2,240 matches
-
Tepl, Plugarul și moartea, pref. trad., București, 1997 (în colaborare cu Emmerich Schäffer). Repere bibliografice: M. N. Rusu, Întreținerea poeziei, LCF, 1968, 13; Valeriu Cristea, „Trenos”, AFT, 1968, 28; George Pruteanu, „Trenos”, IL, 1968, 10; Mincu, Critice, I, 164-166; Caraion, Duelul, 160-162; Adrian Popescu, „Legile pământului”, ST, 1973, 20; Mincu, Poezie, 74-75; Piru, Poezia, II, 318-320; Raicu, Critica, 387-389; Fevronia Novac, O nouă contribuție la exegeza eminesciană, RL, 1992, 28; Constantin Cubleșan, Exegeze eminesciene, ST, 1992, 7; Ioana Bot, Monologul imposibil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
spiritul anului II, el se sprijină pe un foarte liberal "Act adițional Constituțiilor Imperiului" și pe o clasă de notabili care nu are încredere în el. Cum aliații i-au decis pieirea, el ia deci armele și, într-un ultim duel cu englezii, pierde definitiv partida la Waterloo, la 18 iunie 1815. S-a sfîrșit. La 16 octombrie 1815, Napoleon este prizonier în Insula Sfînta Elena. El va muri aici la 5 mai 1821. Imperiul și instalarea notabililor Acestor pagini glorioase
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
5 și 12 martie 1967 sînt marcate la primul tur printr-un puseu al candidaților care se reclamă din a V-a Republică, dar, la al doilea tur, abținerea sau votul pentru stînga a alegătorilor centriști, în cele 331 de dueluri care opun partizanii celei de-a V-a Republici și stînga, antrenează o creștere a numărului de mandate ale stîngii. Majoritatea cîștigă la limită. Din acel moment, guvernul cere să acționeze prin ordonanțe, pentru a lua măsurile necesare pentru a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pătrundă în sanctuarul fericirii conjugale? deși, orice ar face Pașa, tot nu-l poate alunga din patul său pe cel mai faimos Lothario, căci, vai! toți pești dorm în același pat! După cum, pe uscat, doamnele pricinuiesc adesea cele mai teribile dueluri între admiratorii lor rivali, balenele sînt uneori cauza unor lupte pe viață și pe moarte, între bărbătușii ce le îndrăgesc. Aceștia se duelează cu lungile lor fălci inferioare, ajungînd uneori să și le vîre una într-alta; ei luptă astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dispreț ca pe un oraș "semi-oriental", fără arhitectură, fără splendoare, incult și plin de glod2, în care meritul bonjuriștilor nu e recunoscut și unde, cum zice aiurea: " Noi ă bonjuriștii î nu mai avem lege, suntem eretici, provocăm boierii la duel, mâncăm oamenii, criticăm abuzurile" etc... și, ceva mai departe: " Ce zici, amice, de elementul în care suntem chemați a trăi noi, elevii academiilor din Franța și Germania? ă...î noi, care avem aspirări către orizonturi necunoscute sub cerul țării?"3
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zice el în articolul Iașii în 1844 - tot în 1844, ca și Iorgu de la Sadagura), în acel Iași unde, cum zice în alt loc, citat mai înainte: " Noi ă bonjuriștii î nu mai avem lege, suntem eretici, provocăm boierii la duel, mâncăm oameni, criticăm abuzurile..." și ceva mai departe: " Ce zici, amice, de elementul în care suntem chemați a trăi noi, elevii academiilor din Franța și Germania?... noi, care avem aspirări și orizonturi necunoscute sub cerul țării?" Gahița Rosmarinovici, numai ea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1919, cu Legiunea de Onoare. Pe de alt? parte, atacurile virulente ale lui Iorga la adresa profesorului A. Tzigara? Samurca? (pe care l? a acuzat de colaborare cu germanii), l? a f? cut pe acesta s?? l provoace pe Iorga la duel! Cum Iorga nu avea nici o idee despre ce �nsemna un duel, i? a luat locul Pamfil ? eicaru 18. Br? tianu ? i clanul lui dominau Palatul Regal. Br? tianu, pe care Iorga �l numea �inginerul� politic, a �nceput s??? i foloseasc? talentele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ale lui Iorga la adresa profesorului A. Tzigara? Samurca? (pe care l? a acuzat de colaborare cu germanii), l? a f? cut pe acesta s?? l provoace pe Iorga la duel! Cum Iorga nu avea nici o idee despre ce �nsemna un duel, i? a luat locul Pamfil ? eicaru 18. Br? tianu ? i clanul lui dominau Palatul Regal. Br? tianu, pe care Iorga �l numea �inginerul� politic, a �nceput s??? i foloseasc? talentele. A decis s?? l v�re din nou �n staul pe �calul de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
paradoxale. Desigur, lucrurile nu sunt atât de simple. Lumea filosofiei grecești se bizuie și pe paradoxul fără de care Socrate nu ar fi existat. Nu întâmplător, discursul retoric al lui Alexa Visarion conține o latură foarte expresivă ce se datorează permanentului duel interior dintre omul rebel și omul seren și înțelept. Excelent orator, charismatic în evoluția sa profesională și profesorală, el deține taina persuasiuni despre care Platon comentează că trebuie să fie necesarmente morală și în folosul comunității. Adunând funcțiile obligatorii ale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lor în viața noastră culturală. Mai trebuie adăugat, dar fără pretenția de a cuprinde toate aspectele creației sale în acest text, subliniind, și faptul că stăpânește cu subtilitate ceea ce se denumește cu expresia "ars combinatoria", de exemplu spectacolul radiofonic Un duel în ziua nunții, inspirat din scrierile lui A.P. Cehov, realizat și difuzat de Radio România Cultural, precum și Disertația doctorală a actorului Sorin Leoveanu, căruia i-a sugerat corespondența de structură caracterologică și de situație între Hamlet și Lopahin, construite pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adevărat prin ridicarea Paravanului între scenă și sală. Virtuozitate? Nu. Înțelegerea textului scris de Autor, printr-un concept al Regizorului. (Dragoș Galgoțiu) Ion Haiduc Solionii și Margareta Avram Irina La Cehov, scena despărțirii lui Tuzenbach de Irina, înaintea funestului său duel cu Solionîi, ocupă ceva mai mult decât o pagină de text. În spectacolul lui Alexa Visarion câteva minute bune, lăsând impresia că regizorul ar fi dilatat textul. În realitate îl joacă respectându-l cuvânt cu cuvânt, oarecum pe îndelete, artătându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Anglia, sub învelișul jovialului boier distrat, stă spiritul simplu al afaceristului care a știut să se îmbogățească și te convinge că ar ști și ar putea să îmbogățească și țara; Chiriță-Chirițescu, flancat de cei doi și trebuind să facă față duelurilor din ce în ce mai parșive și mai subtile, pare unul adus din ogradă și acceptat, democratic, la masa boierilor, să vorbească și el; chiar cu bunele lui intenții (dar cu false premise, reieșite din suflet comunist), e jalnic prin clișee plebee, nerentabil nicicînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
s-a încetățenit în doar câteva decenii, astfel încât, aproape de finalul secolului al XIX-lea, meniul restaurantului Hugues din București nu părea a fi mai prejos decât cele din localurile Orașului Luminilor. Spicuim numele câtorva feluri de mâncare servite la un duel gastronomic (câștigă cel care mănâncă mai mult!) purtat de Don Aladro, ministrul Spaniei, și Constantin Isvoranu, unchiul lui Alexandru Marghiloman: huîtres d’Ostende, homard à l’américaine, côtes de mouton à la sauce Bearnaise, truffes au champagne, asperges à la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lingvistic, funcția sa social-comunicativă, a devenit rege, prin imaginea în sine ca formă de spectacol, prin instrumentalizarea ei politico-mediatică și pentru profit. Dacă în Evul Mediu acei cavaleri și regi făceau politică prin acțiunile lor, prin fapte, prin războaie, prin dueluri etc., politicienii moderni "fac politică" prin utilizarea cuvântului împotriva adversarilor lor, dincolo de concret și dincolo de real, dincolo de argumente de bun simț. Acest mod postbelic de a face politică (soap box) e o formă dublă de dezumanizare pe relația emițător-receptor. Această
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt unelte ce fac și desfac alte cărți, alte cunoașteri. Atât pentru Nietzsche, cât și pentru Foucault, există cunoaștere numai "în măsura în care, între om și ceea ce cunoaște, se stabilește o luptă, se țese ceva precum o luptă singulară, un tête-à-tête, un duel. Există întodeauna în cunoaștere ceva de ordinul duelului și care o face să fie mereu singulară"188. De la această remarcă nietzscheană, Foucault a considerat cunoașterea istorică drept o luptă singulară cu forțele social-politice; luptă pe care nu o poate domina
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
alte cunoașteri. Atât pentru Nietzsche, cât și pentru Foucault, există cunoaștere numai "în măsura în care, între om și ceea ce cunoaște, se stabilește o luptă, se țese ceva precum o luptă singulară, un tête-à-tête, un duel. Există întodeauna în cunoaștere ceva de ordinul duelului și care o face să fie mereu singulară"188. De la această remarcă nietzscheană, Foucault a considerat cunoașterea istorică drept o luptă singulară cu forțele social-politice; luptă pe care nu o poate domina, dar care o face posibilă sub raport epistemologic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Aceste istorii sunt lupte pentru o altfel de realitate. La ce bun istoria scrisă, dacă realitatea în care trăim nu se schimbă pentru altfel de condiții existențiale? Dacă în societățile medievale relațiile de putere se stabileau prin intermediul confruntărilor deschise, prin dueluri, turniruri și alte întreceri, în societatea modernă discursul public ține loc de acestea, dar acest discurs e viciat politic, manifestându-se pe canale diferențiate de propagare și de raporturi de forțe. Nu orice discurs, ci unul aplicat pe o cunoaștere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
canale diferențiate de propagare și de raporturi de forțe. Nu orice discurs, ci unul aplicat pe o cunoaștere istorică, filosofică, o cunoaștere fie complementară, fie incompatibilă cu acea putere-cunoaștere a instituțiilor politice. Discursurile din societățile moderne țin loc artificial de dueluri și de lupte deschise. Această concepție a utilizării istoriei în luptele social-politice este validă doar atunci când ele nu urmăresc interese subiective, personale sau susținerea unor partizanate. Foucault nu a luptat pentru un interes mărunt, al său sau al unui grup
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Felea, Dialoguri, 181-188; Micu-Manolescu, Literatura, 98-103; Munteanu, Atitudini, 247-251; Căprariu, Jurnal, 98-104; Regman, Cărți, 168-176; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 50-57; Piru, Panorama, 104-109; Balotă, Labirint, 355-359; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 325-335; Munteanu, Opera, 174-181; Caraion, Duelul, 108-114; Ciobanu, Panoramic, 9-13; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 13-42; Balotă, Umanități, 401-405; Călinescu, Fragmentarium, 78-84; Raicu, Structuri, 162-168; Constantin, A doua carte, 75-99; Miron Radu Paraschivescu, MS, 1974, 3 (semnează Geo Bogza, George Macovescu, Dorina Rădulescu, Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
germani. „Larg om la suflet este romanticul nostru și cel dintîi șmecher dintre toți șmecherii noștri, vă încredințez de asta... chiar din experiență“ - ne spune paradoxalistul, sugerîndu-ne că a trecut și el prin această școală a imitației. Și a trecut. „Duelul“ său, purtat iarăși de unul singur, cu ofițerul este un argument în acest sens. Cît privește romantismul „pragmatic“ pe care-l ridiculizează la alții, acesta este și istoric. De fapt, romantismul rus se vulgarizase de un secol. De la Pușkin încoace
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
frumoși ai unei femei! Evident, asta nu avea nimic surprinzător pentru Atlantida noastră: nu-l văzusem oare deja pe unchiul Charlottei ieșind împleticit dintr-o birjă, cu ochii tulburi, cu brațul înfășurat într-un fular însângerat - tocmai se bătuse în duel, în pădurea Marly, apărând onoarea unei doamne... Și, pe urmă, generalul Boulanger, dictatorul mazilit, nu își zburase creierii pe mormântul iubitei? Într-o zi, întorcându-ne dintr-o plimbare, am fost surprinși de o aversă... Mergeam pe străzile vechi ale
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
la autorități, dar, mai întâi să se legitimeze. Ceea ce s-a și întâmplat. Domnii și-au schimbat cărțile de vizită. Două zile mai târziu, cei doi și martorii aferenți s-au întâlnit și au stabilit conform prevederilor din codexul de dueluri al lui Clair - vinovăția colonelului Antal. Insulta lui Szacsvay a fost considerată de gradul unu, pe când cea a ofițerului de gradul trei, drept care temperamentalul Antal trebuia să-i ofere satisfacție; Szacsvay - plutonier în rezervă - a acceptat. Prezentarea de scuze s-
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
1969, 11; Const. Ciopraga, Poezie feminină, CRC, 1969, 20; Florența Albu, Aurelia Batali, „Balade pentru orele de seară”, VR, 1969, 5; Haralambie Țugui, „Balade pentru orele de seară”, IL, 1969, 10; Mihai Minculescu, Aurelia Batali, „Dimineți”, RL, 1972, 30; Caraion, Duelul, 13-17; Aureliu Goci, „Dimineți”, CRC, 1973, 3; Barbu, O ist., 384-386; Corneliu Popel, Mențiuni critice, CRC, 1977, 1; Lit. rom. cont., I, 660-661; Petru Vălureanu, Aurelia Batali, „Versuri”, TMS, 1981, 16. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
memorabil și figura veleitarei, a personajului feminin cu înclinații literare ironizabile (Țal, O conferință). În piesa lui D.D. Pătrășcanu Cine răspunde, descendentele "Muzelor Daco-Romane"76 își exhibă invidiile legate de succesele literare în dispute de mahala soldate cu provocări la duel ale nevinovaților soți, în scene care amintesc și de furtunoasele gelozii manifestate isteric în Five o'clock. Elvira Vasiliu, autoare a unor romane precum Dezrobită, Sub jugul lor, Lacrimi otrăvite etc. se crede îndreptățită să acuze misoginismul și obtuzitatea semenilor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
București, 1982; Inimile de platină, București, 1984; Joc și înviere, București, 1985; Ideogramă: arta insomniei, București, 1986; Poesii, București, 1996 .Traduceri: Jean-Paul Sartre, Greața, pref. Romul Munteanu, București, 1981. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Clar și singurătate”, RL, 1972, 48; Caraion, Duelul, 133-135; Piru, Poezia, II, 407-409; Ciobanu, Incursiuni, 110-112; Raicu, Critica, 356-358; Al. Andriescu, „Utopia ninsorii”, CRC, 1976, 5; Aurel-Dragoș Munteanu, Cristalele de gheață ale poeziei, LCF, 1977, 50; Iorgulescu, Scriitori, 135-136; Raicu, Practica scrisului, 355-359; Laurențiu Ulici, „Spiritul însetat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]