10,193 matches
-
flămând, hrănindu-l cu prostia și trădarea, am aruncat în limbile de foc ridicol și brațe de penibil ce mintea-mi încleștase. Răzvrătit caut reintegrarea în universul prezent. Miraculos ! Ce poți face din rug! Trezit dintr-un coșmar, atât de dureros și lung. Referință Bibliografică: Nevoia de rug / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 600, Anul II, 22 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
NEVOIA DE RUG de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365689_a_367018]
-
infernale De demoni nepământeni Pustiind totul în cale: Mici cu ochii mari, vicleni... Nu sfârșitul și-nceputul Altor timpuri fără timp Trădând iar și iar sărutul Zeului peste Olimp. Ci aici, la noi, acasă, A-nceput sfârșitul tot, O durere dureroasă Fără leac și antidot. Neducând de moarte lipsă, De dezastre și dușmani, Suntem în apocalipsă De peste șaizeci de ani. Și de două-trei decenii E prăpăd, blesteme cad Din coșmaruri și vedenii. România e un iad! Așteptați în van profetul Ce
SFÂRŞITUL NU-I AICI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365706_a_367035]
-
întâmpine lumea - ca spe o mare și nesperată bucurie. Oare îi va oferi lumea, - această lume față de care se duce cu sufletul și brațele deschise - , mângâierea mult așteptată??? Să ne spună poetul! Doar el o știe... o simte... Uneori, - amar, dureros, sfâșietor... Și din nou încep căutările... Căutarea drumului interior duce adesea la o suferință profundă, nevăzută, neștiută de cei din jur. Și pe cine ar interesa un “Don Quijote”, luptându-se în van cu morile de vânt? Zile și nopți la
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
motiv aparent, oamenii simt nevoia să se grăbească... Sisif iși ia revanșa asupra destinului, iubind muntele pe care urcă. Tot suind stânca, a avut timp să se gândească la muntele său și la sine și a învățat să înțeleagă frumusețea dureroasă a unui răsărit de soare. S-au găsit destui care să-i șoptească la ureche că orice efort este inutil, că ar trebui să blesteme muntele. Dar în vreme ce umărul său sângerează sub apăsarea stâncii, Sisif iși amintește de toate ceasurile
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
E făcută din carne, Din oase, din sânge. Lângă mine A fost, m-a strâns, m-a iubit, Iar în suflet mi-a picurat Din veninul amar al speranței. Era doar iubire de sine? Oare? Mă simt împresurata de-ndoieli, Dureroase-ndoieli! În inima-mi Va-nfigeti aproape triumfator Ghearele! Și nu e drept! Și e păcat, Căci vreți cu orice preț s-o-nvingeti Pe sora voastră, cea umila, dar sobra Și calmă: încrederea; Încrederea în oameni, În dragoste,-n
FRĂMÂNTĂRI de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366185_a_367514]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > CÂND VINE AMURGUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului când vine amurgul crepuscular și pleoapa zielei își închide fereastra în mine se-aprinde ceva dureros: un regret că se năruie-n inimă cerul și cu el visul meu ca un vas plin de jar incendiind orpheice harfe. marți, 21 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: când vine amurgul / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CÂND VINE AMURGUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361584_a_362913]
-
Cum Laudae, Nicolae Bordașiu. Teodor Damșa, bihorean și el, pe atunci profesor la aceeasi școală cu mine în Ineu de Criș, îi completă portretul povestindu-ne în mare taină câte ceva din activitatea lor din timpul cursurilor Facultății de Teologie. Din dureroasă existența trăită în acele vremuri, m-a rămas întipărita o întâmplare a luptătorului anticomunist Nicolae Bordașiu. Călătorind odată între două sate mănat de hărțuiala securității, în drum i-au ieșit securiștii înarmați. Nu-l cunoșteau. I-au cerut să se
OAMENI CARE AU FOST, ARTICOL DE ELENA BUICĂ-BUNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361562_a_362891]
-
Biblia. Ca să-i îndulcesc și eu măcar cu un strop izolarea atât de apăsătoare, am luat hotărârea să merg cu Ileana, să îl cunosc și să povestim câte ceva din viața de toate zilele care se scurgea pe lângă el atât de dureros. A fost o seară palpitanta, Mi-au rămas în minte ochii cu o privire blândă, cerească și plini de suferință acceptată cu demnitate, o suferință care-mi amintea de Avram Iancu. Dar nu peste multă vreme am intrat într-o
OAMENI CARE AU FOST, ARTICOL DE ELENA BUICĂ-BUNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361562_a_362891]
-
numai această speranță îi poate umple golul sufletesc de care suferă omul modern și pe care nici un progres tehnic sau științific nu este în stare să-l umple. Chiar dacă lumea de astăzi trăiește într-o epocă de crize și experiențe dureroase, Dumnezeu, Care lucrează atât în și prin oamenii religiilor cât și prin oamenii de știință și de bună credință de pretutindeni, după harul lor, va lumina sensul existenței și va ajuta lumea să își păstreze identitatea și demnitatea umană, iar
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
mâine voi râde de ce-am scris azi și-n fiecare zi voi ști ca pustiul există doar atunci când noi nu avem nevoie de noi. Cu cât ne iubim mai tare, noi pe noi, cu atât pustiul e mai puțin dureros. Aș vrea să fi scris ceva consolator pentru cei ce simt încă pustiul. Nu știu dacă am reușit, dar credeți-mă pe cuvânt: cine a inventat pustiul a făcut-o doar pentru a ne da nouă șansa să-l umplem
CÂND PUSTIUL DOARE DIFERIT DE MONICA-ELENA BOKOR, ARAD de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361632_a_362961]
-
Că ignoranța nu te-omoară. De-atâta frumusețe nu știam, Mi-ai pus pe umeri grea povară. Aveam păstrată-n ochiul stâng Doar pentru mama - când s-o duce- O lacrimă cu ea să plâng, Dar mi-ai furat-o, dureros și dulce... Acuma, hai, să încheiem un târg: Învață-mă din nou să plâng! Să plângem chiar și amândoi De nu... vreau lacrima-napoi! Haide, vrei să facem acest târg? Să mă înveți, te rog, să plâng? Atât de dureros
MAI BINE NU TE CUNOŞTEAM de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361702_a_363031]
-
dureros și dulce... Acuma, hai, să încheiem un târg: Învață-mă din nou să plâng! Să plângem chiar și amândoi De nu... vreau lacrima-napoi! Haide, vrei să facem acest târg? Să mă înveți, te rog, să plâng? Atât de dureros și dulce, Dar azi, că mâine... mă voi duce! Referință Bibliografică: Mai bine nu te cunoșteam / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 366, Anul II, 01 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate
MAI BINE NU TE CUNOŞTEAM de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361702_a_363031]
-
sătenii și cu cei care o cunoșteau, preferă să se izoleze, căutându-și o cameră unde va locui în gazdă ani de zile. Nu peste mult timp, amintirile începură să pălească, durerea din suflet să se stingă, iar peste suspinele dureroase ale unei iubiri neîmpărtășite și înșelate, s-a așternut uitarea. Întreaga sa atenție era acordată creației, a noului în vestimentație și a frumosului. Din mâinile sale chiar dacă uneori trebuia să o prindă dimineața cosând manual să termine un model ce
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
o biografie, o prezentare răzleață cu sugestii ce te împing la necrezut: Sunt lângă un gard rupt, sugestia, un cartier mărginaș al unei localități, Și vântul bate cu frunze ude - , nici nu putea lipsi efectul ploii, care este atât de dureroasă în poezia lui Bacovia, Sunt mai urât, sunt supt, descriere sumară a unei boli, care urâțește chipul prin slăbirea trupului, a feței în care obrajii devin tot mai concavi și mult mai apropiați de figurile cadaverice și continuă cu ultimul
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
meditații deusiene: O, nu mai cânta, harmonie pribeagă, / Că plâng, și nu știu unde să mă duc (Nocturnă). Plânsul bacovian din volumul Scântei galbene, pe care îl publică la cinci ani distanță de fatidicul moment al declanșării bolii sale, este un semnal dureros al poetului față de ignoranța, superficialitatea profanului: Și plâng, și cu plânsul în noapte / Răchita de-afară mi-i soră (Miezul nopții). Este aceeași stare pe care Mântuitorul a tot avut-o până în clipa trădării de către omul Iuda. El plânge de
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
Pantelimon Halippa) Acest nume singur este o istorie întreagă, scria Mihai Eminescu gândind și trăind drama Basarabiei. Despre acest nume cât o istorie întreagă, dar și despre alte tărâmuri românești îndepărtate barbar de la trupul matern scrie Mariana Cristescu în tulburătoarea, dureroasa și demna sa carte Pământul care doare - Cealaltă Românie, apărută la prestigioasa Editură Nico din Târgu-Mureș. Spunem tulburătoarea, dureroasa și demna carte, căci puține sunt, la noi, astăzi, aparițiile editoriale care își înscriu pe copertă tricolorul , așezându-și ca motto
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
nume cât o istorie întreagă, dar și despre alte tărâmuri românești îndepărtate barbar de la trupul matern scrie Mariana Cristescu în tulburătoarea, dureroasa și demna sa carte Pământul care doare - Cealaltă Românie, apărută la prestigioasa Editură Nico din Târgu-Mureș. Spunem tulburătoarea, dureroasa și demna carte, căci puține sunt, la noi, astăzi, aparițiile editoriale care își înscriu pe copertă tricolorul , așezându-și ca motto cuvintele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea: “Patria este pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor. Pentru ca să fie o
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
ultimul timp. Își amintea perfect toate slăbiciunile în care căzuse. Slăbiciuni pe care numai dragostea te putea face să nu le descoperi. Fusese atunci ca și cum ar fi trăit într-o lume închisă ermetic, arătându-l întotdeauna pe Mihai alături. Amintiri dureroase i se scurgeau ca valurile Mării ce se retrăgeu de pe faleză parcă sărind din stâncă-n stâncă. Stătea pe mal și privea în unda limpede încercând să le deslușească imaginea ca-n luciul unei oglinzi. Unele fugeau, tulburate, destrămându-se
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
acele fericiri pe care numai tinerii îndrăgostiți o pot avea. O fericire ce un numai că o trăiești fizic și o simți în toți poriii corpului, ci o trăiești ca un adevărat sentiment sufletesc. Un sentiment ce aproape că este dureros și face ca ochiii să verse lacrimi în timp ce tu râzi, inima ta râde. Acea fericire ce parcă te face să cazi într-o transă delicioasă a râsului, culme supremă a desfătării. Într-o astfel de fericire a valsat tânăra până
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
și Prof. Dr. Mariana Daniela Manu, care fac eforturi să înființeze în țară un Institut Internațional de Bioluminiscență Solară. Acest institut, unic în lume, ar putea contribui substanțial la rezolvarea problemelor grave cu care se confruntă omenirea acum, în procesul dureros de globalizare forțată a oamenilor și a cunoștiințelor tehnice, a bunurilor și capitalului, a învățăturilor și simbolurilor - proces care în ultimul sfert de veac a zdruncinat întreaga omenire, aruncând-o în cinci valuri de criză mondială. Pentru noua generație de
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
fost învinse de un teribil fel de a fi optimist, dar și de o voință deosebită. Deasupra sufletului său este acum un grund bun, rezistent. Asta s-a realizat în timp, greu, cu gândire și frământare, cu urcușuri și căderi dureroase, cu înțelepciune și har aparte. Dragostea de oameni, de natură, de lucruri și de frumusețea lor, respiră din fiecare tablou. Ce lume minunată întâlnim în acest elegant album jubiliar! O lume adevărată, vie, expresivă, o lume care îți vorbește și-
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
nou de exprimare, care purta amprenta unei rupturi deliberate cu tradiția. Măsura drastică, practic, distrugerea unei compoziții monumentale, era luată la ordinul regionalei de partid Cluj, cu următoarea motivație: „este de inspirație burgheză, decadenta și dușmănoasă". A fost o lovitură dureroasă pentru autor, pictorul Radu-Anton Maier, care prin concepțiile sale și deschiderea către nou și experiment, era un exponent de frunte al post-avangardismului românesc. Era deci firesc ca omul de artă, să renunțe la luptă fără șanse cu dogmatismul și îndrumările
CREATORUL UNEI LUMI VIZIONARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352276_a_353605]
-
-ne enigmatic într-o lume în care adevărul apare contorsionat. Spectulozitatea efectelor este unică și impresionantă. Un exuberant simț al spațiului construiește un univers de sine stătător, exprimat în cele mai ambițioase compoziții. Distanțat în timp și în spațiu de dureroasă experienta comunistă, omul de artă Radu Anton Maier se poate declara mulțumit. Dr. Dorel SCHOR 15 iunie 2014 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - RADU-ANTON MAIER - CREATORUL UNEI LUMI VIZIONARE / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265, Anul IV, 18
CREATORUL UNEI LUMI VIZIONARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352276_a_353605]
-
Popa Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Mi s-a părut că te-am zărit pe stradă Și-am tresărit dar... doar mi s-a părut... Prin mintea mea o-ntreagă cavalcadă De gânduri dureroase a trecut Stârnindu-mi amintirile cu tine Atât de limpezi și atât de vii Că am uitat că merg printre ruine Și că sunt doar o umbră... Nu mai știi Nuanțele de vânt din ochii serii, Nici ascunzișurile de cuvânt
DIN NOU... de AURA POPA în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352327_a_353656]
-
muri vreoadată: Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi,/ Ochii mei nălțam visători la steaua Singurătății”. Vulnerabilitatea sa în ordine existențială nu ține de imposibilitatea concretizării în spirit, ca la Goethe, ci de reactivitatea la o formă aparte de maculare- suferința „dureros de dulce“. Frumoasa operă eminesciană „Odă” (în metru antic) exprimă, într-o formă sintetică, sui generis câteva din trăsăturile de bază ale creativității sale genială. Este forma în principal de o înțelegere a discursului literar drept logos esențial, situație în raport cu
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]