2,295 matches
-
pe Mihai Eminescu și Miron Pompiliu. În 1879 a fost numit director al Institutului „Anastasie Bașotă” din Pomârla, județul Botoșani unde a activat până în 1902, când s-a stins din viață. Samson Bodnărescu a scris poeme cu caracter filosofic idealist, epigrame, elegii, piesa de teatru în cinci acte „Roman și Viorica sau Voința e puterea vieții” (1864), drama istorică „Ilie Vodă” și tragediile „Rienzi”, (1868, inspirată din opera cu același titlu a scriitorului englez Edward Bulwer-Lytton) și „Lăpușneanu-vodă” (1878-1879), de valoare
Samson Bodnărescu () [Corola-website/Science/308807_a_310136]
-
în secolul al V-lea î.Hr. Comedia veche. Trecerea spre comedia medie Proza în epoca clasică Secolul al IV-lea î.Hr. Istoriografia Elocința Filosofia Școlile socratice Școala peripatetică veche Poezia Tragedia Comedia Centre de cultură elenistică Poezia alexandrină Poezia bucolică Epigrama Poezia dramatică Elegia Poezia didactică și epică Istoriografa elenistică Filosofia Stoicismul Epicureismul Scepticismul Filologia alexandrină Tratate de retorică Filosofia morală Istoriografia Geografia Sofistica Romanul grec Poezia Filosofia. Neoplatonismul Literatura creștină Istorii literare Studii
Literatura Greciei antice () [Corola-website/Science/309278_a_310607]
-
primii săi pași de scriitor în domeniul traducerilor. Lui i se datorează tălmăcirea în rusește a fabulelor scriitorului danez Ludvig Holberg, precum și a altor numeroase lucrări literare și politico-sociale. Peste puțin timp apar și primele sale lucrări originale: epistole, fabule, epigrame în care se afirmă talentul lui de scriitor satiric. În 1762 Fonvizin intră ca translator la Colegiul Afacerilor Externe. În această perioadă, viitorul dramaturg scrie cunoscuta sa fabulă „"Vulpoiul predicator"” și „"Epistola către slugile mele"” - amândouă cu un puternic caracter
Denis Ivanovici Fonvizin () [Corola-website/Science/309412_a_310741]
-
pagini. Din acestea 12 volume sunt de versuri în care un volum în ediția bilingvă (română și engleză), 8 volume memorialistice(despre oameni și evenimente craiovene, activitatea de ambasador în Franța, de ministru de Finanțe etc.), un volum de 501 epigrame, un libret pentru operă în trei tablouri “Dramă la mănăstire”, o monografie sentimentală despre comuna sa natală, două volume despre scriitori și criticul de artă “V". G. Paleolog în dialog cu Brâncuși"”, Cetățeni de Onoare ai municipiului Craiova, un roman
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
a formării sale intelectuale, cu fresca satului natal, a Craiovei și a boemei acesteia, din perioada celui de-al doilea război mondial. Petre G. Gorun figurează în antologia „"Eminescu-pururi tânăr. Dedicații lirice"” Editura „Litera - David”, 1988, și în volumul antologic „"Epigrame cu și despre femei"”, Editura „Grafit”, 1999, „"Interferențe spirituale oltene"”, Editura Sitech, 1999, Const. Păun, „Niște epigramiști”, Ed. M.J.M. (2002). 11. Volumul de memorii "„Oameni și evenimente craiovene”" (350 p.) este „"o carte-document”, o istorie vie și o enciclopedie a
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
carte document și o carte de suflet, pentru că i se alătură împătimirea lui Petre Gigea-Gorun, care adaugă dragostei de neam fiorul romantic al poetului”." 19. Volumul “"Cu floreta în arenă”" (248 p., cu o prefață de Alex. Firescu), cuprinde 501 epigrame, structurate pe 6 cicluri: "Lumea ca lume, Femeia eterna poveste, Politică și delicatese, Scriitori șI alte profesii libere, desculț prin lumea literară, Bărbați șI ipostaze". 20. Cu “"Dramă la mănăstire"” (98 p.), libret de operă în versuri, în trei tablouri
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
anilor 1950-1990, dar și mai înainte și după această delimitare a timpului. 31. În cartea antologică “Printre Epigramiștii oletni”(506 p.), sunt peste 260 epigramiști legați de Oltenia, cu o biografie mai dezvoltată și cu un număr mai mare de epigrame. 32. Volumul ” O călătorie în Elada pe urmele lui Homer și a zeilor olimpieni” (358p) este ca un memorial de călătorie în Grecia modernă, dar și Elada antichitătii istorice și mitologice. 33. Volumul "“Prințesa mea cu ochi albaștri”" (350p.), cuprinde
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
onoare a teatrului liric "„Elena Teodorini”, Craiova (2008), o sală a Colegiului Național ”Gheorghe Chițu” din Craiova, îi poartă numele (2005); Diplomă de Onoare și Premiul de Excelență acordate de Primăria Municipiului Caransebeș (30 august 2008); Medalia Festivalului Național de Epigramă „APOSTROF”, (ed. a VII-a, Caransebeș 29-30 august 2008); Medalia Primăriei Municipiului Băilești „Acasă la nea Mărin”, Ed. I și „Zilele Băileștiului”, Ed. VII (29-30 august 2008); Diplomă de Excelență a Festivalului Național de Umor „Ion Cănăvoiu” 24-26 octombrie 2008
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
VIII, 1-2 (75-76) februarie 2005; · Nicolae Mareș: „"Petre Gigea -Gorun: un scriitor care sfințește Craiova"”, Economistul-Ecart nr.331/9 iunie 2005, p.VII; · Florea Florescu: “Zugravul de cuvinte” - antologie, Ed. “Sitech”, Craiova, 2004; · George Corbu: "Cu floreta în arenă - 501 epigrame," revista “Epigrama” nr. 33, sept.-noimbrie 2005; · Petre Gigea-Gorun, "Amarul epigramiștilor români", București, 2005; · Ion Pătroi, Ion Turcin ș.a., “"Pagini de epopee"”, Oltenia 1877-1878, vol. II, Ed. Autograf, M.G.M. Craiova, 2005; · Magda Bratu, "Cărți document, lansate de Fundația “Scrisul Românesc
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
75-76) februarie 2005; · Nicolae Mareș: „"Petre Gigea -Gorun: un scriitor care sfințește Craiova"”, Economistul-Ecart nr.331/9 iunie 2005, p.VII; · Florea Florescu: “Zugravul de cuvinte” - antologie, Ed. “Sitech”, Craiova, 2004; · George Corbu: "Cu floreta în arenă - 501 epigrame," revista “Epigrama” nr. 33, sept.-noimbrie 2005; · Petre Gigea-Gorun, "Amarul epigramiștilor români", București, 2005; · Ion Pătroi, Ion Turcin ș.a., “"Pagini de epopee"”, Oltenia 1877-1878, vol. II, Ed. Autograf, M.G.M. Craiova, 2005; · Magda Bratu, "Cărți document, lansate de Fundația “Scrisul Românesc”", Cuvântul Libertății
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de specialitate juridică (cursuri universitare, monografii juridice); 7 cărți de specialitate juridică în colaborare cu Maria Sofia Pagarin, lect. univ. dr. (fiica sa); 26 de cărți în colectiv de autori de specialitate juridică; 18 cărți de literatură artistică (poezie, aforisme, epigrame, monografii). Colaborator permanent al revistei "Scrisul Românesc" din Craiova și al altor ziare și reviste literare sau juridice din România. În calitate de colaborator al acestor reviste a publicat eseuri, cronici literare și a prefațat mai multe cărți de literatură. A beneficiat
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
la index de regimul comunist. În 1990 cartea a fost reeditată, după ce a fost completată cu versuri noi ți i-a fist modificat titlul îm "Săgeți. Carul cu proști și alte poeme". A continuat cu volumele "Vatra" (1980), "Parodii și epigrame" (1981), "Versuri lirice și satirice, Rezonanțe" (1985), "Penița și bărdița" (1988), "Fulgere basarabene", "Eu nu mă las de limba noastră, de limba noastră cea română" (1997), " Leul n-are frigider", "Pălăria gândurilor mele" (2000), "Puncte de reper" (2003) ș. a. O
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
n-a convenit și el este trimis „în surghiun” la Telenești; i-a fost suspendat spectacolul „Umbra Domnului” și arestată cartea „Săgeți” (1972). Spiritul critic intransigent al scriitorului se manifestă îndeosebi în cărțile: „Zodia musafirului” (1970), „Oglinzi” (1974), „Parodii și epigrame” (1981), „Cadențe” (1985), „Penița și bărdița” (1988); „Săgeți, carul cu proști și alte poeme” (reeditat, 1990), „Fulgere basarabene” (1992) ș.a. Este autorul unor culegeri de poezie pentru cei mici: „Poiana veselă” (1963), „Ploaie cu soare” (1964), „Vînătorul” (1965), „Ce culoare
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
dinți”, Chișinău, 1962; „Trandafir sălbatic”, Chișinău, 1965; „Parodii”, Chișinău, 1965; „Stele verzi”, Chișinău, 1967; „Zodia musafirului”, Chișinău, 1970; „Versuri”, Chișinău, 1970; „Săgeți”, Chișinău, 1972; „Oglinzi”, Chișinău, 1974; „Urzicuțe”, Chișinău, 1979; „Între patru ochi”, Chișinău, 1979; „Vatra”, Chișinău, 1980; „Parodii și epigrame”, Chișinău, 1981; „Cadențe”, Chișinău, 1985; „Penița și bărdița”, Chișinău, 1988; „Săgeți, carul cu proști și alte poeme” (reeditat), Chișinău, 1990; „Fulgere basarabene”, Chișinău, 1992; „Fulgere basarabene. Săgeata”, Chișinău, 1997; „Pălăria gîndurilor mele”, Chișinău, 2000; „Punctul de reper”, Chișinău, 2000; „Leul
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
la catedra de limba română a Universității Pedagogice de Stat "Ion Creangă". Autor și coautor al unor recomandări metodice, programe școlare și universitare la limba română. Poet satiric și publicist cu vocație de eseist. A publicat plachetele "Fabula moralei", "Surîsul epigramei" ș.a. Membru al Uniunii Epigramiștilor din România. Președinte al cenaclului de basarabeni "Mușatinii". Ține cursuri la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și la alte instituții de învățămînt superior din România.
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
cunosc prea multe despre biografia să. Se pare că s-a născut la Siracuza și a trăit mult timp in Alexandria, unde l-a cunoscut pe Callimah. În Alexandria, a fost, ca și Callimah, poet de curte. Opera să cuprinde epigrame, epistole, imnuri, cântece cu caractere epic. De la ne-au rămas un numar de 30 de idile. Numele lui Teocrit este legat de o specie literară, si anume, idila, care avea ca sursă o specie populară, un fel de schimb de
Teocrit () [Corola-website/Science/314254_a_315583]
-
Marcus Valerius Martialis (cunoscut în limba română ca ) (n. aprox. 1 martie 40 d. Hr., Calatayud - d. aprox. 103 d. Hr., Calatayud) a fost un poet latin. Este cunoscut pentru cărțile sale de epigrame, în care, manevrând cu o mare ușurință gluma ironică și umorul caustic, prezintă instantanee din viața variată a Romei din timpul împărăților Domițian, Nerva și Traian. este considerat a fi creatorul epigramei moderne. Marțial s-a născut în orășelul Bilbilis
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
poet latin. Este cunoscut pentru cărțile sale de epigrame, în care, manevrând cu o mare ușurință gluma ironică și umorul caustic, prezintă instantanee din viața variată a Romei din timpul împărăților Domițian, Nerva și Traian. este considerat a fi creatorul epigramei moderne. Marțial s-a născut în orășelul Bilbilis (azi Calatayud) în Spania de nord, pe malurile râului Salo (azi Xalon), afluent al Ebrului. Data nașterii nu se cunoaște exact, poate fi însă situată între anii 38 și 41. A urmat
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
pe Quirinal. Căutând să-și îmbunătățească situația, Marțial își îndreaptă privirile către împărat. În anul 80, când Titus inaugurează solemn, printr-o serie de reprezentații, marele amfiteatru, cunoscut mai târziu sub numele de Colosseum, Marțial dedică evenimentului o carte de epigrame (numită de filologi "„Cartea spectacolelor”"). Viața agitată a Romei, continua luptă pentru existență, curtea pe care era obligat s-o facă bogaților, conștiința valorii de poet și a nedreptății situației lui umile l-au făcut uneori să nu mai poată
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
Se decide, prin anul 88, să părăsească Roma și se stabilește la Forum Cornelii (azi Imola, între Bologna și Rimini). Dar mult lăudata viață liniștită a provinciei nu-i priește și, curând după ce publicase în refugiu a treia carte de epigrame, se întoarce la Roma. Când, în anul 96, Domițian cade victimă unui complot, situația poetului la Roma devine dificilă. În anul 98, după 34 de ani de ședere la Roma, se hotărăște se se întoarcă la Bibilis. Bani de drum
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
o considera egală cu o femeie născută la Roma: "„Tu îmi faci mai ușor de suportat dorul de orașul stăpân, tu singura ești pentru mine Roma”" (XII, 21). Își dă seama că publicul rafnat al Romei este stimulul principal al epigramelor sale și cu greu mai compune, în provincie, ultima carte. Curând după aceea, prin anul 104, moare. Aparent, opera lui Marțial e perfect unitară: n-a scris decât epigrame. Dar sub această unitate de suprafață se ascunde o extraoridinară diversitate
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
dă seama că publicul rafnat al Romei este stimulul principal al epigramelor sale și cu greu mai compune, în provincie, ultima carte. Curând după aceea, prin anul 104, moare. Aparent, opera lui Marțial e perfect unitară: n-a scris decât epigrame. Dar sub această unitate de suprafață se ascunde o extraoridinară diversitate, nu numai a genului literar, ci a vieții însăși. Din opera lui Marțial s-au pastrat 12 cărți de epigrame. Cartea I conține o prefață, o artă poetică, în
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
lui Marțial e perfect unitară: n-a scris decât epigrame. Dar sub această unitate de suprafață se ascunde o extraoridinară diversitate, nu numai a genului literar, ci a vieții însăși. Din opera lui Marțial s-au pastrat 12 cărți de epigrame. Cartea I conține o prefață, o artă poetică, în care Marțial afirmă: "„am pus în cărțile mele destulă măsură pentru a nu jigni pe aceia care știu să se judece singuri. Versurile mele vesele nu trec niciodată dincolo de buna-cuviință datorată
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
artă poetică, în care Marțial afirmă: "„am pus în cărțile mele destulă măsură pentru a nu jigni pe aceia care știu să se judece singuri. Versurile mele vesele nu trec niciodată dincolo de buna-cuviință datorată și celor mai de jos oameni.”" Epigramele sale se caracterizează prin realismul satiric, pictura moravurilor, prin observarea dinspre exterior, a atitudinilor, gesturilor, obiceiurilor, prin pitoresc, finețea poantelor, ironia amară, versificația suplă. Subiectele epigramelor sale sunt extrase cu naturalețe exclusiv din viața cotidiană contemporană: Roma are o oglindă
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
mele vesele nu trec niciodată dincolo de buna-cuviință datorată și celor mai de jos oameni.”" Epigramele sale se caracterizează prin realismul satiric, pictura moravurilor, prin observarea dinspre exterior, a atitudinilor, gesturilor, obiceiurilor, prin pitoresc, finețea poantelor, ironia amară, versificația suplă. Subiectele epigramelor sale sunt extrase cu naturalețe exclusiv din viața cotidiană contemporană: Roma are o oglindă așezată în față, în care se amestecă amețitor și trepidant lecturi publice, necesara "salutatio" (ceremonia matinală, de fiecare zi, prin care clientul își omagia patronul), animația
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]