj) sau de la distanță. de către sistemul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
răspund la agenți sensibilizanți, chiar În absența lezării țesuturilor. 1.4.4 Durerea somatică Durerea de la nivelul membrelor, de la peretele toracic, abdominal și spate (durerea somatică) este semnalată de un sistem neuronal care include: Nociceptorii Circuitul de procesare din cornul dorsal medular Tracturile ascendente Nivelele Înalte de procesare din anumite regiuni ale creierului. 1.4.5 Nociceptorii somatici Raportându-ne la localizare, nociceptorii somatici sunt: cutanați articulari musculari Nociceptorii cutanați pot răspunde la o multitudine de stimuli, au mărimi, structuri și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
stimuli slabi, anterior non-noxici, acum pot activa nociceptorii. Nu este Însă singurul mecanism prin care apare sensibilizarea. Alte mecanisme posibile mai sunt: Apariția de colaterale nervoase; Creșterea activității neuronilor lezați; Iritarea și activitatea anormală a celulelor din ganglionul de pe rădăcina dorsală; Invadarea ganglionului de pe rădăcina dorsală de fibre simpatice postganglionare care formează o rețea conectată la acesta. Terminațiile dendritice C reprezintă forma cea mai simplificată morfologică a exteroceptorilor. Dispersia lor topografică este foarte variabilă, În funcție de organul inervat: pentru piele, unde au
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
pot activa nociceptorii. Nu este Însă singurul mecanism prin care apare sensibilizarea. Alte mecanisme posibile mai sunt: Apariția de colaterale nervoase; Creșterea activității neuronilor lezați; Iritarea și activitatea anormală a celulelor din ganglionul de pe rădăcina dorsală; Invadarea ganglionului de pe rădăcina dorsală de fibre simpatice postganglionare care formează o rețea conectată la acesta. Terminațiile dendritice C reprezintă forma cea mai simplificată morfologică a exteroceptorilor. Dispersia lor topografică este foarte variabilă, În funcție de organul inervat: pentru piele, unde au fost mai bine studiate, terminațiile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
VIP finalizează În principal În lamina I. Un număr considerabil de alte neuropeptide au fost depistate În fibrele nemielinizate, ca de exemplu CGRP și neuropeptidul Y.Aferențele senzitive ajung la măduvă pe calea rădăcinii posterioare. Populația neuronilor din ganglionul rădăcinii dorsale sintetizează și eliberează două neuropeptide transmițătoare nociceptive: substanța P și CGRP (prima o potențează pe cea de a doua) cu acțiune excitatorie În cornul dorsal dar și În ramurile periferice ale neuronilor ganglionari (Holzer, 1988; Lundberg, 1996). Se pare că
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Y.Aferențele senzitive ajung la măduvă pe calea rădăcinii posterioare. Populația neuronilor din ganglionul rădăcinii dorsale sintetizează și eliberează două neuropeptide transmițătoare nociceptive: substanța P și CGRP (prima o potențează pe cea de a doua) cu acțiune excitatorie În cornul dorsal dar și În ramurile periferice ale neuronilor ganglionari (Holzer, 1988; Lundberg, 1996). Se pare că substanța P și CGRP, transportate la periferie, au o semnificație funcțională mai mare decît cantitățile (mai mici) transportate În cornul dorsal (fig.1.4) Prima
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
acțiune excitatorie În cornul dorsal dar și În ramurile periferice ale neuronilor ganglionari (Holzer, 1988; Lundberg, 1996). Se pare că substanța P și CGRP, transportate la periferie, au o semnificație funcțională mai mare decît cantitățile (mai mici) transportate În cornul dorsal (fig.1.4) Prima celulă neuronală (protoneuronul) se găsește În ganglionul spinal (ganglionul rahidian posterior) sau În ganglionul echivalent al nervului cranian senzitiv ce primește de la receptori superficiali un braț aferent ce se va continua cu un braț eferent prezent
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
medulară Fibrele algoconductoare periferice din grupul A delta și din grupul C fac sinapsă, așa cum s-a mai menționat, cu cel de al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase, la nivelul substanței gelatinoase Rolando, unul din straturile neuronale ale cornului dorsal. Aceste straturi În număr de zece au fost descrise de Rexed, dintre care șase se află În cornul posterior (fig. 1.7. ): Stratul 1 : subțire, Înconjoară extremitatea posterioară a cornului dorsal corespunzînd zonei Waldeyer (celule marginale și pericornuale) Straturile 2
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
substanței gelatinoase Rolando, unul din straturile neuronale ale cornului dorsal. Aceste straturi În număr de zece au fost descrise de Rexed, dintre care șase se află În cornul posterior (fig. 1.7. ): Stratul 1 : subțire, Înconjoară extremitatea posterioară a cornului dorsal corespunzînd zonei Waldeyer (celule marginale și pericornuale) Straturile 2 și 3 : au o mare densitate celulară și sunt sediul sinapselor dintre fibrele senzitive aferente și micilor neuroni intercalari. Aceste straturi corespund substanței gelatinoase Rolando. Tracturi spinotalamice Straturile 4, 5, 6
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
că aceste căi reprezintă o parte a unei căi polisinaptice termo-algezice cu rol de informare a centrilor superiori. Cercetări din anii 1960-2000 au Încercat să clarifice rolul jucat În procesarea fenomenelor nociceptive de către formația reticulată. Rezultatele au arătat că subnucleul dorsal reticular joacă un rol selectiv În procesarea aferențelor dureroase cutanate și viscerale. Timp de mulți ani, subnucleul reticular dorsal a fost considerat ca parte a nucleului caudalis trigeminal, deși neuronii acestei zone răspund exclusiv la activarea fibrelor C și A
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
din anii 1960-2000 au Încercat să clarifice rolul jucat În procesarea fenomenelor nociceptive de către formația reticulată. Rezultatele au arătat că subnucleul dorsal reticular joacă un rol selectiv În procesarea aferențelor dureroase cutanate și viscerale. Timp de mulți ani, subnucleul reticular dorsal a fost considerat ca parte a nucleului caudalis trigeminal, deși neuronii acestei zone răspund exclusiv la activarea fibrelor C și A delta din orice zonă a suprafeței corporale (Villanueva și colab., 1988) convertind semnale cutanate și viscerale nociceptive (Roy și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sumare temporală anormală a durerii, cu aplicabilitate În analgezia profilactică (preemtive analgesia). În contextul disputat al mecanismului durerii din fibromialgie se invocă fenomenul de hipersensibilizare centrală, ceea ce ar putea să ne conducă spre ipoteza Întețirii potențialelor de acțiune din cornul dorsal, urmată de persistența durerii. Căile spinale Încrucișate răspunzătoare de activitatea neuronilor „unității reticulare” au traseu ascendent (Bing, 1990) În partea laterală a quadrantului anterolateral, regiune știută ca fiind implicată În transmisia mesajelor dureroase, demonstrată clar dealtfel de efectele cordotomiei antero-laterale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de activitatea neuronilor „unității reticulare” au traseu ascendent (Bing, 1990) În partea laterală a quadrantului anterolateral, regiune știută ca fiind implicată În transmisia mesajelor dureroase, demonstrată clar dealtfel de efectele cordotomiei antero-laterale. Faptul că cele mai multe aferențe spinale ale subnucleului reticular dorsal Își au originea În partea ipsilaterală a măduvei cervicale superioare și un număr scăzut sosesc din segmentul caudal medular (Lima, 1990; Villanueva, 1991), este În discordanță cu reprezentarea dominantă controlaterală a câmpului receptiv total al corpului (Villanueva, 1988) ceea ce sugerează
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
explicabilă Întinderea mare a efectului de calmare a durerii (inclusiv durerea din segmentul caudal al corpului), ca urmare a mielotomiei comisurale a părții superioare a măduvei cervicale la om (Cook, 1984). Mai mulți neuronii spinali care proiectează la nucleul reticular dorsal primesc la rândul lor proiecții descendente din această arie (Almeida și colab., 2000). Astfel de proiecții reciproce arată că subnucleul dorso-lateral participă la bucla spino-reticulo-spinală declanșată de aferențe nociceptive. Controlul inhibitor difuz nociceptiv pare astfel mediat parțial prin această rețea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
modulări peptidergice ascendente a formațiunilor supraspinale implicate În nocicepție. Leah (1987), arată că 70% din celulele nucleului funiculului dorso-lateral conțin unul din următoarele peptide: SP, VIP, dinorfină (DYN), bombezină. Unii autori opinează că fibre din funiculul dorso-lateral și din cel dorsal anterior trimit impulsurile spinale direct către complexul intralaminar talamic. Funiculul dorsal anterior ar trimite informații nu numai la talamus, ci și la substanța gri peri ventriculară (SGP) cu rol de activare a căilor ascendente și descendente inhibitoare ale nocicepției (Carlton
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
arată că 70% din celulele nucleului funiculului dorso-lateral conțin unul din următoarele peptide: SP, VIP, dinorfină (DYN), bombezină. Unii autori opinează că fibre din funiculul dorso-lateral și din cel dorsal anterior trimit impulsurile spinale direct către complexul intralaminar talamic. Funiculul dorsal anterior ar trimite informații nu numai la talamus, ci și la substanța gri peri ventriculară (SGP) cu rol de activare a căilor ascendente și descendente inhibitoare ale nocicepției (Carlton, 1987). Există de asemeni date care demonstrează că funiculul dorso-lateral ar
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și mai superficială poziție iar cel mai profund se vor situa fibrele cu origine În segmentele lombare, toracale și respectiv cervicale. Sistematizarea funcțională, prin care Înțelegem dispunerea fibrelor În tractul spino talamic În funcție de tipul de sensibilitate condus, arată cea mai dorsală dispunere pentru fibrele conducătoare ale sensibilității termice, mai ventral cele algoconductoare și tactile. Una din cele mai importante structuri talamice ale nocicepției o reprezintă Centrul median, adevărată zonă strategică modulatoare. El recepționează mesajele nociceptive și pe măsura activării sale, supresează
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În mod special tractului neo - spino talamic (Ken-, 1979).. La nivelul talamusului s-au pus În evidență proiecții ale fibrelor spino talamice nociceptive În nucleul VPL și În nucleul submedius la care sosesc aferente din lamina I și din cornul dorsal bulbar. Alte studii au relevat În cazul leziunilor hemoragice În nucleul ventro - postero lateral și În putamen, apariția de dureri musculare și parestezii, ca și cum s-ar scoate din funcție o cale descendentă, inhibitorie cu sediul În centrii amintiți. În 1994
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
periapeductale. Lezarea hipotalamusului arcuat are ca efect atenuarea analgezici dată de stimularea sistemului inhibitor descendent (Herz, 1990). Alți cercetători au găsit că stimularea nucleului arcuat hipotalamic determină un efect analgezic cauzat de inhibiția produsă asupra neuronilor locusului coeruleus. Stimularea nucleului dorsal al rafeului descrește semnificativ rata activității neuronilor din locus coeruleus, În timp ce lezarea nucleului dorsal al rafeuiui o crește. Inhibarea răspunsului nociceptiv al locus-ului coeruleus prin intermediul nucleului arcuat și prin electropunctură a fost crescută semnificativ după stimularea nucleului dorsal al rafeuiui
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
descendent (Herz, 1990). Alți cercetători au găsit că stimularea nucleului arcuat hipotalamic determină un efect analgezic cauzat de inhibiția produsă asupra neuronilor locusului coeruleus. Stimularea nucleului dorsal al rafeului descrește semnificativ rata activității neuronilor din locus coeruleus, În timp ce lezarea nucleului dorsal al rafeuiui o crește. Inhibarea răspunsului nociceptiv al locus-ului coeruleus prin intermediul nucleului arcuat și prin electropunctură a fost crescută semnificativ după stimularea nucleului dorsal al rafeuiui, și atenuată după lezarea acestuia. Aceste date confirmă potențialul facilitator al transmisiei nociceptive pe
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Stimularea nucleului dorsal al rafeului descrește semnificativ rata activității neuronilor din locus coeruleus, În timp ce lezarea nucleului dorsal al rafeuiui o crește. Inhibarea răspunsului nociceptiv al locus-ului coeruleus prin intermediul nucleului arcuat și prin electropunctură a fost crescută semnificativ după stimularea nucleului dorsal al rafeuiui, și atenuată după lezarea acestuia. Aceste date confirmă potențialul facilitator al transmisiei nociceptive pe care Îl posedă locus coeruleus, acțiune ce contracarează implicația lui În funcția antinociceptivă din cadrul rolului său complex, ambivalent „În oglindă" de modulare a percepției
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
locului de origine a durerii, ca și cum ar fi prezent numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic, rămânând numai proiecțiile paleotalamice. În aria SI (arie senzitivă primară) sosesc 99% din proiecțiile cordoanelor dorsale și doar o mică parte din sistemul spino talamic. Proiecțiile sunt inverse (controlaterale) și foarte puțin ipsilaterale cu reprezentare inegală a diferitelor zone corporale (homunculus senzitiv om miniatural, deformat ca proporții și răsturnat). Aria S2 are o somatotopie mai puțin
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
inhibitoare este tonică și permanentă asupra fibrelor groase A α, A β, A γ și fibrelor subțiri A δ și C care fac sinapsă cu straturile 3 și 4 ale lui Rexed ce conțin neuronii T (neuronii II din cornul dorsal cu rol de „trigger"). Fibrele groase A α, A β și A γ trimit colaterale directe către centrii superiori Înainte de a trimite și fibre activatoare asupra interneuronilor din substanța gelatinoasă, precum și terminații sinaptice de asemeni activatoare asupra celulelor T. Sistemul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]