3,527 matches
-
nedorită și neurmărită de sociolog, dar aproape inevitabilă -, handicap ce constă în: 1. obligația de a construi de fiecare dată un nou instrument, ceea ce presupune costuri materiale și de personal, pierderea unui timp prețios, mai ales când fenomenul vizat este efemer sau când rezultatele cercetării sunt așteptate să apară foarte rapid; 2. necesitatea testării prealabile a instrumentului, care însă întotdeauna este incompletă, de unde 3. incertitudinea asupra validității și fidelității lui și, prin urmare, asupra calității rezultatelor cercetării; 4. dificultățile ce apar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care se diferențiază, alternează și se Întrepătrund: Tristan și Don Juan. Tristan e pasiunea unică, eternă (În măsura În care eternitatea morții o Îmbrățișează), mistică pentru că trece În transcendent și caută absolutul. În sfera culturii, simbolul acestei pasiuni este Kirkegaard. Don Juan reprezintă efemerul din iubire, pasiunea nomadă, variația nebună a obiectului erotic, cinismul, foamea de cunoaștere a suprafețelor, furoarea dionisiacă, nevroza erotică manifestată prin instabilitate, agitație, fugă continuă. În plan spiritual, mitul lui Don Juan este ilustrat, zice tot Denis de Rougemont, de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se formează numai în scopul de a cădea. Și asta părea o butadă, dar Pomponescu avea suficientă experiență spre a ști că un mod de a elimina grupările politice era în vremea din urmă de a le chema la putere efemer. Combinația în care avea de gând să intre cu "grupul său" n-avea nici o bază electorală și șansele de a birui în alegeri erau discutabile fără manifestarea unei încrederi ferme de sus. Bietul Ioanide - Toate le știi, zise râzând Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
era înrudită cu Goleștii, fiindcă mama acestora fusese Zoe Farfara. Hangerlii nu se aflau prin țară când numele Valsamaky era bine consolidat în Almanahul de Gotha al țării Românești. Aceștia era venetici curați, oameni noi. Insă Hangerliu fusese, oricât de efemer, domn, și urmașii săi, intitulîndu-se prinți, intraseră în alianțe cu familii domnitoare și cu aristocrația europeană. Familiile Valsamaky și Farfara, din mijlocul cărora nu ieșise nici o personalitate proeminentă, aveau curs numai în țară și se perpetuase într-o pătură cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
teamă de a fi identificat. Pomponescu trimise subreta să-i aducă plicul, de cea mai bună calitate. În el se afla un carton pe care era bătută la mașină următoarea amenințare: " Te prevenim că dacă primești să intri în ministerul efemer al schingiuitorilor vei primi o pedeapsă exemplară, unica pe care o aplicăm trădătorilor." Pomponescu, cu tot aspectul său atletic, crescut în vată, simți un fior neplăcut. Brutalitățile verbale și fizice îl indispuneau, fiind un om adaptabil numai intrigilor nepericuloase și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Esențialul era să tragă ei înșiși gloanțe. . - Prea bine, admitea Gaittany ascultând această teorie, dar Pomponescu ce fel de om e? . - Un caz tragic, un oscilant între două puncte cardinale.Pomponescu aspiră la abstracție și nu se poate smulge din efemer. Când nu e în guvern suferă de a nu fi ministru, când e ministru suferă că a părăsit arhitectura. . - Așa este, aprobă Gaittany cu delicii, tot ce spui e plinde interes. - Bună ziua, îi răspunse ironic Ioanide. Ioanide suferise fără să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în drum. . - Da' de ce l-a osândit, cucoană? ceru lămuriri altcineva. . - Din ură pentru familiile noastre băștinașe, din care auieșit domnitorii țării. . Hangerlioaica trăia într-un univers străin, închipuindu-și că țăranii se puteau aprinde pentru un nume de domn efemer, pe care nici nu-l cunoșteau bine. Abia popa și vreo doi bătrâni știau că biserica este o ctitorie hangerliască. Demult, datorită mai ales propagandei socialiste, țărănimea trăia în alt climat, numai Hangerlioaica se izolase la un timp perimat. . - E
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că-i plăcea concepția. Chiar dacă i-ar fi făcut unele obiecții, nu putea să-i nege simplitatea. Ceea ce în primul moment păruse riscat apărea acum extrem de academic. Ioanide ridicase biserica având înaintea ochilor orașul de mâine, fără nici o considerație față de efemera improvizație momentan vizibilă. Dărâmase cu imaginația tot cartierul de cocioabe. Pe când se învîrtea astfel în jurul pieței spre a studia biserica și campanila, Pomponescu se auzi interpelat de la spate de un glas cunoscut: - Ce zici? Nu e așa că cimentul a biruit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Condiția insului excepțional formează obiectul unei constante preocupări a lui G. Călinescu. Prototipul acestui ins excepțional e, în viziunea scriitorului, Șun, eroul legendar al scripturilor chineze străvechi, împărat și filozof, ridicat pe ultima treaptă a înțelepciunii, concepută ca detașare de efemer, de pasiuni mărunte ("împăratul, fiind icoana veșniciei, nu iubește, nu urăște, nu dorește, nu lovește, el urmează riturile, precum soarele merge de la răsărit la apus"), Mesia extremoriental. În Bietul Ioanide, Șun e coborât din mit în lumea reală, așezat într-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Iar acest lucru este adevărat mai ales într-o epocă a informării globale în care importanța surselor private de putere blândă va crește cu certitudine. În cele din urmă, unii sceptici susțin că popularitatea măsurată prin sondaje de opinie este efemeră și, prin urmare, nu trebuie considerată ca fiind reprezentativă. Într-adevăr, nu trebuie să acordăm o însemnătate absolută sondajelor de opinie. Ele sunt o unitate de măsură importantă dar în același timp imperfectă a resurselor de putere blândă, deoarece răspunsurile
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
9 din primele 12 companii europene și asiatice printre care Sony, BMW și Panasonic au înregistrat o creștere a scorurilor lor."216 Prețul ignorării puterii blânde Scepticii în privința puterii blânde susțin că nu există niciun motiv de îngrijorare. Popularitatea este efemeră și în nici un caz nu ar trebui să constituie un reper pentru politica externă. Statele Unite pot acționa fără să fie neapărat aclamate de întreaga lume. Suntem atât de puternici încât putem face ceea ce dorim. Suntem singura superputere a lumii, ceea ce
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
asupra acestora. Dacă Statele Unite ar exercita mai multă forță de atracție asupra populației Pakistanului, în cadrul acestui echilibru s-ar observa o sporire a concesiilor. Nu este înțelept să reducem puterea blândă la o chestiune de imagine, relații publice și popularitate efemeră. După cum am argumentat mai sus, ea este o formă a puterii adică o modalitate prin care putem obține rezultatele dorite. Dacă reducem importanța atractivității noastre față de alte țări, va trebui să plătim un preț mare. Și, ceea ce este și mai
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
astfel de cooperare.226 Împărtășind cu ceilalți informații și capacități, ajungem să dezvoltăm viziuni și abordări comune, ceea ce îmbunătățește abilitatea noastră de a înfrunta noi provocări. Puterea decurge din această atracție. Minimalizând importanța atractivității și considerând-o o simplă popularitate efemeră, ignorăm deopotrivă anumite intuiții-cheie ale noilor teorii referitoare la conducere și noile realități ale erei informației. Ceea ce nu ne putem permite. Imperiu american? Nu toată lumea aprobă această imagine a schimbărilor din politica mondială, recomandându-se astfel o abordare diferită a
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
interogare a lucrurilor cu scopul de a descoperi esența lor, tot filosofia este cea care permite omului să se pună și pe sine sub interogație: cine sunt eu? care este sensul vieții mele ? cum îmi asum eu condiția de ființă efemeră? Ceea ce e important în spațiul filosofiei, e întrebarea, nu răspunsul. Bertrand Russell, analizănd valoarea filosofiei, arată că aceasta rezidă în chiar incertitudinea și diversitatea răspunsurilor pe care le oferă. În fața aceluiași tip de întrebări se configurează atitudini filosofice diferite. De la
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
nuanță a absurdului. „Goana după vănt” se referă la un efort de a capta ceea ce nu poate fi prins, e zadarnică, fără sens, nebunească. Dar care sunt totuși activitățile care pot umple de sens o existență, e drept conștientizată ca efemeră? Căutarea fericirii, fără îndoială. Unde să cauți însă fericirea? Nu în știință și înțelepciune, pare a conchide Solomon: „Căci unde este multă înțelepciune este și mult necaz, și cine știe multe are și multă durere”. Răsul și veselia nici acestea
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
din universurile de lucru locuri privilegiate de edificare, apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii par ele însele profund demodate și susceptibile a fi înlocuite cu un afișaj autoreferențial și impasibil al maximizării profiturilor. Astfel, imaginea efemeră a "întreprinderii cetățenești" nu mai este astăzi convingătoare în fața întreprinderilor mondiale, necăutând nicio justificare etico-socială în compensarea obiectivelor de expansiune. În paralel, trebuie făcută desigur distincția între două orientări posibile în repunerea în cauză a raporturilor dintre muncă și producerea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unei întreprinderi, să-i restituie "capitalul cultural" inestimabil, să laude cunoștințele practice excepționale ale salariaților ei, regăsind o demnitate într-o "complementaritate" pe cât de pre-ajustată, pe atât de utilitară. Dacă antropologii care s-au angajat în această aventură îndoielnică și efemeră sunt puțini împinși de lipsa unui statut instituțional -, etnografia și "caricaturile ei mimetice" au fost în schimb larg invocate: astfel, li s-a cerut etnografilor să ocupe un post, poziție percepută ca o proximitate maximală în raport cu fundamentele culturale ale întreprinderii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o gramatică proprie. Putem învăța să ne apropiem, să ne respectăm, să ne ajutăm, să ne rezolvăm nonviolent conflictele. Una dintre marile provocări de azi este, așadar, alfabetizarea emoțională (idem, p. 241). Stările emoționale (mai superficiale sau mai profunde, mai efemere sau mai de durată, mai intense sau mai puțin intense, mai fluctuante sau mai stabile) au influențat dintotdeauna viața oamenilor, relațiile lor interpersonale, viața socială, în general. Ele sunt construite social: sunt evaluate în raport cu normele și valorile sociale (Chelcea, coord
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și se descriu prin "grafuri", în plan formal sau morfologic, colectivele care se formează. Sociologia "formală" a lui Simmel a inspirat această abordare, în măsura în care ea urmărește mai întâi să înregistreze "formele sociale", adică toate grupările mai mult sau mai puțin efemere (1896-1897). Este însă important să subliniem că Simmel pune întotdeauna asocierile (sau "socierile"), în ultimă instanță, în legătură cu preexistența claselor. Ar trebui mai degrabă să ne sprijinim pe Durkheim cel din Regulile metodei sociologice (1895), dacă ne amintim că el a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
importante (Le Guern, 2002). Mărimea colectivelor astfel produse prin practici este variabilă: când e vorba de practici de masă, ele sunt imense, adesea în detrimentul durabilității (Gustave Le Bon vorbea de "mulțime"). Ele sunt subiectul unor admirații trecătoare, ale unor entuziasmări efemere. Când sunt restrânse, au mai multe șanse să se organizeze și să se perpetueze. Identități individuale Perspectiva sociologică este, în schimb, mai reticentă în a urmări procesul în dimensiunea lui simetrică, adică individuală. Această latură psihologică nu a fost analizată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
instituționalist, se ridică împotriva puterii pe care și-o arogă pe nedrept administrația. Adevărată citadelă de competențe și cunoștințe, înscrise în durată, imagine a continuității statului, "birourile" își construiesc treptat și ineluctabil autonomia față de calendarul unei puteri politice schimbătoare și efemere. • Forma "concurs" Comanda publică se efectuează adesea în cadrul unui concurs, de exemplu, în arhitectură, bazat pe oferta către mai multe agenții. Florent Champy (1998, p. 125) realizează o tipologie, distingând concursurile "concepție/construcție". El analizează cine are dreptul să concureze
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
declarație de război la adresa injustiției? Nu știam eu foarte bine că ocolind, ascunzând, acoperind jumătate din gândirea noastră am fi ajuns mai devreme la o astfel de victorie parțială? Dar cât ar fi degajat și protejat aceste triumfuri, de altfel efemere, principiul Proprietății, pe care noi înșine l-am fi ținut în umbră și scos înafara cauzei? O repet, ceream abolirea regimului protecționist, nu ca o bună măsură guvernamentală, ci ca o măsură de justiție, ca realizarea libertății, o consecință riguroasă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
apărută în anul 1863, tomul V, Ce qu'on voit et ce qu'on ne voit pas, pp. 327-341, disponibil on-line grație Cercle Bastiat (www.bastiat.org). 2 La 22 februarie 1848 în Paris izbucnește revoluția în urma căreia este instaurată efemera Republică a II-a (n. tr.). 3 Revoluția de la 1848 din Franța înseamnă și prima manifestare politică a socialismului. Un socialist, Louis Blanc, este membru în guvernul revoluționar care, la presiunea cluburilor socialiste, proclamă dreptul la muncă și creează Atelierele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
-o, ce vise a visat, ce oameni a întîlnit și ce i-a spus unul sau altul, ce cărți a scris și cum trebuie înțeleasă "opera lor". Senzația că ei se bat pentru fiecare zi a lor și că, răstignind efemerul pe o foaie de hârtie, vor continua să trăiască propunând celorlalți, în locul vieții lor irepetabile și finite, masca ei mortuară, mulajul în ghips și bronz al gândurilor, emoțiilor și vanităților lor. Orice jurnal este de aceea rictusul unei vieți imortalizate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mitic" este încredințat de Mozart unei voci de femeie pentru ca sugestia androginului să poată apărea. Al doilea stadiu ― Flautul fermecat ― este întruchipat de Papageno. Dorinței trezite îi corespunde acum o multiplicitate de obiecte care se succedă ca tot atâtea contacte efemere. Reprezentarea acestui studiu, în opoziție cu primul, este bucuria scurtă și reînnoită pe care poate s-o procure succesiunea unor săruturi date și obținute în grabă pe parcursul unei căutări nesistematice și febrile. În stadiul acesta erosul continuă să-și păstreze
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]