576,846 matches
-
capitolele recentei monografii ce i-am consacrat în anul semicentenarului morții - carte ce-și așteaptă susținerea financiară pentru ieșirea la public - că George Breazul a marcat în muzicologia românească unul dintre cele mai spectaculoase salturi, ce au aliniat la standarde europene domeniile pe care le-a reprezentat în cultura românească: etnomuzicologia, istoria muzicii, bizantinologia, muzicologia și critica muzicală, toate răsfrângându-se asupra activității educaționale, înțeleasă în modul extins, ce depășește cadrul școlii, incluzând principalele instituții de cultură. Marile sale deschideri culturale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. II. București, Editura muzicală, 1979, pp. 112 - 126; footnote> . Convins de avantajele metodei fonogramice, George Breazul a deschis campania pentru aprobarea întemeierii Arhivei, cu articole publicate în ziarele și revistele timpului Ideea europeană, Gândirea, Muzica, Junimea literară, Revista Română, Clipa, Cuvântul, Înfrățirea, Cuget Românesc etc. Tratativele sunt dublate de pledoarii în revistele de prestigiu, cum ar fi cea din Ideea europeană, în care inițiatorul publică articolul - program Pentru muzica populară, extins pe trei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
aprobarea întemeierii Arhivei, cu articole publicate în ziarele și revistele timpului Ideea europeană, Gândirea, Muzica, Junimea literară, Revista Română, Clipa, Cuvântul, Înfrățirea, Cuget Românesc etc. Tratativele sunt dublate de pledoarii în revistele de prestigiu, cum ar fi cea din Ideea europeană, în care inițiatorul publică articolul - program Pentru muzica populară, extins pe trei din cele patru pagini ale revistei<footnote Breazul Georgescu, G(eorge) N. - Pentru muzica populară; în: Ideea europeană, București, An VI, nr. 147, 15 - 22 iunie 1924, pp.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în revistele de prestigiu, cum ar fi cea din Ideea europeană, în care inițiatorul publică articolul - program Pentru muzica populară, extins pe trei din cele patru pagini ale revistei<footnote Breazul Georgescu, G(eorge) N. - Pentru muzica populară; în: Ideea europeană, București, An VI, nr. 147, 15 - 22 iunie 1924, pp. 1 - 3; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., , pp. 346 - 367. footnote> . Nouă, românilor - scrie autorul articolului - ne-au lipsit culegătorii de talia lui d
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
3 - 11; footnote> . Marele pasionat de scrisul eminescian, Perpessicius semnala faptul că „muzica veche a poporului a fost nedreptățită”, deoarece „avem culegeri multe și aproape complete ale poesiilor populare, dar nu avem măcar una, a muzicei populare”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, An VI, nr. 147, de duminică 15 - 22 iunie 1924; în: Cugetul românesc, București, An III, nr. 2 - 4, 1924; footnote> , pledoarie apărută la numai două zile după cea a lui Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Art. cit., loc cit
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și o inițiativă oficială: pe orice căi, această adevărată avuție veche și cu totul a noastră, trebuie pusă la adăpost, pierderea ei este, hotărât, înstrăinarea unei părți din sufletul românesc. Nu gândește la fel și Ministerul Artelor ?”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, loc. cit.; footnote> Eminescologul amintește o conferință a lui Breazul - Muzica în politica culturii - remarcând „documentația specialistului, competența cu care conferențiarul a tratat dificila problemă a discordanței dintre folclorul muzical și creația cultă”, conchizând: „Grație arhivei fonogramice vom putea avea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
însemna că în Germania activitatea lui George Breazul a fost mult mai complexă, urmărind și deschiderea unor colaborări cu organisme internaționale de profil. De asemenea, trebuie reliefat faptul că întemeierea Arhivei bucureștene sincronizează țara noastră cu multe țări și centre europene în ceea ce privește instituționalizarea cercetării creației populare: Berlin, Viena, New York etc. Conducătorul Arhivei fonogramice din Berlin, E. V. Hornbostel, îi scria ucenicului său, dându-i informații despre posibilitățile de achiziționare a sulurilor cilindrice de fonograf și asupra mijloacelor de reproducere galvanică. Georg
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 494; footnote> . Despre realizarea românească vor scrie specialiști europeni de talia lui Georg Schünemann, fost profesor al etnomuzicologului la Universitatea din Berlin<footnote Schünemann, Georg - Die Phonogramm - Archive in Bukarest und Zagreb; în: Archivs für Musikforschung, Berlin, An I, nr. 4, 1936, pp. 493 - 496; footnote> , Erich H. Müller
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
La 1 iunie 1954 va susține sub auspiciile Academiei Române, conferința M. I. Glinka - întemeietorul școlii muzicale naționale ruse 150 de ani de la naștere și printre fișele nefinalizate se găsește și cea intitulată Glinka și noi. Istoricul nu a neglijat muzicienii europeni ai timpului său. Figura lui Busoni interesa lumea muzicală pentru programul său de transformare a neoclasicismului într-o „limbă muzicală general vorbită și general înțeleasă”; Schönberg este considerat „nestorul tendințelor ultramoderne în muzica germană”; iar Sachs „a izbutit să descifreze
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
musical; în: Muzica, București, An XXXVII, nr. 6, iunie 1987, p. 47; footnote> iar problematica universalistă va fi abordată - cum se exprima îngrijitorul volumului consacrat celei mai mari părți a materialelor de acest gen - „cu spirit științific dinspre latura tradiției europene de cercetare și cu spirit creator dinspre aceea a imperativelor naționale”<footnote Firca, Gheorghe - Prefață; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, București, Editura muzicală, 1977, p. 6. footnote> . Orientarea universalistă a lui George Breazul era dictată
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Idem, pp. 376 - 385; footnote> , pornind de la Camerata fiorentina, reprezentată de opera Dafne de Jacopo Peri, ajungând la Monteverdi, cu Orfeu și Încoronarea Popeei - studiu bazat pe o vastă bibliografie de specialitate, cuprinzând lucrări în limbile amintite. Marii dirijori europeni care au fost prezenți pe scenele de concert bucureștene cu lucrări ale marilor epoci stilistice rețin atenția criticului român: Herbert Albert, Hans von Benda, Karl Böhm, Herbert von Karajan, Ernest Kunwald, Maurice Ravel, Pierre Monteux, Hermann Scherchen, Felix Weingartner și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ele. Toate aceste ctitorii urmăresc în mod prioritar și conduc la o finalitate cu bătaie lungă ce are în vedere pregătirea publicului manifestărilor muzicale. De aceea, educația muzicală reprezintă pentru George Breazul un domeniu important, adus prin el la standarde europene, standarde confirmate de specialiștii europeni ai timpului, demonstrațiile sale din anul 1936 stârnind admirația Continentului, în urma Congresului Internațional de Educație muzicală de la Praga. Cei mai mari specialiști ai domeniului epocii, din cele mai diverse țări europene și-au manifestat deschis
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în mod prioritar și conduc la o finalitate cu bătaie lungă ce are în vedere pregătirea publicului manifestărilor muzicale. De aceea, educația muzicală reprezintă pentru George Breazul un domeniu important, adus prin el la standarde europene, standarde confirmate de specialiștii europeni ai timpului, demonstrațiile sale din anul 1936 stârnind admirația Continentului, în urma Congresului Internațional de Educație muzicală de la Praga. Cei mai mari specialiști ai domeniului epocii, din cele mai diverse țări europene și-au manifestat deschis și public invidia pentru școala
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
prin el la standarde europene, standarde confirmate de specialiștii europeni ai timpului, demonstrațiile sale din anul 1936 stârnind admirația Continentului, în urma Congresului Internațional de Educație muzicală de la Praga. Cei mai mari specialiști ai domeniului epocii, din cele mai diverse țări europene și-au manifestat deschis și public invidia pentru școala românească, posesoare a unui sistem educațional elogiat unanim. Așa cum remarca unul dintre iluștrii recenzenți europeni ai manualului pentru clasa a IV - secundară, Breazul pornește de la folclorul copiilor și ajunge la o
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Educație muzicală de la Praga. Cei mai mari specialiști ai domeniului epocii, din cele mai diverse țări europene și-au manifestat deschis și public invidia pentru școala românească, posesoare a unui sistem educațional elogiat unanim. Așa cum remarca unul dintre iluștrii recenzenți europeni ai manualului pentru clasa a IV - secundară, Breazul pornește de la folclorul copiilor și ajunge la o pagină din Simfonia a V - a a lui Beethoven, realizând o uriașă sinteză a celor mai vechi tradiții ale educației muzicale din țara noastră
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
clasa a IV - secundară, Breazul pornește de la folclorul copiilor și ajunge la o pagină din Simfonia a V - a a lui Beethoven, realizând o uriașă sinteză a celor mai vechi tradiții ale educației muzicale din țara noastră și din învățământul european. Reformele propuse în 1920 de profesorul aflat atunci la Târgoviște, pornesc de la critica severă a sistemului de îndrumare a învățământului muzical din țara noastră, prin „funcționari absolut lipsiți de pregătire de specialitate”, dublată de „completa lipsă de cultură în țara
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
adus disciplina în fază de „dexteritate” în ore de afirmare a puterilor artistice ale elevilor și de realizare a educației morale, culturale, civice și artistice. Manualele sale confirmă o probitate științifică exemplară pusă în slujba culturii naționale racordată la standarde europene, bazată pe o documentare solidă, în cărțile proprii, ce alcătuiesc una dintre cele mai reprezentative dintre bibliotecile particulare, cuprinzând documente înscrise în nu mai puțin de 17 registre de inventar - cu cărți și alte materiale, studii, articole, fotografii, scrisori, programe
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
qu’il est compris en Roumanie”<footnote Closson, Ernest - Bibliographie musicale Carte de cântece pentru copii; în: L’Indépendance Belge, Bruxelles, 107-e Année, nr. 364, 30 decembrie 1937, p. 2; footnote> . În pofida realelor calități, recunoscute de cei mai autorizați specialiști europeni, sistemul educațional cade victima ideologiei comuniste. Așa cum remarcam în urmă cu peste 15 ani: „zborul înalt și sigur al pedagogiei muzicale românești este curmat brusc și brutal de noua ideologie impusă României după al doilea război mondial”<footnote Vasile, Vasile
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Vasile, Vasile - George Breazul sau un model pentru educația muzicală românească, în: Revista de Pedagogie, București, nr. 11 din 1991 și nr. 5 - 7, 1994; footnote> și oferă repere autentice pentru curriculumul disciplinei<footnote Vasile, Vasile - Repere românești și europene ale curriculumului de educație muzicală, în: Revista de Pedagogie, București, An XLIII, nr. 3 - 4, 1994, pp. 71 - 76; footnote> , reprezentând el însuși un model european<footnote Vasile, Vasile - Un model european al didacticii muzicale românești - George Breazul, în: Akademos
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote> și oferă repere autentice pentru curriculumul disciplinei<footnote Vasile, Vasile - Repere românești și europene ale curriculumului de educație muzicală, în: Revista de Pedagogie, București, An XLIII, nr. 3 - 4, 1994, pp. 71 - 76; footnote> , reprezentând el însuși un model european<footnote Vasile, Vasile - Un model european al didacticii muzicale românești - George Breazul, în: Akademos - Cercetări de muzicologie, Universitatea de Muzică din București, nr. 6/1998; footnote> , model detaliat în cele două lucrări de specialitate, din 1995 și 2004, concepția lui
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
curriculumul disciplinei<footnote Vasile, Vasile - Repere românești și europene ale curriculumului de educație muzicală, în: Revista de Pedagogie, București, An XLIII, nr. 3 - 4, 1994, pp. 71 - 76; footnote> , reprezentând el însuși un model european<footnote Vasile, Vasile - Un model european al didacticii muzicale românești - George Breazul, în: Akademos - Cercetări de muzicologie, Universitatea de Muzică din București, nr. 6/1998; footnote> , model detaliat în cele două lucrări de specialitate, din 1995 și 2004, concepția lui, mai ales cea curriculară nu este
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de specialitate, din 1995 și 2004, concepția lui, mai ales cea curriculară nu este cunoscută de marea masă a educatorilor și mai ales a decidenților, sistemul lui fiind neluat în seamă și ignorat, chiar dacă reprezintă o elocventă apropiere de standardele europene. Sistemul său educațional ar trebui cunoscut nu numai ca un omagiu la împlinirea unei jumătăți de secol la trecerea sa în eternitate, ci și pentru că oferă soluții pentru ridicarea educației muzicale la înălțimea cerută de necesitățile educaționale și de respectul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
multe prezentări ale complexului muzician, care, adunate la un loc oferă posibilitatea unui portret cât mai apropiat de cel susținut de activitatea sa multilaterală de ctitor al etnomuzicologiei, muzicologiei, criticii muzicale și a unui sistem de educație muzicală de nivel european. Personalitatea cărturarului muzician a atras atenția multor enciclopedii și dicționare, românești cu profil muzical, amintite în continuare, fără a reveni asupra celor citate deja. Lista ar trebuie să înceapă cu prezentările semnate de: Viorel Cosma, în anul 1965<footnote Cosma
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
etc. La unele dintre aceste enciclopedii va deveni colaborator, semnând în ele date despre muzica românească de factură populară și cultă, acțiune continuată apoi de discipolii săi. Se vor adăuga articolele, studiile, recenziile lucrărilor lui George Breazul, publicate de reviste europene de prestigiu, semnate de: Erich H. Müller von Asow, Josef Bartoš, Paul Bekker, Ernest Closson, F. J. Fétis, Amedée Gastoué, Karl Egon Glückselig, Hector Villa - Lobos, Roger Ducasse, Curt Sachs, Ed. Dent, Leo Kestenberg, Alois Hába, Anna Lechner, Bella Pavlovitch
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
J. Fétis, Amedée Gastoué, Karl Egon Glückselig, Hector Villa - Lobos, Roger Ducasse, Curt Sachs, Ed. Dent, Leo Kestenberg, Alois Hába, Anna Lechner, Bella Pavlovitch. Wolfgang Schmieder, Ludwig Schmidt, Georg Schünemann, Charlotte Spitz, Franz Zagiba, etc și microportretele din marile enciclopedii europene, unele amintite mai sus. În ciuda acestor recunoașteri binemeritate și datorate unor autorități ale vremii, evoluția lui Breazul va avea de înfruntat și momente dificile, determinate de conflictele îndelungate cu Constantin Brăiloiu, conturate într-o sinteză excepțională a muzicologului Octavian Lazăr
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]