138,866 matches
-
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 9 mai 2022 Valer Dorneanu - președinte Cristian Deliorga - judecător Marian Enache - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Gheorghe
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Vasile Sarafincianu în Dosarul nr. 434/45/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că persoanele care exercită o funcție publică sunt alese prin vot universal, direct și secret, astfel încât nu se poate susține că sunt încălcate prevederile art. 37 din Constituție. Incapacitatea atașată mandatului reprezintă o garanție pentru exercitarea acestuia cu imparțialitate. Critica este neîntemeiată cu privire la încălcarea dreptului la muncă deoarece înlăturarea incompatibilității depinde de voința persoanei care poate opta pentru exercitarea funcției publice sau a altei activități. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
că sunt încălcate prevederile art. 37 din Constituție. Incapacitatea atașată mandatului reprezintă o garanție pentru exercitarea acestuia cu imparțialitate. Critica este neîntemeiată cu privire la încălcarea dreptului la muncă deoarece înlăturarea incompatibilității depinde de voința persoanei care poate opta pentru exercitarea funcției publice sau a altei activități. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 30 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 434/45/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
434/45/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Vasile Sarafincianu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
2, 3 , 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. ... 12. Curtea observă că partea introductivă a art. 88 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, care are următorul conținut: „(1) Funcția de consilier local sau consilier județean
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
protecția socială a muncii. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că problema incompatibilităților privind aleșii locali a mai fost supusă controlului de constituționalitate, Curtea statuând, cu valoare de principiu, că reglementarea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
controlului de constituționalitate, Curtea statuând, cu valoare de principiu, că reglementarea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 august 2017, paragraful 19). ... 16. Referitor la critica privind încălcarea art. 37 din Constituție, Curtea a reținut că aceasta nu este întemeiată deoarece legiuitorul a conceput un mecanism care să permită exercitarea deplină și nestingherită a dreptului de a fi ales. Astfel, potrivit art. 91 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în conformitate cu art. 91 alin. (3) din aceeași lege, alesul local
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
paragraful 28). ... 17. Referitor la critica privind încălcarea dreptului la muncă, prevăzut de art. 41 din Constituție, Curtea reține că textul de lege criticat nu încalcă dreptul la muncă, ci doar îl limitează, pe o perioadă determinată, cu privire la exercitarea anumitor activități care ar risca să pună sub semnul întrebării integritatea alesului local sau echilibrul necesar între cerințele de interes general, referitoare la exercitarea cu imparțialitate a demnității publice de ales local și protecția dreptului fundamental la muncă al autorului
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
nu încalcă dreptul la muncă, ci doar îl limitează, pe o perioadă determinată, cu privire la exercitarea anumitor activități care ar risca să pună sub semnul întrebării integritatea alesului local sau echilibrul necesar între cerințele de interes general, referitoare la exercitarea cu imparțialitate a demnității publice de ales local și protecția dreptului fundamental la muncă al autorului excepției de neconstituționalitate. ... 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
Vasile Sarafincianu în Dosarul nr. 434/45/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal
DECIZIA nr. 586 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254959]
-
procesului penal. Așadar, legiuitorul trebuie să prevadă cu exactitate obligațiile pe care le are fiecare organ judiciar și modul concret de realizare a atribuțiilor acestuia, prin stabilirea, în mod neechivoc, a operațiunilor pe care fiecare organ judiciar le îndeplinește în exercitarea atribuțiilor sale și, mai ales, a gradului de competență pe care fiecare organ judiciar îl are în fiecare etapă procesuală penală. ... 27. Apreciază că procurorul poate să pună în executare supravegherea tehnică, dar aceasta trebuie să fie efectuată numai de
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
care nu își desfășoară activitatea în sfera puterii judecătorești. ... 71. Mai mult, această verificare se referă la o instituție care își desfășoară activitatea în cadrul S.R.I., al cărui control aparține exclusiv Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității S.R.I. ... 72. Prin atribuirea unei astfel de competențe președintelui Î.C.C.J., de a controla o instituție ce aparține puterii executive, sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție privind separarea puterilor în stat. Așa fiind
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
restrâng dreptul la viață privată, la secretul corespondenței, precum și cel la un proces echitabil“. Făcând referire la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 14/1992, precizează că procedura de desfășurare a unor activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercitării unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului este reglementată de art. 14-22 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... 109. Referitor la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție în ceea
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Î.C.C.J.?; (2) Există vreun act (normativ sau de altă natură) care reglementează organizarea și funcționarea, atribuțiile, competența C.N.I.C. la care președintele Î.C.C.J. sau judecătorul anume desemnat se raportează în cadrul exercitării verificării prevăzute de art. 30^1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară? ; (3) Care este punctul de vedere al Î.C.C.J. în legătură cu aspectele de neconstituționalitate anterior specificate? ... 121. Cu Adresa nr. 1.859 din 14 decembrie 2021, înregistrată la Curtea
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
penal a fost adoptată, în procedură de urgență, de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în data de 16 noiembrie 2021. La data de 22 noiembrie 2021, legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii, iar în data de 24 noiembrie 2021 a fost trimisă la promulgare. ... 133. În acest context, Curtea reține că, în Dosarul nr. 3.504A/2021, sesizarea a fost realizată la data de 19 noiembrie 2021, iar
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
de apreciere destul de întinsă, având în vedere că acesta se află într-o poziție care îi permite să aprecieze, în funcție de o serie de criterii, necesitatea unei anumite politici penale, această competență nu este absolută, în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Totodată, Curtea apreciază că reglementarea aspectelor urmăririi penale este guvernată de principiul legalității. Cu alte cuvinte, calificarea unei persoane/entități ca organ de cercetare penală special ține de voința legiuitorului, dar această voință nu poate
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
304/2004, Curtea observă că acestea sunt nominalizate expres de textul legii, în persoana președintelui Î.C.C.J. sau a unui judecător anume desemnat de către acesta. Curtea reține că îndeplinirea obligației prevăzute de textul de lege menționat nu se realizează în cadrul exercitării unei funcții distincte de cea de președinte al Î.C.C.J. sau de judecător la această instanță. Dimpotrivă, îndeplinirea acestei obligații este condiționată expres de deținerea, concomitent cu realizarea verificării, a acestor funcții. Cu alte cuvinte, realizarea verificării prevăzute de dispozițiile art.
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
art. 65 alin. (2) lit. h) din Constituție, „(2) Camerele își desfășoară lucrările și în ședințe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor, pentru: [...] h) numirea, la propunerea Președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii“. În esență, textul constituțional stabilește un control civil asupra serviciilor secrete ale statului, exercitat de organul reprezentativ suprem al poporului român, Parlamentul, întrunit în ședință comună. Această reglementare constituțională este în sine o aplicare a
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
exercitat de organul reprezentativ suprem al poporului român, Parlamentul, întrunit în ședință comună. Această reglementare constituțională este în sine o aplicare a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), care consacră caracterul democratic al statului român. Curtea a reținut că exercitarea acestei atribuții trebuie să fie efectivă și realizată într-un mod care să reflecte un standard înalt de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale. La nivel legal, art. 1 alin. (2)-(4) din Legea nr. 14/1992 prevede, de asemenea, că
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
1 alin. (2)-(4) din Legea nr. 14/1992 prevede, de asemenea, că activitatea S.R.I. este controlată de Parlament; anual sau când Parlamentul hotărăște, directorul S.R.I. prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ce revin S.R.I., potrivit legii, iar, în vederea exercitării controlului concret și permanent, se constituie o comisie comună a celor două Camere. Rezultă că, pe de o parte, există un control permanent realizat de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității S.R.I.
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]