KorAP: Find »[drukola/base=drenaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...195 >

4,875 matches

Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

în ciuda tratamentului antimicrobian adecvat;- abcese pulmonare care continuă să crească în dimensiuni în pericol iminent de rupere;- imposibilitatea de desprindere de pe ventilația mecanică;- contaminarea plămânului controlateral. În practica zilnică majoritatea acestor abcese pulmonare sunt puncționate-drenate sub ghidaj CT. De obicei, drenajul urmează puncția prin același trocar care se retrage lăsând pe loc drenul. Rezultatele obținute cu ajutorul puncției-drenajului percutanat au demonstrat că această procedură este sigură și eficace cu condiția unei indicații și execuții corecte. Este utilă colaborarea bolnavului dacă acesta este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
aflați într-o stare critică, ce nu suportă rezecția pulmonară și uneori nici măcar o toracotomie [6, 16, 17, 20]:1. pneumotomia în pleură simfizată;2. puncția evacuatorie transparietală a abcesului urmată de instilarea de antibiotice sub control radiologic și uneori drenaj;3. „excizia” autorilor germani urmată de plombaj muscular de vecinătate. Aplatizarea urmată de plicaturare Acest procedeu este posibil numai atunci când avem fistule bronșice permeabile (fig. 6.39). Procedeul se execută în pleură liberă, în anestezie generală I.O.T. [18

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
deschide vasele (7) ce pulsează în zonă, deoarece hemoragia din peretele cavității restante (6) compromite plictura. Subliniem că NU se suturează fistulele bronșice (8) existente, care în primele 24-72 de ore de la plicaturare constituie calea cea mai bună, naturală, de drenaj a eventualelor secreții. Fistulele se închid de la sine în momentul în care nu mai există secreții de drenat. III. Plicaturarea cavității restante (6) a abcesului cu fire tardiv resorbabile (Dexon) (9) cu ac atraumatic și ocolind cu grijă vasele (7

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
aeriană imediată și recidiva fistulei bronșice, pentru că separă spațiul pleural de fosta cavitate a abcesului pulmonar. Întreg procedeul se execută în pleură liberă, în anestezie generală IOT selectivă, utilizând o toracotomie posterolaterală standard prin spațiul VI intercostal. Postoperator se asociază drenajul postural corespunzător teritoriului operat, fluidifiantele. În primele 4 zile postoperator se folosește o aspirație foarte blândă pentru a permite amorsarea procesului de vindecare a suturilor plicaturii. După ziua a 5-a postoperator se mărește aspirația pentru a aduce plămânul la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
este contraindicată;- evită riscul tehnic vascular al rezecție pulmonare, al fistulei postoperatorii de bont bronșic și al empiemului lojei de rezecție, deoarece nu abordează arterele, venele și bronșia;- rezolvă problema fistulelor bronșice, folosindu-le elegant ca o cale naturală de drenaj a secrețiilor;- prin plicaturare înlătură pericolul infectării în continuare a marii cavități pleurale, întrerupându-se comunicarea dintre aceasta și cavitatea abcesului;- executându-se în pleură liberă, permite efectuarea unor operații asociate (decorticare, toracopleuroplastie etc.);- reduce la minimum riscul anestezic și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
suturează cu un fir nerezorbabil în „X”;- pneumoplicatura se efectuează cu fire nerezorbabile de perlon gros, numărul 2, trecute în „U” orizontal, transfixiant prin ambii pereți ai cavității abcesului, cu grijă pentru a nu intercepta vasele pulmonare, mai ales de drenaj de pe suprafața teritoriului plicaturat; firul se trece în prealabil prin ulei de parafină steril pentru a nu „rupe” țesutul pulmonar; firele se pun etajat, în mai multe rânduri suprapuse, pe cât posibil paralele, pentru a desființa cavitatea abcesului în totalitatea ei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
neplicaturat;- se execută proba hiperinflației în circuitul anestezic pentru a controla corectitudinea plica-turii (nici o porțiune plicaturată nu trebuie să se reexpansioneze) și pentru a controla aerostaza;- lavajul marii cavități pleurale cu soluții dezinfectante și pudrarea ei cu un antibiotic pulbere;- drenajul dublu aspirativ toracic Mathey-Evrest;- închiderea peretelui toracic în planuri anatomice;- tratamentul medicamentos cu antibiotice, sulfamide, antiinflamatorii se face în continuare conform rezultatelor bacteriologice și antibiogramelor obținute din produsul patologic recoltat intraoperator prin puncția abcesului, modalitatea cu cea mai mare fiabilitate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
sulfamide, antiinflamatorii se face în continuare conform rezultatelor bacteriologice și antibiogramelor obținute din produsul patologic recoltat intraoperator prin puncția abcesului, modalitatea cu cea mai mare fiabilitate. Față de celelalte metode chirurgicale utilizate cum ar fi: rezecția pulmonară, puncția trans-parietală a abcesului, drenajul percutanat al abcesului, marsupializarea, excizia abcesului și procedeul nostru prin „aplatizare-plicaturare”, metoda utilizată în acest caz are o serie de avantaje:- evită pericolul vital al rezecției pulmonare („frozen hilum”), accidentele hemoragice frecvente, evoluția dificilă postoperatorie, mai ales la cazurile la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
prin pneumoplicatură și terapia antiinfecțioasă postoperatorie susținută;- efectuându-se în pleură liberă permite inventarierea corectă a leziunii (întindere, volum, vecinătăți periculoase);- evită pericolul diseminării intrapleurale și al lezării unor vase pulmonare (vene periferice mai ales) ca la puncția transtoracică sau drenajul transtoracic;- permite multiple prelevări țintite de țesut patologic din peretele abcesului și din cavitatea abcesului prin puncție pentru examen extemporaneu și examen histopatologic prin includere la parafină, ceea ce crește acuratețea pentru diagnosticul diferențial cu un cancer abcedat;- permite recoltarea corectă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
corespunzător și eficient post-operator;- permite rezolvarea cavității intrapulmonare restante după puncția abcesului, care se vindecă rapid, practic bolnavul plecând de pe masa de operație cu cavitatea supurată desființată; ceea ce la celelalte procedee „minore” care evită rezecția pulmonară (puncția repetată percutanată și drenajul percutanat al abcesului) se obține numai în câteva săptămâni de tratament;- față de procedeul prin „aplatizare-plicaturare” prezintă avantajul că, prin puncție aspirativă-lavaj în circuit închis, evită momentul „aplatizării”, timp operator în care cavitatea abcesului larg deschisă poate suprainfecta marea cavitate pleurală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Macroscopic bronșiile sunt dilatate, deformate, cu peretele îngroșat și cu lumenul plin cu secreții muco-purulente. Bronșiectaziile unilaterale sunt mai frecvente decât cele bilaterale. Localizarea bronșiectaziilor este de obicei bazală, în lobii inferiori. Lobii superiori sunt cei mai puțin interesați datorită drenajului mai eficient al secrețiilor. Lobul mediu și lingula sunt interesate cu o frecvență intermediară. Unele statistici indică o interesare mai frecventă a plămânului stâng [56]. Parenchimul pulmonar peribronșiectatic este interesat de un proces de condensare pulmonară de tip infiltrativ, atelectatic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
ore. Secrețiile acumulate în timpul nopții sunt eliminate dimineața și la schimbarea poziției, când tusea este mai frecventă, chintoasă, cu un caracter productiv mai accentuat. Bolnavul își face așa numita „toaletă bronșică matinală”. Uneori, schimbarea bruscă a poziției duce la un drenaj brusc al segmentelor bronșiectatice, luând aspectul unei vomici. Sputa se colectează pe 24 ore într-un pahar de colectare unde se depune în trei straturi: la fund un sediment purulent, așa numita magmă purulentă; la mijloc un strat mucos; superior

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
stratul spumos și bine aerat. Expectorația este de obicei inodoră și conține germeni gram pozitivi și gram negativi care reflectă efectele antibioterapiei anterioare sau în curs. Expectorația inodoră conține germeni comuni. Expectorația devine fetidă la bolnavii cu bronșiectazii cavitare, cu drenaj deficitar, în care întâlnim germeni anaerobi, de obicei din genul Bacteroides sau Fusobacterium. În contrast cu intensitatea supurației bronșice, semnele generale sunt discrete: astenie, inapetență, slăbire, temperatură normală sau ușoare subfebrilități, uneori expectorația poate fi numai mucoasă, cu aspect translucid [44, 85

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
după tratament cu sechele bronșice în proporție de 85%. Stenozele și dilatațiile sunt ireversibile în proporție de 40%. Dacă sunt situate în lobii superiori, ele pot rămâne complet „mute”. Rareori dau hemoptizii și mai rar se infectează. Ele au un drenaj bun și secrețiile în cantitate mică trec neobservate. Autorii moderni susțin că o bronșiectazie uscată fără manifestări clinice nu poate fi considerată boală;- bronșiectazia gravă evoluează cu acutizări frecvente și cu remisiuni incomplete, de unde și evoluția progresivă rapidă cu alterarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
compensatorie;- semne de îngroșare pleurală, mai frecvent întâlnite la toracotomie decât radiologic;- adenopatii hilare. Bronhografia Este metoda de elecție în diagnosticul de certitudine al bronșiectaziilor. Această procedură se execută bilateral succesiv la un interval de minimum o săptămână. Este obligatoriu drenajul postural și un tratament cu antibiotice care să reducă cât mai mult volumul secrețiilor. Bronhografia efectuată bilateral permite orientarea tactică chirurgicală. Ea este indicată și în hemoptiziile grave și repetate. Bronhografia evidențiază următoarele:- semne directe;Bronșiectaziile se vizualizează prin umplerea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Diagnosticul pozitiv al bronșiectaziei Se bazează pe asocierea următoarelor elemente:anamneza și istoricul bolii: tusea cronică cu caracter recurent ce coincide cu episoadele pulmonare febrile, hemoptiziile;persistența ralurilor localizate, care pot fi puse în evidență examinând bolnavul înainte și după drenajul postural. Dacă ralurile lipsesc permanent, diagnosticul de bronșiectazie nu este sigur. Diagnosticul diferențial Trebuie să separe bronșiectaziile congenitale de cele dobândite sau de unele anomalii similare. Trebuiesc amintite: mucoviscidoza este caracterizată prin incidența familială și tendința de a interesa deopotrivă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
10-20% datorită antibioterapiei și progreselor tratamentului chirurgical, care au îmbunătățit atât prognosticul pe termen scurt al bolii, cât și cel pe termen lung. Beneficiază de un prognostic bun bronșiectaziile:- limitate ca întindere;- „uscate”;- localizate în lobii superiori care posedă un drenaj gravitațional eficient. Un număr important de bolnavi cu bronși-ectazii saculare sau chistice și cu disfuncție ventilatorie restrictivă tolerează bine situația. La alți bolnavi agravarea clinică și funcțională este evidentă, iar prognosticul devine rezervat. Elementele care agravează prognosticul sunt:- caracterul difuz

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
pleurogene Rokitansky; tratamentul corect al supurațiilor pulmonare pentru a obține o vindecare „fără defect”; asanarea focarelor infecțioase, îndeosebi a celor sinusale și dentare. Tratamentul medical al bronșiectaziilor Are următoarele obiective:- distrugerea florei bacteriene piogene prin antibioterapie;- evitarea stagnării secrețiilor prin drenaj postural;- combaterea manifestărilor asociate: bronșita cronică obstructivă, insuficiența respiratorie, insuficiența cardiacă etc. Indicația majoră a chimioterapiei o constituie puseul acut de supurație bronșică sau agravarea bronhoreei purulente cronice. Este considerată inutilă tratarea supurațiilor stabile cu bronhoree cronică muco-purulentă sau purulentă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
ales la pacienții cu o boală pulmonară preexistentă cum ar fi bronșiectazia. Vaccinarea persoanelor în vârstă poate reduce riscul complicațiilor sau deceselor cu 70-85%. În cazuri selecționate se poate folosi vaccinul antipiocianic, antistafilococic, preparate din tulpina pacientului în cauză [93]. Drenajul postural Este o tehnică fizioterapeutică foarte utilă în bronșiectaziile supurate, îndeosebi în cele hipersecretante. Această procedură este indicată la bolnavii ce produc cel puțin 30 ml spută pe zi. Drenajul postural asigură o eliminare mult mai eficientă a secrețiilor bronșice

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
vaccinul antipiocianic, antistafilococic, preparate din tulpina pacientului în cauză [93]. Drenajul postural Este o tehnică fizioterapeutică foarte utilă în bronșiectaziile supurate, îndeosebi în cele hipersecretante. Această procedură este indicată la bolnavii ce produc cel puțin 30 ml spută pe zi. Drenajul postural asigură o eliminare mult mai eficientă a secrețiilor bronșice față de tusea spontană sau voluntară, deoarece aceasta provoacă colapsul expirator al porțiunilor proximale ale bronșiilor dilatate și implicit blocarea conținutului celor distale. Există rezerve în ceea ce privește administrarea fluidifiantelor și expectorantelor, deoarece

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
distrugere a structurii gelului. Sputa devine astfel mai puțin vâscoasă decât în astm sau în bronșita cronică. Dacă totuși se consideră necesară fluidificarea secrețiilor se pot folosi: iodura de potasiu, clorura de amoniu, benzoatul de sodiu, bromhexinul [77, 95, 101]. Drenajul postural se efectuează de obicei dimineața și poate fi repetat după 10-12 ore. Pentru realizarea unui drenaj postural corect și eficace, bronșiile trebuie direcționate în sens gravitațional. Acest fapt necesită localizarea precisă a focarelor bronșiectatice prin examenul fizic, prin bronhoscopie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Dacă totuși se consideră necesară fluidificarea secrețiilor se pot folosi: iodura de potasiu, clorura de amoniu, benzoatul de sodiu, bromhexinul [77, 95, 101]. Drenajul postural se efectuează de obicei dimineața și poate fi repetat după 10-12 ore. Pentru realizarea unui drenaj postural corect și eficace, bronșiile trebuie direcționate în sens gravitațional. Acest fapt necesită localizarea precisă a focarelor bronșiectatice prin examenul fizic, prin bronhoscopie și prin examinări radiologice, inclusiv bronhografii [80]. După poziționarea bolnavului în postura adecvată teritoriului respectiv, acesta este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
pus să respire adânc și după 10-15 minute secrețiile bronșice ajung în căile respiratorii mari, de unde se elimină ușor prin tuse [57]. Tapotajul toracic ajută la mobilizarea secrețiilor. Un rol important îl are motivarea bolnavului de către medic. În timpul puseelor supurative, drenajul trebuie efectuat de mai multe ori pe zi până la eliminarea completă de fiecare dată a secrețiilor stagnante [38]. Tratamentul bronhodilatator Bronhodilatatoarele beta-agoniste sunt indicate la bolnavii cu sindroame funcționale bronhoobstructive, din care o parte sunt reversibile parțial. Tratamentul hemoptiziilor Se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
sunt lingula și lobul inferior stâng. Tratamentul chirurgical reprezintă doar un moment terapeutic major și urmează unei pregătiri preoperatorii susținute necesare stabilizării procesului infecțios. Se coordonează toate mijloacele terapeutice de care dispune medicina actuală: tratament antibiotic local (aerosoli) și general, drenaj postural, kineziterapie, cura focarelor de infecție, până când bolnavul ajunge la „momentul de aur”, caracterizat prin: afebrilitate, absența expectorației, creștere în greutate, corectarea anemiei și a proteinemiei, existența a cel puțin 1-2 antibiotice de rezervă. Kutlay și colab. și-au prezentat

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
lichidul pericardic fiind de obicei steril. Evoluția este către pericardită constrictivă [35]. Tratamentul constă în medicație antiinflamatorie nesteroidiană; terapia antifungică nu este necesară. Corticoterapia are indicație în pericarditele cu afectare hemodinamică la pacienți cu status imunologic normal. Tamponada cardiacă necesită drenajul pericardic. Sindromul reumatologic Apar la aproximativ 10% din pacienții cu histoplasmoză acută și constau în artrită, artralgii și eritem nodos [57]. Dacă nu se remit spontan, simptomele reumatologice necesită tratament antiinflamator nesteroidian. Histoplasmoza pulmonară cronică Apare la aproximativ 10% din

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]