6,844 matches
-
urmă. În Încercarea de a scăpa, de a „uita” de realitatea societății totalitare, vă Întorceați privirile spre transcendent, spre literatura onirică, spre o literatură ruptă de cotidian, vă atrăgeau științele oculte, yoga... Corin Braga: E adevărat. Într-o bună măsură, evaziunea a fost și o contrareacție la sistem. De altfel, s-a și vorbit despre literatura evazionistă, metaforică, metafizică a anilor ’60 ca despre o formă de opoziție sau de evitare a ideologiei impuse de establishment. Ruxandra Cesereanu: Aș vrea să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pădurii. Un cocor a țipat. / Mugurii au spart / Din adânc găoacea naturii. // Departe, pe gresia morii / Vremea își trece / Fierul securii” (Primăvară) sau, deopotrivă, cele infuzate autobiografic: evocarea unor întâlniri cu Nichita Stănescu, în care marele poet contrapune umorilor criticilor evaziunea într-o artă abstractă: „mai bine bucură-te de harul acesta / de a fi precum umbra foșnitoare / a unui plop desenat de Geo Bogza.” Asemenea majorității poemelor, romanele lui F. ilustrează teme și tipuri ce țin de comanda socială a
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
personajelor lui M., Șerban Milescu este o fire delicată, confiscată de câte un moment paradisiac din trecut, de obicei din adolescență sau tinerețe. În fond, romanul pune în ecuație incompatibilitatea dintre două lumi, opuse prin valorile pe care se întemeiază. Evaziunea în trecut a personajului transcrie modul prozatorului însuși de a se situa față de prezent, de a-și apăra libertatea de creație, de a se sustrage tiparului oficial din anii ’70-80. „Investigarea în amintiri”, „resuscitarea” clipelor „aburite de uitare”, tematica retro
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
secondată de gestul orgolios al înfruntării destinului vitreg (Mângâierea dezmoștenirii); meditația sumbră asupra morții inexorabile, care urmează capriciilor „norocului” (Destinul, Filosofia morții), se prelungește, vindicativ, în ideea generalizatoare (și egalizatoare) de condiție umană supusă legii supreme a stingerii. Chiar tendința evaziunii în iluzoriu și himeric, deja schițată, apare ca o revanșă în imaginar a eului macedonskian, lovit și încarcerat în real. Imaginea romantică a geniului, demiurg al unui univers ideal, și mișcarea fundamentală de eliberare din real își corespund, configurând axa
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
când dureroasă, a geniului converg în mitul liric al damnării, al sorții potrivnice, căreia poetul i se sustrage prin proiecția demonică sau demiurgică a eului, prin înălțarea în zonele ideale ale artei, prin integrarea într-o natură vitalistă, frenetică, prin evaziunea în spații exotice sau timpuri apuse și în vis, prin voluptatea senzorială și jocul gratuit al artei-capriciu. La originea configurației specifice a lirismului macedonskian stau reacțiile unei structuri psihice complexe, scindate interior („sunt și culme și abis”), și o complicată
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
este precedat și apoi dublat de un scriitor polivalent. Inițiată prin placheta Anna-Mad, scrisă sub imbold avangardist, creația în versuri va continua printr-o serie de volume, marcând, în pofida unor gesturi de obediență față de imperativele ideologice ale epocii, dorința de evaziune dintr-un mediu constrângător, aspirația spre durabilitate, luciditatea trăirii, așteptarea și speranța, ca în Ultimul peisaj al Orașului Cenușiu (1946), Primăvară în Valea Jiului (1949), Întâmplări din Marea Răscoală (1953), Balade (1956) și Ultimul peisaj (1974). Mai frecventă în preocupările din
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
a capitaliștilor români este formată, ca și noua clasă politică românească, din fostele elite politice și manageriale ale societății comuniste, și, mai ales, din membri ai fostei Securități și poliții politice. (2) Un ansamblu de practici ilegale, de la contrabandă și evaziune fiscală până la escrocherie, în prezent toate cumulate sub termenul global de „corupție”, care le-a permis transferul de bani publici în proprietate privată. (3) Un suport politic indispensabil protecției necesare în fața legii, suport bazat fie pe corupție, fie pe „capital
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
primelor texte literare «postmoderne» era marcată de o «asimetrie Între istorie și retorica», În care proletkultismul se revendică drept revoluționar iar modernismul drept restaurator. Dincolo de cronologiile și tipologiile propuse de diferiții participanți la dezbatere, postmodernismul a fost o operație de evaziune reușită, scăpând măcar În parte constrângerilor interne și externe și Înscriindu-se În circuitul internațional al literaturilor Într-o măsură greu de imaginat Înainte. ANII ’90 Într-un articol ce are drept subiect două istorii foarte contrastante ale literaturii române
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
identice este și volumul La poarta lui Ștefan Vodă, un fel de epopee constituită din nouăzeci și două de piese, toate în spirit popular, turnate în tipar de baladă, doină, bocet sau pastel. Capitol foarte bogat, nefiind doar teren de evaziune în anii proletcultismului, poezia pentru copii a lui L. e de bună calitate, duioșia, umorul bonom al omului matur unindu-se aici cu vocația pedagogului. SCRIERI: Rod, Cernăuți, 1933; Stampe în lumină, București, 1933; Cer valah, Cernăuți, 1934; Cuvintele s-
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
început în acest domeniu au arătat că, în situațiile de criză temporală, se restrânge procesarea informațiilor și se precipită centralizarea, crescând autoritatea liderului. Cercetările ulterioare au evidențiat și alte tipuri de reacție: descentralizare, paralizie în luarea de decizii, strategii de evaziune (Argote și McGrath, 1993). Fără a avea la îndemână rezultate ale investigațiilor concrete, folosind ca sursă doar observații cotidiene, se poate adăuga, cred, ideea că, în condițiile unei presiuni temporale moderate, uneori aceasta are efecte pozitive asupra performanței: sub spectrul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
același plan de referință și „acțiune”, incident prin opoziție cu cel al realului mutilant. În această speță de proză S. încearcă să compenseze urâtul lumii și al existenței prin frumusețea poveștii și a descoperirilor ei succesive. Dacă aici el practică evaziunea în mit, în povestea fondatoare și regeneratoare, în proza ironică deformează plastic structura strâmb constituită a realității din lagărul socialist, obținând din negarea negativului o afirmație morală laborios construită. Evoluția scriitorului, cu totul paradoxală, este inversă în raport cu așteptările: de la o
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
în mediul călugărilor). Aceste texte apocrife - unele de veche tradiție: voiajurile extramundane - preluate de literatura creștină, având o antichitate considerabilă, îi furnizau cititorului informații și-i satisfăceau nevoia de narație 513 (neîncetând să moralizeze, căci acest tip de scriere de evaziune a avut întotdeauna niște valențe compensatorii care au acționat și la nivel estetic, și la nivelul constructelor imaginarului). în Cuvântul de îmblare pre la munci, text vechi în literatura noastră (tălmăcit din slavă, dar restituind categoric un original grecesc; copiat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Honigberger consideră că opiul „e În Europa, ca și În India, unul dintre cele mai importante mijloace curative” (aici după ediția germană, 1851, p. 472), dar În același timp un Befriedigungsmittel... Iar „În epoca noastră, fenomenologia extazului face loc chimiei evaziunii care spiritualizează produsele psihoactive”, cf. A. Roșu, Les conceptions psychologiques dans les textes médicaux indiens, Paris, 1978, p. 38. 30. Atitudinea autorului coincide cu cea tradițională, ai cărei avocați nativi au apărut abia mai târziu. Pentru a aprecia modul și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
A. Ga. [Anneli Ute Gabanyi], Rumänische Literatur in deutscher Übersetzung, în Rumänisch-deutsche Interferenzen, îngr. Klaus Heitmann, Heidelberg, 1986; Lexikon deutschsprachiger Schriftsteller, II, Hildesheim-Zürich-New York, 1993; Lexikon der Siebenbürger Sachsen, Innsbruck, 1993; Marian Victor Buciu, Dieter Schlesak, un maestru german al evaziunii, Craiova, 2003. J. W.
SCHLESAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
un personaj ajunge pe frontul de Răsărit și narează ce vede acolo etc. Romanul are structura unui evantai și îmbrățișează, racordând totul la un punct fix de observație, un număr enorm de fapte și destine. Ideea care stă în spatele acestor evaziuni, neobișnuite în proza românească, este simplă: istoria timpurilor moderne este contagioasă, un fenomen apărut într-un punct geografic tinde să se universalizeze, faptele izolate se leagă între ele ca lichidul în vasele comunicante. Totul este interdependent, și a trăi în afara
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
boală se caracterizează prin trei elemente (J. Delay și P. Pichet): îngustarea universului; egocentrism; o atitudine alcătuită atât din tiranie, cât și dintr-o stare de dependență. Toate aceste aspecte pot fi sintetizate în câteva tipuri principale, reprezentate de dependență, evaziune și exaltarea Eului. Le vom analiza în continuare. Dependența în boală este reprezentată de faptul că, datorită bolii sale, bolnavul se află într-o stare de dependență față de medicul curant. Evaziunea. La unii bolnavi boala poate implica o stare de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi sintetizate în câteva tipuri principale, reprezentate de dependență, evaziune și exaltarea Eului. Le vom analiza în continuare. Dependența în boală este reprezentată de faptul că, datorită bolii sale, bolnavul se află într-o stare de dependență față de medicul curant. Evaziunea. La unii bolnavi boala poate implica o stare de evaziune, de evadare, oferindu-le un mijloc eficace de a scăpa de propriile dificultăți. Aceasta se poate manifesta prin următoarele: retragere, îngustarea orizontului bolnavilor și ruperea legăturilor acestora cu mediul; introversiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și exaltarea Eului. Le vom analiza în continuare. Dependența în boală este reprezentată de faptul că, datorită bolii sale, bolnavul se află într-o stare de dependență față de medicul curant. Evaziunea. La unii bolnavi boala poate implica o stare de evaziune, de evadare, oferindu-le un mijloc eficace de a scăpa de propriile dificultăți. Aceasta se poate manifesta prin următoarele: retragere, îngustarea orizontului bolnavilor și ruperea legăturilor acestora cu mediul; introversiune, închiderea în sine, centrarea bolnavului asupra propriei sale persoane; regresiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
au impus-o” adulții sau așa „cum este”, întrucât nu corespunde cu idealul lor de absolut; ei se închid, se izolează sau se revoltă împotriva realității vieții, construindu-și un model propriu (mișcarea „Hippies”, muzica Pop etc.); apare nevoia de evaziune, tendința de „a pleca în lume”; apar frecvente conduite de refugiu (fugă, vagabondaj, suicid, consumul de droguri); h) incomunicabilitatea; tinerețea are „pereții” rigizi, ermetici; ea nu admite nici un fel de compromisuri și, concomitent, suferă de propria sa izolare; din acest
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
elementele comportamentului modificat al bolnavului sunt următoarele: a) dependența în boală: slăbiciunea și suferința bolnavului fac ca alții să se ocupe de el, bolnavul găsindu-se într-o stare mai mult sau mai puțin pronunțată de dependență; b) evadarea sau evaziunea: unele boli favorizează apariția unor forme de evaziune, reprezentând pentru bolnavi modalități de rezolvare a unor dificultăți personale; aceste manifestări pot îmbrăca următoarele forme: retragerea - îngustarea orizontului bolnavului și suprimarea multora dintre legăturile sale cu mediul; introversia - închiderea în sine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dependența în boală: slăbiciunea și suferința bolnavului fac ca alții să se ocupe de el, bolnavul găsindu-se într-o stare mai mult sau mai puțin pronunțată de dependență; b) evadarea sau evaziunea: unele boli favorizează apariția unor forme de evaziune, reprezentând pentru bolnavi modalități de rezolvare a unor dificultăți personale; aceste manifestări pot îmbrăca următoarele forme: retragerea - îngustarea orizontului bolnavului și suprimarea multora dintre legăturile sale cu mediul; introversia - închiderea în sine și localizarea intereselor bolnavului asupra propriei persoane; regresiunea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un fel, „victima” contextului în care a apărut. Cu un talent precar, autorul încerca să reitereze limbajul, rețetele și imageria proprii „romanului popular”, ale foiletonului aventuros, gen paraliterar destinat unui public larg, puțin instruit și fără exigență artistică, doritor de evaziune și de anecdotică senzațională, captivantă, cu mesaj pretins justițiar și edifiant, în fond menită să desfete prin etalarea „exotismului” social și prin măgulirea prejudecăților și instinctelor. Dat fiind momentul istoric, cartea avea să reprezinte un „cântec de lebădă” al unui
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
receptat de ceilalți ca periculos. Termenul de delincvență juvenilă desemnează conduite inadecvate ale tinerilor care n-au împlinit vârsta majoratului, fiind aplicat celor care transgresează legea, dar și celor care se integrează în anturaje potențial delincvente, având un comportamentul de evaziune, celor care au fugit de la domiciliu sau din mediul școlar, vagabondând, celor care au tulburări de comportament. Punctul de vedere legal reduce delincvența la raportul cu norma penală și urmările vătămătoare ale acțiunilor care sunt sancționate juridic. Ca formă distinctă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului parental, dezorganizarea sau disoluția familiei, creșterea ratei divorțialității și instabilității cuplului familial. Școala, incapabilă să facă față multiplelor probleme care sunt lăsate pe seama ei de către ceilalți factori demisionari, proliferează evaziunea și abandonul școlar, indisciplina și mediocritatea, creșterea numărului copiilor problemă. S-a încercat proiectarea și construcția unui model de analiză etiologică a delincvenței juvenile în România, prin identificarea, selectarea și ordonarea principalelor variabile explicative în raport cu locul și importanța lor în
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a bolnavului față de medicul său curant, dar și față de propria familie și de anturajul său social. Această stare de dependență creează un tip special de legătură interumană, exprimat prin relația „medic - bolnav”, având în centrul ei interesul comun pentru boală. Evaziunea Unele boli au pentru bolnavi o funcție de evaziune, oferindu-le un mijloc eficient de a se putea sustrage de la propriile sale obligații pe care le percepe ca pe niște dificultăți. Evaziunea prin boală se manifestă, după Barker, prin următoarele aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]