2,866 matches
-
nu și la cei din România. Oricum, „comportamentul” exilaților din România ocupată de Moscova, care nu erau țărani transilvăneni, bănățeni sau bucovineni, ci oameni educați, care realizau exact situația în care se aflau, nu avea decât întâmplătoare puncte comune cu emigranții de la începutul secolului, care nu știau ce îi aștepta, ce vor face și nici nu intenționau, în cele mai multe cazuri, să rămână în America, putându-se întoarce, dacă voiau, în provinciile de unde plecaseră sau în țara conaționalilor lor. Când această țară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
gândurile de mai sus, conchidea, în iunie 1985: „Chiar dacă lucrul nu e sortit să se întâmple, din punctul de vedere al autorităților orice drum în străinătate este o plecare definitivă în germene, iar cel care îl solicită se deosebește de emigrant numai prin faptul că își tăinuiește intențiile ultime”. Prin urmare, înainte de 1990, oricine pleca din țară era privit de „organele” comuniste ca un virtual exilat. Iar „subiectul” știa acest lugubru raționament. Emigrația, în asemenea condiții, era întru câtva similară cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aparține românilor americani. Sau, dacă au și ei o vină, aceea este neînsemnată, determinată de circumstanțe emoționale și, mai ales, de reacțiile românilor. Revenind la subiectul pe care îl discutam, merită a fi cunoscută opinia după care „cifrele record de emigranți români înregistrate după 1990 arată că plecarea masivă din România nu este un caz închis. Diferă doar cauzele. Dacă înainte singura problemă a celor care se hotărau să plece era cum să facă să iasă din țară, eforturile celor de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un caz închis. Diferă doar cauzele. Dacă înainte singura problemă a celor care se hotărau să plece era cum să facă să iasă din țară, eforturile celor de astăzi sunt îndreptate spre străpungerea barierei pe care Vestul o pune în fața emigranților. Iar pentru cei cărora li se refuză până și viza de turist granița este la fel de materială și plină de riscuri ca și pentru cei care au privit spre ea timp de 45 de ani”. De aceea, emigrarea românilor în America
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cele mai cunoscute estimări, în Statele Unite ale Americii până în 1917-1918 se aflau circa 180.000-200.000 de români, emigrați în majoritate din Transilvania”. într-un context diferit, discutând chiar problema emigrării transilvănene în Lumea Nouă, același autor concluziona că „numărul emigranților români proveniți din aceste părți ajunge până în 1918 la o cifră de peste 200.000”. Un alt istoric, mai prudent, considera că „nu știm cu exactitate câți români au venit în America la începutul veacului al XX-lea [...]. Oricum, cei mai mulți cercetători
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
crescut. Astăzi, probabil, s-a ajuns la o reechilibrare a unui proces care părea la un moment dat greu controlabil. Ceea ce a surprins și îngrijorat, desigur, nu a fost numărul celor care au traversat Atlanticul, ci calitatea și valoarea noilor emigranți, atât de necesari României, într-un moment critic al redresării ei postcomuniste. Alexandru Nemoianu ne informa că „la ultimul recensământ făcut în Statele Unite, în anul 1990, 365.544 dintre locuitori au declarat că sunt de origine română”. Putem presupune că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a ceea ce ocolim, uneori, să numim încă o națiune, au rezultat, ca grup etnic, în urma unei emigrări care nu a fost motivată de o afinitate culturală, etnică sau spirituală. Ei nu se pot compara, din acest punct de vedere, cu emigranții proveniți din spații de limbă și cultură engleză. Faptul acesta însă, privit din altă perspectivă, a contribuit la prezervarea unei comunități etnice care, altfel, s-ar fi topit în oceanul vorbitorilor de limbă engleză și, mai ales, în acela al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1982, Alexandru Nemoianu s-a trezit dintr-o dată în „altă lume”, unde “începea (fără ca eu să îmi dau seama) procesul esențial prin care trece orice nou venit în Lumea Nouă, de reconciliere între imaginea despre America adusă în sacul de emigrant și realitatea americană. Un proces a cărui rezolvare, în fond, dă măsura «succesului» ori «insuccesului» în țara «nouă»”. Destăinuirea unei asemenea experințe personale, care nu e una indiferentă și nici strict jurnalieră, este foarte importantă pentru reconstituirea exilului românesc, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Destăinuirea unei asemenea experințe personale, care nu e una indiferentă și nici strict jurnalieră, este foarte importantă pentru reconstituirea exilului românesc, în general, și pentru evoluția acestuia într-un interstițiu în care degradarea supraviețuirii în România devenise mai evidentă. Drama emigrantului român, care se confunda cu aceea a exilatului, nu era determinată numaidecât ori în primul rând de grija zilei de mâine, ci de imposibilitatea și apoi de refuzul de a suporta o servitute ideologică, mistificantă. între perspectiva de a renunța
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Pe l`ngă sus-menționatele organizații care i-au grupat pe exilați, `n Franța au luat naștere și o serie de asociații cu caracter umanitar, dat fiind că Parisul a devenit, cur`nd după 1945 un adevărat centru de triere al emigranților `nspre alte zone ale lumii. De aceea, nevoia de ajutor financiar, material și juridic pentru cei proaspăt sosiți `n Franța a fost suplinită de intervenția unor organizații precum Caroman. Aceasta a luat naștere `n 1947, la inițiativa foștilor reprezentanți ai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai 1907, pp. 536-537; M., „Emigrarea spre America”, Convorbiri literare, nr. 6, iunie 1907, p. 655; „Emigrările”, America, 16 februarie 1908, p. 1; G.C., „Emigrarea `n Statele Unite `n 1906-1907”, Convorbiri literare, nr. 4, Aprilie 1908, pp. 471-472; „Ce oferă Statele Unite emigranților”, America, 5 noiembrie 1911, p. 1; C.R. Pascu, „Cum s`nt tratati imigrantii”, America, 3 februarie 1916, p. 1; „Imigrarea româneasca `n America de la Unire `ncoace”, America, 15 mai 1922, p. 1; Ion Cioc`rlan, „Evoluția populației indigene si a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cel mai greu? Când te duci într-o țară străină la o vârstă tânără, e una. Când te duci puțin mai târziu, cum a fost cazul meu, care am ajuns în Anglia la 29 de ani, rămâi străin! Ești un emigrant. Asta rămâi oriunde te-ai duce. Oricât de mare ar fi nivelul profesional la care ai ajuns. Pentru lumea din afară rămâi un străin. Și ceva de invidiat. Pentru că vii din altă țară și, cumva, le iei pâinea. E la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aproape un memorialist, aproape un scriitor? R.G. Nu, nu cred deloc, lucrurile sunt deosebite. Întâmplător eu am scris cartea ca să-mi fac un doctorat, am făcut un doctorat ca să câștig un post în Germania, pentru că am plecat din România ca emigrant după ce Ceaușescu a oprit de la difuzare filmul "Dincolo de nisipuri". Am avut noroc că fiind inginer la bază, am devenit inginer și în Germania, trebuia să-mi găsesc un serviciu, nu puteam să fac film. Am debutat în film șase ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Documentul nr. 140 NOTĂ INFORMATIVĂ 514 pentru DOMNUL MAREȘAL ION ANTONESCU Subsecretariatul de Stat al Marinei este solicitat de diferite persoane sau organizații, pentru acordarea de autorizații de plecare, cu diferite vase mici maritime, sub pavilion român sau străin, a emigranților evrei din România. Pentru a putea soluționa aceste cereri, vă rugăm a ne comunica hotărârea Domniei-Voastre în privința chestiunei emigrării evreilor din Vechiul Regat și din Transilvania pe calea Mărei. Propunerea Subsecretariatului de Stat al Marinei este următoarea: 1). Emigrarea să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Stat al Marinei este următoarea: 1). Emigrarea să se efectueze cu vase străine mici aflate în prezent în apele române, sau cu vase sub pavilion român care nu prezintă un interes economic sau militar. 2). Vasele române ce pleacă cu emigranți să depună înainte de plecare o garanție egală cu valoarea vasului, pentru asigurarea reîntoarcerei lor în apele naționale. Garanția să se depună în favoarea Subsecretariatului de Stat al Marinei și în cazul neîntoarcerei vasului să fie întrebuințată pentru procurarea sau construirea de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
parte din ei înrolându-se chiar în armatele potrivnice Axei. Opinia noastră este că, față de temerile Ministerului de Interne, stimularea emigrării evreilor oferă un complex de avantagii dintre cele mai reale. Într-adevăr, serviciile pe care le-ar putea aduce emigranții evrei adversarilor noștri nu sunt nici de cum atât de periculoase, întrucât evreii sunt în genere de valoare militară neînsemnată, iar în ceeace privește propaganda ce ar putea face și informațiile ce ar duce, ele nu ar depăși în valoare cele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
avantaje: s'ar micșora numărul evreilor din Regat, deveniți indezirabili; vor emigra evreii înstăriți cari sunt și cei mai periculoși; dându-li-se un termen scurt pentru emigrare, evreii ar fi siliți să lichideze repede afacerile lor în avantajul românilor; emigranții își vor lăsa în țară o parte din avere care va reveni patrimoniului național, nefiind lăsați să ia cu ei decât o parte din bani. Emigrarea s'ar face, evident, pe mare, iar destinația ar fi Palestina. Ea s'ar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1 8.30"; "Corpul 3 Armată 11/1 8.30 ss. indescifrabil". AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 752, f. 52. Documentul nr. 178 CABINETUL MILITAR Biroul 2. NOTĂ 1942, luna Ianuarie, ziua 10. SUMAR: Soluționarea problemei transportului emigranților evrei. La 18 Decemvrie s'a prezentat Domnului Mareșal o notă referitoare la propunerile Ministerului de Finanțe cu privire la organizarea transportului emigranților evrei. Pe această notă Domnul Mareșal a pus rezoluția: Problema trebue discutată și pusă la punct cu Externele și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
f. 52. Documentul nr. 178 CABINETUL MILITAR Biroul 2. NOTĂ 1942, luna Ianuarie, ziua 10. SUMAR: Soluționarea problemei transportului emigranților evrei. La 18 Decemvrie s'a prezentat Domnului Mareșal o notă referitoare la propunerile Ministerului de Finanțe cu privire la organizarea transportului emigranților evrei. Pe această notă Domnul Mareșal a pus rezoluția: Problema trebue discutată și pusă la punct cu Externele și Marina". Ministerul Finanțelor face cunoscut că, în urma discuțiunilor avute cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Străine și Subsecretariatului de Stat al Marinei, s
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
discuțiunilor avute cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Străine și Subsecretariatului de Stat al Marinei, s'a ajuns la următoarele soluțiuni: a/. Marile vase maritime trebuesc rezervate exclusiv necesităților de ordin militar și apoi celor economice și comerciale de după război. Pentru transportul emigranților nu pot fi întrebuințate decât micile vase de coastă și de Dunăre, din categoria carcasse, fără nicio valoare și cari nu sunt supuse nici unei servituți militare. Organizarea transporturilor de emigranți să se facă, și în viitor, tot de către întreprinzătorii particulari
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și apoi celor economice și comerciale de după război. Pentru transportul emigranților nu pot fi întrebuințate decât micile vase de coastă și de Dunăre, din categoria carcasse, fără nicio valoare și cari nu sunt supuse nici unei servituți militare. Organizarea transporturilor de emigranți să se facă, și în viitor, tot de către întreprinzătorii particulari. b/. Statul să aplice asupra veniturilor realizate de către organizatorii transporturilor un impozit excepțional, pe care Ministerul Finanțelor îl fixează la suma de 40.000 lei de fiecare emigrant 744. *) Adnotări
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
transporturilor de emigranți să se facă, și în viitor, tot de către întreprinzătorii particulari. b/. Statul să aplice asupra veniturilor realizate de către organizatorii transporturilor un impozit excepțional, pe care Ministerul Finanțelor îl fixează la suma de 40.000 lei de fiecare emigrant 744. *) Adnotări: "Aprob. Să se treacă la executare. Suma trebuie să fie de minimum 40.000 lei pentru cei săraci, iar pentru ceilalți trebuie să fie proporțional cu averea pe care evreul a agonisit-o în țară. ss. Antonescu"; "12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vând prea bine în Franța. O librărie cu carte românească (dar nu numai), mai ales că Centre National du Livre sprijină librarii mici, mi se pare o urgență. Și cum este posibil ca într-o țară cu atâta exil/diaspora/emigranți cum e Franța să nu existe destui buni traducători? În Ungaria am fost la lansarea, într-o librărie centrală, pe trei etaje, cum noi încă nu avem la București, a Întâlnirii, apărută la o editură mică, Palamart, a lui Jeno
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
de Nicholas Colangelo și Philip Perrone. Un pas deosebit de important a fost făcut o dată cu John Curtis Gowan, care a sensibilizat populația la nevoile unor catego rii speciale de populație cu abilități înalte și care avea nevoie de consiliere: fete, negri, emigranți sau persoane dezavantajate din punct de vedere social. În anul 1980, James T. Webb a demarat programul pentru susținerea nevoilor emoționale ale supradotaților, după sinucide rea unui adolescent supradotat, Dallas Egbert. În anul 1982, Barbara Kerr înființează un Laborator de
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
pe care le provoacă, în mod punctual un ,,străin" sau altul. Apoi discutăm despre criza economică ce duce la o stare de concurență acerbă pe piața muncii în dezavantajul ,,localnicilor": presiuni asupra nivelului de salarizare și condiții de muncă al emigranților care sunt de multe ori inacceptabile în raport cu media unei țări anume și, nu în ultimul rând, apartenența oamenilor politici respectivi la curente politico-ideologice care nu îmbrățișează filosofia de bază, pe care stă construcția europeană. La baza Europei ca spațiu unic
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]