2,623 matches
-
mai multe, după caz, evidențiind că, în timp ce etnologia studiază civilizația și legile de evoluție ale diferitelor popoare, etnografia „se ocupă de specificul etnic al unui popor”. A fost conferențiar de etnografie la Universitatea din Cluj, preparator-șef lucrări la Muzeul Etnografic din Cluj, pedagog, invățător (la Brașov și Lujerdiu), șef de cercetări etnografice în cadrul Institutului Central de Statistică din București, conferențiar la Universitatea din Iași, director al Muzeului Etnografic al Moldovei (sub egida Univesității Al.I. Cuza din Iași) (1943), lucrător
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
de evoluție ale diferitelor popoare, etnografia „se ocupă de specificul etnic al unui popor”. A fost conferențiar de etnografie la Universitatea din Cluj, preparator-șef lucrări la Muzeul Etnografic din Cluj, pedagog, invățător (la Brașov și Lujerdiu), șef de cercetări etnografice în cadrul Institutului Central de Statistică din București, conferențiar la Universitatea din Iași, director al Muzeului Etnografic al Moldovei (sub egida Univesității Al.I. Cuza din Iași) (1943), lucrător al Muzeului Satului din București. Ion Chelcea este autorul a peste 200
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
conferențiar de etnografie la Universitatea din Cluj, preparator-șef lucrări la Muzeul Etnografic din Cluj, pedagog, invățător (la Brașov și Lujerdiu), șef de cercetări etnografice în cadrul Institutului Central de Statistică din București, conferențiar la Universitatea din Iași, director al Muzeului Etnografic al Moldovei (sub egida Univesității Al.I. Cuza din Iași) (1943), lucrător al Muzeului Satului din București. Ion Chelcea este autorul a peste 200 de titluri de lucrări publicate în cei peste 70 de ani activitate științifică. Cea mai mare
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
s-a născut și încă își desfășoară activitatea cunoscutul artist popular Nicolae Popa. El s-a născut în anul 1919 și a fost cântăreț bisericesc. A fost și este un pasionat și consecvent culegător de folclor dar și de obiecte etnografice. Activând în domeniul creației populare, fiind creator de măști și sculptor în lemn și piatră el a devenit cunoscut nu numai pe plan național dar și internațional, fiind unul din numele de referință în arta naivă .(3) Dacă în satul
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
domeniul creației populare, fiind creator de măști și sculptor în lemn și piatră el a devenit cunoscut nu numai pe plan național dar și internațional, fiind unul din numele de referință în arta naivă .(3) Dacă în satul Târpești obiectele etnografice și folclorul și-au găsit un loc pentru a nu intra în uitare și pentru a nu se pierde în Casa Muzeu Nicolae Popa, în satul Boiștea încă se păstrează în stare naturală și nu în captivitatea dată de camerele
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
și spre vest de Vălenii de Munte (județul Prahova) și DN1A care duce la Ploiești. Din satul Bâscenii de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102L care duce spre nord către și comunele buzoiene și prahovene din subregiunea etnografică a Chiojdului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Calvini se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (55,78%), cu o minoritate de romi (40,39
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
săteni din Zăvoaele, Stanca, Dudescu și Lacurezii. În 1834 locuitorii acestui sat se ocupau cu creșterea animalelor, cultura plantelor, pescuitul, stupăritul - după cum aflăm din jalba țăranilor către domn. Cum anume se practicau acestea s-a putut reconstitui pe baza izvoarelor etnografice care demonstrează caracterul ocupațional pastoral-agrar și agro-pastoral. S-au practicat în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea procedee cunoscute, în general, pentru practica cultivării pământului la români: Creșterea animalelor s-a făcut prin asociații obștești (târle
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
case memoriale, situri arheologice, fragmente de ziduri fortificate. Prin acestea microregiunea se evidențiază că una dintre cele mai bogate zone ale județului din punctul de vedere al patrimoniului cultural, dispunând de un important potențial pentru turismul cultural. La Ungra, zestrea etnografica este deosebit de bogată. Cel mai de preț lucru pentru tradiția satului îl reprezintă costumul popular, păstrat cu respect și mândrie până în zilele noastre, când este purtat la zile de sărbătoare și nunți. În sat se regăsește și mobilierul pictat, specific
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
un punct turistic interesant. O problemă încă nerezolvata în acest sens este reprezentată de unitățile de cazare, sătul nedispunând de o bază hoteliera sau de pensiuni agroturistice. Bobota este un sat cu un bogat trecut istoric și cultural. Zestrea istorică, etnografica, resursele naturale, izvorul sulfuros, izvoarele feruginoase și prezența lalelei pestrițe, biserica, Centrul Cultural, Fântână lui Șincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti și toate celelalte locuri încărcate de istorie constituie reale și valoroase oportunități pentru dezvoltarea în zonă a agroturismului. Sigur că
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
apărut și două studii dedicate valoroasei biserici de lemn din Cizer. De atunci au mai apărut date noi, disparate dar semnificative, în cuprinsul unor lucrări de anvergură. Reținem îndeosebi lucrarea lui Ioan Augustin Goia, care delimitează și tratează monografic Zona etnografică Meseș, în care Cizerul este cuprins. De istoria mai recentă a acestor meleaguri s-a apropiat Nicolae Breje și Petru Galiș, fii ai satului, în contextul unor lucrări monografice locale. O descoperire arheologică din secolul 19 a relevat existența unui
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
Vladimirescu, luptând pentru statul român. Spre sfârșitul războiului, în timpul retragerii, trupele germane au poposit temporar în sat, la plecare distrugând podul de lemn de pește valea Sălajului. Alături de orșul Cehu Silvaniei și comuna Benesat, localitatea Sălățig face parte, sub aspect etnografic din zona Codrului. La recensământul din anul 2002 satul a înregistrat 574 locuitori. Potrivit datelor prezentate de Petri Mór în monografia citată, în 1847 în Sălățig erau 8 locutori romano-catolici, 244 locuitori greco-catolici și 267 locuitori reformați. În anul 1890
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
din județul Vaslui, a fost inaugurat muzeul satului, intitulat “ La casa bunicii”. Amenajarea clădirii a necesitat trei ani de trudă, sponsorizări, dar mai ales implicarea puternică în acest proiect a membrilor comunității locale, care au strâns de la țărani valoroase materiale etnografice și piese arheologice. Adăpostit în localul vechii școli a satului Oțetoaia, muzeul “La casa bunicii” a rezultat din activitatea plină de dăruire a doamnei învățătoare Elisabeta Darabana, care a adunat valoroase materiale etnografice, de artă populară, țipături, piese arheologice”, a
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
care au strâns de la țărani valoroase materiale etnografice și piese arheologice. Adăpostit în localul vechii școli a satului Oțetoaia, muzeul “La casa bunicii” a rezultat din activitatea plină de dăruire a doamnei învățătoare Elisabeta Darabana, care a adunat valoroase materiale etnografice, de artă populară, țipături, piese arheologice”, a declarat Monica Marcot, managerul Rețelei Electronice a Comunității Locale (RECL). Muzeul satului s-a construit în colaborare cu Asociația Clubului Rotary din Huși, aceasta ocupându-se de lucrările de modernizare a clădirii. Cele
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
Asociația Clubului Rotary din Huși, aceasta ocupându-se de lucrările de modernizare a clădirii. Cele peste 200 de exponate din acest muzeu redau valorile istorice și culturale ale zonei, ilustrând diversitatea tradițiilor care se păstrează peste veacuri de către localnici. “Materialul etnografic adunat a urmărit să deslușească universul vieții patriarhale din comunitate, diversitatea și specificul ei. Toate piesele au fost colecționate și selectate de la țăranii din satele comunei Lunca Banului”, povestește managerul RECL. În zonă se pot practica turismul de agrement și
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
fost ridicat la treapta de iconom stravofor, merit bine venit, în urma eforturilor sale de a reînnoi biserica. În prezent, biserica este în stare bună de funcționare, anul acesta împlinind 128 ani de la prima sfințire, din 1877. Casa-muzeu Bilca, din zona etnografică Rădăuți, este reprezentativă pentru așezările din zonă. Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradițional: polițe, laițe, blidare, țesăturile de interior (scoarțe, lăicere, grindărașe) înfrumusețând pereții din căsuță și din casa mare. Obiectele din lemn și ceramică, de uz casnic, completează inventarul
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
Numărul de locuitori ai comunei "Bujoreni" este în creștere datorită dezvoltării pieței imobiliare care duce la apariția a tot mai mulți proprietari de noi case și vile. Principala atracție turistică a comunei "Bujoreni" este constituită de "Muzeul Satului Vâlcean", muzeu etnografic în aer liber. Înființat în 1969 și deschis publicului în 1974, muzeul se află la granița municipiului Râmnicu Vâlcea și comună. Pe o suprafață de 8 hectare, satul-muzeu (care cuprinde aproape 80 de construcții arhitecturale și în jur de 12000
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
piatră legate cu pământ, de formă ovală și turnuri, datând din sec. XIII - XIV. Economia aceastei localitatăți este susținută de agricultură (cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr și furajere, cerealelor), creșterea animalelor și de comerțul cu produse agricole. Este un muzeu etnografic în aer liber, care prezintă elemente din patrimoniul de arhitectură populară din județul Covasna, inclusiv stâlpi funerari de piatră și de lemn, precum și meșteșuguri populare tradiționale și expoziții de artă populară și de istorie locală. Are o colecție de mașini
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
zonă, începând cu anul 1480 (Polovragi și Baia de Fier), apoi Racovița (1502) și Cernadia (1587). Documentele respective arată aceste sate, până atunci libere, devin cu timpul proprietate feudală (domnească, boierească și apoi mânăstirească). Comuna Polovragi este cunoscută ca centru etnografic și istoric. Din punct de vedere al ocupațiilor tradiționale, Polovragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterea animalelor, artă populară tradițională (cusături - țesături, sculptură în lemn, cioplitură în lemn, împletituri), exploatarea și prelucrarea lemnului. Creșterea ovinelor și bovinelor
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
în interesul publicului. S-au format organizații nonguvernamentale ce se preocupă de conservarea patrimoniului: UNESCO, ICOM, ICOMOS, ICCROM. Muzeele desfășoară expoziții de bază și cele temporare. Sunt muzee de istorie, de artă, de științele naturii, muzee tehnice , militare, sau cele etnografice. Și casele memoriale , castelele, cetățile și instituțiile pot deveni muzee. Se organizează muzee și în aer liber. Pentru a se realiza o expozitie, este cules întregul material informativ, se grupează într-un sistem coerent după criterii, sunt selecționate obiecte și
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
o personalitate puternică”. Din punct de vedere geografic, etnic și istoric, reprezintă zona de extremă nordică a Transilvaniei. Cu toate acestea, este mai degrabă un fel de „arie laterală” a Maramureșului istoric, de unde a împrumutat un lexic bogat, numeroase aspecte etnografice și un repertoriu folcloric apreciabil. La toate acestea se adaugă un fapt istoric, respectiv documente ce atestă că o serie de localități lăpușene au fost întemeiate de nobili maramureșeni prin sec. al XIV-lea. Indiferent de apartenența la un subdialect
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
de pildă, sau altele care îi exprimă măcar parțial ideile, sentimentele, ori un fragment din viața sa personală (Olenin din „"Cazacii"”, Levin din „"Anna Karenina"”, Andrei și Pierre, din „"Război și pace"”). Aspectele materiale exterioare îl interesează foarte puțin, cele etnografice sau pitorești aproape deloc. Ceea ce primează la Tolstoi este experiența personală și studiul psihologic. Este chiar cazul primelor sale povestiri („"Copilăria"”, „"Adolescența"”, „"Tinerețea"”; „"Diminețile unui moșier"” etc.): este observat, într-adevăr, detaliul realist semnificativ, dar este insistent transcrisă și poezia
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
acest punct de vedere sunt: Dincolo de aceste ipoteze de lucru, un fapt este cert: omul a devenit o prezență activă într-un mediu care, fără a-l favoriza în mod deosebit, nu i-a fost niciodată ostil. Întemeiată pe studii etnografice asupra unor populații arhaice contemporane, ideea unei așa-zise „vârste de aur“ a umanității, exprimată în formula „epoca pietrei, epoca abundenței“, câștigă tot mai mulți adepți, lăsând în urmă, justificat în numeroasele privințe, mitul omului neajutorat, dependent de natură în
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
sociale, trebuie regândită, din perspectivă, deosebirile dintre om și lumea animală, formula agregării la nivel de hoardă și respectiv ceată, prima fiind caracteristică mamiferelor (animalelor); caracterul spontan, neorganizat al constituirii grupului uman, este pus sub semnul întrebării de existența, dovedită etnografic, a înrudirilor dintre membrii grupului, respectiv a familiei, fie ea și restrânsă sau mare. Direct sau indirect, mai mulți factori au determinat fenomenul răspândirii grupurilor umane pe Glob: schimbările geo-climatice, progresul tehnologic, capacitatea de adaptare a omului etc. Dintr-o
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
stațiuni balneare. Pentru a ilustra caracteristicile exploatării sării de la Jabenița, câteva extrase din două lucrări de cercetare despre sarea (sarea gemă) pe teritoriul României și în special al Transilvaniei. Exploatarea tradițională a sării în Transilvania Prima lucrare citată reprezintă "Cercetarea etnografică privind exploatarea tradițională a sării în estul Transilvaniei, demarată de Muzeul Carpaților Răsăriteni în cadrul unui proiect multidisciplinar, realizat în colaborare cu Universitatea Exeter din Marea Britanie și cu mai multe muzee din țară, caută să răspundă unor întrebări neformulate și puțin
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
Muzeul Carpaților Răsăriteni în cadrul unui proiect multidisciplinar, realizat în colaborare cu Universitatea Exeter din Marea Britanie și cu mai multe muzee din țară, caută să răspundă unor întrebări neformulate și puțin atinse anterior în etnografia românească. Campaniile de cercetare cu caracter etnografic realizate în anii 2003 - 2005..." ..."Folosirea proprietăților curative ale apei și nămolului sărat în locul în care se află ele, prin săparea unor mici gropi lângă izvoare, în care se adună apa, formând ochiuri de apă sărată, cum ar fi de
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]