11,327 matches
-
din cercul restrâns al ICR-ului, nelipsiți de la nici un târg de carte. E de prisos să spun că printre ei se afla și Mircea Cărtărescu” (p. 95). Aceeași Nora Iuga este, în altă parte, protagonista unui episod tot atât de promiscuu. Danilov evocă o dezbatere care ar fi avut loc prin 2006 - 2007 și a cărei temă ar fi fost romanul Sexagenara și tânărul (apărut cu câțiva ani mai devreme). Prezentă și ea, autoarea i-ar fi șocat pe auditori propunând un joc
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
și iulie 1901 în „Universul” și „Moftul român”: Ultima oră!..., Boris Sarafoff!..., Oribilă stagnațiune, Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus... În trei dintre ele, cei doi figurează în regim episodic, fiind amintiți în treacăt, aluziv ori numai evocați sumar în legătură cu felurite evenimente de pe agenda publică a momentului, „cestiunea” cea mai arzătoare la ordinea zilei fiind conflictul româno-bulgar. Incipitul primelor două schițe este edificator: „Mă aflam în toiul conflictului româno-bulgar, în parcul de la Sinaia”, respectiv: „Pe vremea conflictului românobulgar
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
care nu a putut fi publicat de către autor în nici o revistă literară. A sosit în sfârșit momentul. Eseistul si rafinatul analist remarcă voluptatea de a nara si puterea de inventivitate lexicală a unui prozator modern care, uzitând cu abilitate parabola, evocă, de fapt, o actualitate terifiantă. ■ * [București], 12 martie 1966 Dragă domnule Bucur, Ți-am primit pachetul cu cărți, ca și scrisoarea atât de substanțial plină de ecourile vieții dumitale la Paris. Nu știi ce plăcere a putut să-mi facă
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
multă dăruire. A rezultat, cum constată pe drept cuvânt Mircea Martin, „un studiu care se anunță a fi o carte de referință pentru istoria criticii literare românești”. Am trăit eu însumi, așadar, începusem să spun, în ambianța luptelor de tranșee evocate de Alex Goldiș, dar nu din perspectiva experienței personale îi voi comenta aici cartea. Obiectivarea îmi pare a fi cea mai potrivită atitudine față de o astfel de lucrare, după cum autorul însuși a adoptat-o în cuprinsul ei. Își face din
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
să-l depășească. Pe fundalul acestei dificultăți de situare, caracteristica scriitoarelor de la Sburătorul o face, mi se pare, un complex al secundei 5. O serie întreagă de mărturii ni le arată pe femeile din jurul lui Lovinescu preocupate de concurența masculină, evocând necontenit inferioritatea lor simbolică. Întrebată de un reporter dacă crede că „se poate discuta de o epică feminină cu largi rezonanțe în literatura română modernă”, Lucia Demetrius răspunde: „Nu, nu cred așa ceva. Am avut o mare scriitoare, pe Hortensia Papadat-Bengescu
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
a ajuns, pe parcursul secolului XX, la cunoscutele performanțe. Dincolo de funesta descendență politică pe care criticul român nu avea cum s-o prevadă, ar fi interesant de examinat în ce măsură propunerile teoretice ale lui Gherea ofereau o alternativă credibilă la maiorescianism. Autoritățile evocate de el în materie de critică erau în general de primă mărime (Sainte-Beuve, Taine, Brandes, Faguet, Lemaître - într-o constelație eclectică, fără unitate de substanță), iar metoda gheristă nu avea prea mult a face cu vreunul dintre acești autori; critica
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
nu ne-am ținut de cuvânt, probabil, din cauza evenimentelor din decembrie 1989, care ne-au surprins pe amândoi. L-am revăzut în ianuarie 1990 la Paris, când, în bulibășeala istorică de la Assamblée Nationale, niciunul dintre noi n-a apucat să evoce înțelegerea veche de șase ani. Necrologul de la care pleacă însemnările de față arată cât de bine îl cunoștea Cioran pe Noica. (Radu Cosașu mi-a dat un telefon în care s-a mărturisit entuziasmat - mi-a permis să reproduc cuvântul
Cei trei din Piața Furstenberg by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3618_a_4943]
-
din volumul Respirație artificială), dar și doctoranzii Adina Sâncelean, Vlad Sibechi și dr. George Neagoe. Atenția acordată textelor invitaților și plurivalența discuțiilor i-au stimulat deopotrivă pe aceștia, vădit măguliți și emoționați, și pe cercetători să facă mărturisiri și să evoce amintiri. Romulus Bucur, de pildă, i-a adus un laudatio lui Dorin Tudoran, subliniind că poezia sa și cea a lui Ilie Constantin au exercitat o influență majoră în devenirea proprie. Un moment inedit a fost reflecția lui Dumitru Țepeneag
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
vertebrale. Este preluat de fiul său Radu Voiculescu din Dispensarul T.B.C. din Turda într-o stare deplorabilă: „Practic nu se mai putea ține pe picioare, având dureri foarte mari”. Gabriela Defour, singura dintre cele trei fiice care nu a emigrat, evocă zilele următoare de chin când surzește din cauza tratamentului: „Nu mai vroia nici să vorbească, se ruga numai la Dumnezeu să-l absolve de viață și chinuri. Împărțea camera cu cele două surori ale lui mai vârstnice - Florica Ștefănescu și Maria
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
găsim soluții pentru a rezolva această problemă într-o manieră europeană”, a spus președintele Băsescu. Premierul Jean-Marc Ayrault nu a dorit să ofere inițial o replică, deoarece jurnaliștii nu părăsiseră încăperea, preferând, însă, să remarce muzicalitatea limbii române și să evoce faptul că țara noastră este membră în Organizația Internațională a Francofoniei. În plus, premierul Ayrault l-a complimentat pe președintele Băsescu, mulțumindu-i pentru faptul că a preferat să vorbească în română, cu translator, și nu în engleză. „Vă mulțumesc
Gafa președintelui Băsescu, după ce premierul Franței i-a mulțumit că a vorbit în română: Thank you by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36454_a_37779]
-
lume obtuză și abrutizată de interese materiale care dorește să producă numai rapturi, confuzii și crime abominabile. Discursul liric se constituie, de fapt, într-o tulburătoare confesiune a sa și, evident, a generației sale, unde antiteza și imaginile, deloc convenționale, evocă secvențe ale dramei naționale, ce se cuvine a fi cunoscută de cei ce trăiesc și locuiesc în acest spațiu binecuvântat de Dumnezeu. Și nu numai. 1 Gheorghe Tomozei - Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
în care tratăm actul guvernării și acțiunea politică să reușim să insuflăm din nou tuturor românilor patriotismul, iubirea de țară, iubirea de aproape, de concetățenii români, indiferent de originea etnică sau de locul în care trăiesc pe acest pământ. Am evocat zilele trecute un proiect de țară, o viziune: am propus o reflecție și am anunțat un deziderat, unul care aparține Președintelui României și cred că e împărtășit de cea mai mare parte a poporului român: acela de a ne reîntâlni
Președintele Băsescu, de 1 Decembrie: Numai cu solidaritate şi coeziune putem răzbi în istorie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33838_a_35163]
-
România, China și țările din Europa Centrală și de Est se vor desfășura în frame-ul (cadrul - n.r.) legislativ al Uniunii Europene”, a declarat Băsescu, la începutul întrevederii cu oficialul chinez. Băsescu a salutat relația politică excelentă dintre România și China, evocând poziția asiaticilor în 1968. ”Avem o relație politică tradițională și excelentă. Noi nu o să uităm niciodată poziția Guvernului chinez, în 1968, și nici faptul că întotdeauna China a fost un sprijin pentru România și în Consiliul de Securitate al ONU
Băsescu: Am convingerea că relațiile româno-chineze se vor desfășura în cadrul legislativ al UE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33932_a_35257]
-
să afirm că amintirile, confesiunile, evocă- rile și interviurile privitoare la itinerariul lui Dimitrie Stelaru nu sunt edificatoare și, adesea, fac trimiteri la întâmplări, fapte și gesturi imposibil de controlat. Unii dintre cei ce l-au cunoscut și l-au evocat pe Dimitrie Stelaru au demonstrat că nu sunt creditabili. O sursă sigură de informații biografice, ca și în cazul altor scriitori, cu biografii excepționale, o constituie epistolele și documentele sale de arhivă, câte mai există. Epistolele trimise lui Geo Dumitrescu
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
și memorialist. Se face trimitere la cunoscutul volum de versuri Tavernale (1941), care e, de fapt, cartea sa de debut. 6. Sergiu Filerot (1921-1989), poet, gazetar și memorialist. Autor al unei importante cărți de amintiri, Reîntâlniri (1985), în care-i evocă și pe albatrosiști. 7. Mihai Gafița (1923-1977), istoric și critic literar. Îndeplinea în acea vreme funcția de redactor-șef la Editura pentru Literatură. A susținut și promovat pe mulți dintre confrații săi. A intrat, grație unora din colaboratorii și confrații
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
câte un val de greață, căci pretutindeni pluteau mirosuri carnale exotice și sălbatice, plimbate de foșnetul țesăturilor colorate și de apropierea indigenilor”. Cartea se încheie melancolic și simbolic cu sfârșitul unei lumi - și trecerea pragului maturității, în cazul lui Matthieu - evocând ultimele zile ale Sfântului Augustin între zidurile asediate ale cetății sale, Hippona.
Creșterea și decăderea unei lumi by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3403_a_4728]
-
notațiilor prozatoarei este realist și reconstitutiv, cu multă atenție pentru detalii, proiectând fidel și meticulos, aș zice, filmul vieții cotidiene din interval. Din loc în loc, acest film se deschide unor reverberări simbolice, astfel cum se întâmplă, de pildă, când este evocată Gara de Est de acum. Pustie, moartă, contrazicându-și condiția, menirea de a fi un spațiu al agitației oamenilor, al însuflețirii, al vieții trepidante . „Și, în stânga lor, Gara neverosimilă: felinarele luminau scările albite pe care nu urca nimeni, coșulețele vopsite
Ironie și tandrețe by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3412_a_4737]
-
să facă în domeniul gazetăriei: să dea antren unei povești în care reportajul sufocă coerența ideilor, cartea fiind mai puțin despre cosmologie și mai mult despre viața celor trei laureați ai Nobelului. E ca și cum Panek a primit sarcina de a evoca șirul de episoade ce au dus la descoperirea materiei întunecate, sarcină de care s-a achitat cum a putut: rezultatul e un documentar în foileton, fără coerență narativă, ca un colaj de fragmente separate prin rînduri albe, într-o cavalcadă
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
vînturi între azur și scrum” (Desen pe bancă). Motivul rural („sămănătorist”) e deja fin persiflat (un semn de despărțire): „Aici suntem departe/ de orașul cu clocotul lui de păcate,/ de izul lui negru de moarte,/ de literatură și luciditate” (Vacanță). Evocată într-o cadență înrudită cu cele ale lui Radu Stanca, Doamna muză a bardului aduce o muzicalitate grațios-elegiacă: „-Doamnă legănată-n visuri și berline/ cît de trist răsună pașii tăi în mine.../ Lasă-i să coboare și să-și facă
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
este anchetat pentru trafic de influență și încălcare a secretului instrucției. Potrivit unei surse apropiate dosarului, o conversație telefonică între Nicolas Sarkozy și avocatul său a condus la deschiderea anchetei judiciare. Nicolas Sarkozy, președinte în perioada 2007-2012, și Thierry Herzog evocau numele unui magistrat de rang înalt de la Curtea de Casație, Gilbert Azibert. Acesta a fost vizat de o solicitare în vederea obținerii unor informații cu o privire la o procedură în curs referitoare la un alt dosar - Liliane Bettencourt. Din toate
Scandalul continuă în Franța. Sarkozy, anchetat pentru trafic de influență () [Corola-journal/Journalistic/31745_a_33070]
-
primite de la poetul și istoricul literar G. G. Ursu (1911-1980), precum și de la folcloristul Ion Nijloveanu (1913-2000), care l-au stimulat și susținut în cercetarea operei și biografiei unuia dintre cei mai însemnați scriitori. În epistolele acestea, necunoscute până acum, se evocă timpuri și destine care au contribuit, fundamental, la schimbarea imaginii literaturii române și, evident, a unei mentalități agresive și intolerante. * Slatina, 24 sept[embrie] 1966 Dragă Ungureanu, M-a bucurat că ți-ai mai adus aminte de mine și m-
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
găurite...“ Distingem limpede un azi și un ieri în cartea lui Daniel Vighi, despre Timișoara. Sunt două realități oponente, două lumi mereu în contrast, mereu în luptă, ar fi să spunem, dar iubite amândouă, în fond, de scriitorul care le evocă.
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
tablouri mediocre (epoca n-are pictori) câteva schițe de maeștri italieni și un bust antic adus de Goethe tot din Italia. Totul scăldat în atmosfera sepulcrală de unde trăia și scria, sau mai bine zis se plimba dictând. Amănuntele care ar evoca viața nu fac decât să întristeze și să sugereze nu știu ce profanare a majestății morții. „Căutăm o urmă vie a lui Goethe? La locuința sa de vară”, ne sfătuiește un cunoscător. Trebuie să trecem pe lângă palatul ducilor de Weimar, a căror
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
întoarce astă seară din Italia!” N-am arătat însă că locuința aceasta a lui Goethe este la baza unui deal împădurit și că sus pe culme se văd vile moderne și antene de radio. Am pătruns în toate muzeele, am evocat toate amintirile orașului. Concluzia este că e aproape cu neputință unui artist să trăiască în Weimar, veșnicul ecou al geniului, prezența neîncetată a sa, tonice pentru cine le aude, le înțelege și le păstrează în sine, plecând mai departe, sunt
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
și corija neglijențe sau erori în exprimare. Epistola ce se publică, acum, de dimensiuni apreciabile, conține o tulburătoare mărturie privitoare la posteritatea lui George Topîrceanu. Confesiunile Otiliei Cazimir, transcrise la doar nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu, deloc subiective, evocă o lume croită strâmb, care continuă să existe până azi în spațiul cultural și literar de la noi. Mărturii de o asemenea încărcătură faptică și emoțională se cuvin a fi cunoscute și integrate în biografia celor doi scriitori. * [Iași], 16 mai
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]