3,224 matches
-
schimbarea în disparitate decât în zona superficiilor psihologiei individuale. Îndrăzneala sa vizionară a rămas însă solitară în contextul autentificării metafizice a expansiunii tuturor tentativelor hermeneutice chemate să explice cele mai vizibile reflectări colective culturale ale dezvoltării umanității (dezvoltare înrădăcinată în emancipare sufletească, adică în schimbare profundă). Atâta timp cât identitatea în timp și spațiu aparține doar universalelor, se poate vorbi în universul particularizant al umanității doar de o identitate persistentă a esenței în condițiile unei diversități a întruchipărilor ei manifeste. Discuția metafizică a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o pregătește, o inițiază și o realizează cu metodă, cu permanentă atenție pragmatică și cu oportun tact aplicativ. Ea ține de anticipație, de proiect, de migăloasă punere în operă. Reflexia conștientă se orientează deliberat prin hățișul realităților interioare și provoacă emanciparea din vechile înlănțuiri determinative, drept care mijloacele ei predilecte nu presupun stimularea structurilor abisale individuale ale psihismului sau întâlnirea providențială a unui moment unic de fericită disponibilitate. Totul decurge conform unui plan, al unui program, al unei succesiuni de strategii cognitive
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a activității și suferinței lor. În contrast cu desfășurarea evoluției ce duce de la instinctul originar de autoafirmare la egoism (Psychologie, VI C, 1), aceste tipuri sînt urmarea unei dezvoltări ce exclude parțialitatea în cadrul propriului "eu" izolat și în interesele acestuia. Iar această emancipare s-a obținut la școala experienței vieței, grație unei mari energii. În fața contradicțiilor și schimbărilor vieții, se poate forma atunci un sentiment total, care nu e condiționat doar de faptul că acestea au intervenit în propria existență izolată a omului
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o cu totul altă bază decît cea proprie. Și totuși mulți au făcut probabil experința că cu cît s-au dezbărat mai mult de presupunerile dogmatice și totodată de stările antipacice și polemice pe care le creează ușor munca de emancipare, cu atît au căpătat mai tare convingerea că există o viață spirituală omenească independentă, ce s-a dezvoltat istoricește sub variate influențe din partea religiei și a științei, dar în primul rînd din partea vieții și în ea însăși, o viață omenească
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Zilele filmului românesc (care urmează). » Ce tip de divertisment n-a putut consuma orișicât de simpatic i s-a părut directorul TIFF? Orice made in Bollywood (revelația festivalului Om Shanti Om included) » Vârsta? The Fighter (și no way pentru tema emancipării adolescentei musulmane, cât pentru povestea unei fete zburătoare cu pielea arămie și privirea GREA & coregrafia Kung Fu semnată de același Xian Gao, care le-a făcut să zboare pe zânele din Crouching Tiger, Hidden Dragon) » Ce-l adoarme sigur? Beneficiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
celălalt capăt al scării sociale, o mare parte a populației s-a trezit săracă și fără posibilitatea de a-și ameliora condiția prin muncă cinstită. Sărăcia aceasta generată de transformările postsocialiste, căreia mulți i-au căzut victime în ciuda eforturilor de emancipare socială depuse în prealabil (prin educație, muncă etc), a fost percepută de aceștia ca fiind degradantă. În al doilea rând, pot fi considerate drept eșecuri distrugerea anumitor structuri, instituții, evenimente din perioada socialistă care ar fi meritat să fie menținute
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
venoase la nivelul capilarelor) și clasificarea glandelor epiteliale; 7. procedeul Paulescu de anastomoză ureterală și coledociană cap la cap, împreună cu Paul Reyner. În anul 100, dorul de patrie, de familie, convingerile sale naționaliste și religioase, dorința de a participa la emanciparea învățământului și cercetării medicale românești, îl determină să se întoarcă în țară. Lăsa în urmă regrete, dar și speranța că va reveni în lumea medicală și științifică pariziană unde rămâneau impresii de neuitat. Recunoștința a fost atât de mare încât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
vexează, oneros aș putea spune, memoria lui Paulescu este modul derizoriu în care un elev al unei școli de medicină în care s-a format (domnul Peter Manu în speță). îl prezintă pe cel care a contribuit la gloria și emanciparea acelui lăcaș de învățământ „În 1888, anul în care Mincovski (...) Paulescu sosește la Paris și începe studiile sale medicale” precizează autorul, absolut fără nici o noimă, decât doar considerându-l în deja consacratul stil anglosaxon „just to say” (doar să spun
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai bine și scrierile ar fi mai durabile”. Este de prisos să adăugăm faptul arhicunoscut că ținuta academică, corectitudinea, rigurozitatea sa în activitatea didactică și de cercetare, sugestiile sale în consiliul profesoral al facultății, au contribuit substanțial la reorganizarea și emanciparea învățământului medical bucureștean, iar prin aceasta Paulescu s-a impus ca un veritabil model academic și creator de școală pentru generația sa și pentru generațiile care au urmat. Paulescu și grupul de la Toronto Completarea acestei interpretări trunchiate și răuvoitoare (pg
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Bozdoghină de a ne convinge prin prezentarea evenimentelor vremii, citându-ne ostentativ presa de o anumită culoare, aservită și dominată de interese străine interesului național (cunoscută în epocă ca presa din Sărindar) sunt zadarnice, pentru că scopurile acesteia nu erau nicidecum emanciparea și unitatea națională, ci din contra, disoluția națională. Iată, în acest context, opinia lui Octavian Goga, opinie mai mult decât evocatoare pentru descrierea climatului politic al epocii în articolul său „Mustul care fierbe” în care bardul transilvan spunea; „mișcarea studențească
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
abil manipulată sub lozinca “Proletari din toate țările, uniți-vă". Prin urmare, apologeții socialismului urmăresc instaurarea colectivismului pentru a realiza egalitatea. Pentru aceasta atacă instinctul de familie prin suprimarea proprietății (eludând caracterul ei familial), prin desființarea dreptului de moștenire, prin emanciparea femeii (care devine egală cu bărbatul) și prin preluarea de către stat a educației copiilor ce devine comună și nu mai este o obligație familială. Anulează autoritatea tatălui și în general a părinților asupra copiilor pe principiul egalității, considerând copiii ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
legii naturale care presupune unirea prin iubire. În concluzie spune Paulescu, socialismul prin suprimarea proprietății individuale și înlocuirea ei cu proprietatea comună, conduce la despotism și tiranie prin selectarea unei caste conducătoare privilegiate. Realizează disoluția familiei prin subminarea autorității paterne, emanciparea femeii și preluarea de către societate a educației copiilor, ceea ce de fapt nu reprezintă altceva decât o preluare a ideilor lui Platon din Republica, deja deteriorate și răstălmăcite de Rousseau. În plus socialiștii sunt și atei convinși declarând un război necruțător
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sacerdoțiul prin anularea funcțiilor de sacrificator și judecător, rămânând doar cea de învățător, dar și aceasta din urmă prin interpretarea deliberată a bibliei. Contextul istoric favorizează evoluția ereziei și răspândirea ei, pentru că în această epocă formarea națiunilor și tendința de emancipare națională se manifestau cu putere, îndeosebi după căderea imperiului roman de răsărit și începutul invaziei otomane. Rezultatul ereziei a fost că opt națiuni se desprind de biserica apuseană, în special cele de origine germanică: germanii, elvețienii, englezii, scoțienii, olandezii, danezii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unită nu s-a întors de la ortodoxism ci de la calvinism, ce reprezenta, la acea vreme, calea sigură spre maghiarizare și înstrăinare. Dar cel mai important lucru realizat prin acest act a fost pasul decisiv pe care l-a realizat pentru emanciparea noastră națională prin deșteptarea instinctului național „amorțit până atunci de slavonism, grecism și calvinism”. Și într-adevăr, prin întemeierea școlilor pentru popor, apariția la Blaj a celui mai puternic focar de cultură românească de unde a și plecat iluminismul școlii ardelene
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
plecat iluminismul școlii ardelene prin Samoil Micu (Klein), Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții, personalități ce aveau să demonstreze științific și prin documente originea latină a „neamului și graiului nostru”, s-au realizat poate cei mai importanți pași pe calea emancipării noastre naționale. Epoca grecească nu a fost mai puțin nefastă pentru poporul român. Dacă bulgarii, sârbii și ungurii au făcut din Biserica Creștină instrumentul Trufiei lor tiranice, grecii i-au mai adăugat un atribut și anume “Hoția” practicată mai mult
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
asupra Bisericii noastre avea să se încheie odată cu secularizarea averilor mănăstirești înfăptuită de domnitorul Alexandru loan Cu za în 1864, act de mare curaj, alături de altele, care aveau să-l coste scump, dar care au însemnat pași uriași pe drumul emancipării poporului român. Din nefericire urmele lăsate de aceste perioade au fost destul de adânci și ele se cuprind elocvent în așa zisul Bizantinism evocat de Visarion Puiul - episcop de Bălți în „Adevăruri crude”. „Tradiția lăsată de trecut în Biserica românească se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lui, a păstrat filonul sănătos al credinței, clădind mănăstiri și biserici ca loc de închinăciune și cinstire creștinească, în care și-a găsit întotdeauna sprijinul și alinarea. Până la unirea principatelor biserica - conchide Paulescu - a fost un mijloc utilizat, nu pentru emanciparea poporului (nu ca o mamă dătătoare de viață ci un balaur cu multe capete: bulgăresc, sârbesc, unguresc, grecesc și turcesc) ci pentru distrugerea lui ca neam si limbă. Epoca românească a Bisericii Ortodoxe Române Afirmarea bisericii noastre avea să înceapă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
literatură sentimentală, considerată alienantă, care întreține mitul lui Făt-Frumos. Critica feministă se îndreaptă constant îndeosebi asupra masculinității pornografiei, și nu asupra pornografiei ca atare; condamnarea discursurilor care vizează stimularea activității sexuale ar intra, într-adevăr, în contradicție cu proiectul de emancipare a femeilor. O astfel de critică se poate face spontan, în afara oricărei mișcări constituite; de exemplu: "pornografia nu pare să ne arate decât raporturi de forță, de bestialitate și se situează doar la nivelul trupurilor"61. Nici A. Nin nu
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
și îndelungate cercetări, învățătorul Ion Alexandrescu din Hudeștii-Mari, comună care a dat semnalul răscoalei în județul Dorohoi,este scos de sub urmărire. Meritul deosebit al învățătorului Ion Alexandrescu,un om cutezător și plin de răspundere, este de a fi luptat pentru emanciparea țăranilor din comună, sprijinind pe cei răsculați în 1907, a înființat și condus banca populară Alexandru Ioan Cuza, a înființat obștea agricolă și Cooperativa de consum Frăția din Hudești. într-un alt raport întocmit de căpitanul C. Răceanu către Inspectoratul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
său creator. Cultura ieșeană are în personalitatea lui Victor Geangalău un exponent de marcă și un spirit fertil atașat valorilor locale. Iașii sunt, desigur, prin tradiție și deschidere europeană și, nu numai, un argument al identității și al opțiunii permanentei emancipări. Pentru finalul concluziv ale acestor motivate rânduri susțin, alături de Victor Geangalău, că spiritul modernității nu exclude nicidecum o subtilă nostalgie față de înaintașii care au ctitorit monumente memorabile prin arhitecturile originale și confirmă un potențial creator inepuizabil, orientat către toate azimuturile
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
cu voce tare necesitatea democratizării legăturilor dintre țările socialiste, insistând pe dreptul acestora de a-și alege singure propria cale de evoluție. Pe acest fond, a sprijinit încercările reformatoare ale lui W. Gomulka în Polonia sau, mai tarziu, tendințele de emancipare ale lui Gh. Gheorghiu-Dej. Moartea lui Stalin nu a fost urmată imediat nici de relaxarea relațiilor dintre România și Iugoslavia. Măsurile de „siguranță” a frontierei precum și procesele înscenate „titoiștilor” au continuat cu aceeași vigilenta. Cu toate acestea, în perioada 15
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pauză de doi ani în care am regândit abordarea aceleiași problematici, dar dintr-o perspectivă nu doar instructivă, ci și educativă. Noul argument se referă, așadar, mai clar la scopul formativ al cursului: Istoria femeilor este istoria lentei evoluții către emancipare, către stadiul egalității sociale între genuri. Această evoluție nu este nici idilică, nici liniară, nici necesară. Este vorba despre o istorie, nu despre o fatalitate. De aceea, vom evidenția fazele de progres ale acestei lupte, dar și fazele de regres
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
în tot ceea ce s-a făcut bine și în tot ceea ce s-a împiedicat a se face rău într-o epocă de care se leagă pentru noi amintirea unor lupte dârze. (Gheorghe Brătianu, "Mișcarea", nr. 900, 18 ianuarie 1934) Introducere Emanciparea cercetării științifice, deschiderea arhivelor și accesul cercetătorilor la documente inedite, permit realizarea unei viziuni noi, aprofundate și extinse asupra istoriei partidelor politice din perioada interbelică. În acest context, s-a conturat provocarea pentru rescrierea istoriei liberalismului și a formațiunilor politice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
concepția care răzbate printre rânduri din manifestele adresate de georgiști electoratului, în cursul anului 1937, confirmând aprecierea unui analist contemporan al fenomenului liberal, potrivit căruia: "Dintre toate curentele politice, liberalismul național s-a instrumentat cel mai tare întru a determina emanciparea omului-cetățean, trăitor într-o țară menită a fi liberă"366. Capitolul 4 Partidul Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu, partid de opoziție; activitatea parlamentară a deputaților georgiști 4.1. Guvernele României și regimul lor politic în viziunea georgiștilor În iunie 1930, când
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și Delia Răzdolescu, Editura Humanitas, București, 1998. Hitchins, Keith, "American Historians on Romania`s International Relations", în The History of International Relations in Central and Eastern Europe, Institute of Central European History, Cluj-Napoca, 1995. Iancu, Carol, Evreii din România. De la emancipare la marginalizare, traducere de Ticu Goldstein, Editura Hasefer, București, 2000. Iancu, Carol, Shoah în România. Evreii în timpul regimului Antonescu, (1940-1944), traducere de Cosmina Ghebaur, Editura Polirom, Iași, 2001. Ion, Narcis, Dorin, Gheorghe Tătărescu și Partidul Național Liberal 1944-1948, Editura Tritonic
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]