12,343 matches
-
Verificându-se îndeplinirea cerințelor legale prevăzute prin dispozițiile antereferite ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în raport cu motivarea sesizării, au fost identificate o serie de neregularități de natură a contura concluzia neîndeplinirii exigențelor procedurale pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare, din mai multe perspective. ... 47. Instanța de trimitere arată că legiuitorul delegat ar fi instituit obligația de a sesiza instanța supremă în vederea pronunțării hotărârii prealabile, fără a fi lăsat la latitudinea titularului
DECIZIA nr. 108 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293757]
-
de muncă. ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât încalcă exigențele de claritate, previzibilitate, precum și principiul securității juridice. Sunt invocate cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale cu privire la cerințele de calitate a normelor juridice, de exemplu, Decizia nr. 383 din 29 mai 2019 și Decizia nr. 1 din 11
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
23 aprilie 2015. Consideră că este nejustificată opțiunea legiuitorului de a oferi un standard inferior de protecție salariaților în raport cu magistrații și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, față de care exigența ar trebui să fie maximă. Apreciază că standardul de protecție, sub aspectul momentului de la care se ia măsura suspendării raportului de muncă, trebuie să fie același, așa încât, în lumina noilor dispoziții de procedură penală, se impune ca atât
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
normativ se aplică personalului din unitățile de asistență socială și centre cu sau fără cazare, sporurile fiind stabilite în funcție de specificul și riscurile activității, și nu în funcție de postul ocupat, doar prin acordarea acestui spor putând fi respectate exigențele și prevederile nediscriminatorii ale art. 5 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii), și ale art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 22. Prin întâmpinare, pârâta a arătat că reclamanta
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
nr. 242/2018), în urma amendamentului formulat de către Consiliul Superior al Magistraturii. În plus, în exercitarea controlului a priori privind constituționalitatea prevederilor introduse la art. 62 alin. (1) din legea statutară, instanța de contencios constituțional a decis că acestea îndeplinesc exigențele prevăzute de Legea fundamentală (Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018, paragraful 182). ... 12. Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal face referire la jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost respinse, ca
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, de a stabili condițiile și criteriile de acordare a unor drepturi, cu atât mai mult cu cât acestea au un caracter special, ce derogă de la prevederile de drept comun. ... 17. Cât privește exigențele impuse de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 365 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293520]
-
plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și stabilirea drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială (a se vedea Decizia nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19
DECIZIA nr. 318 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293132]
-
în vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție“. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în cauză. ... 62. În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și la principiul securității juridice. ... 63. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice
DECIZIA nr. 318 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293132]
-
corelate cu nivelul 6 EQF/CNC. Articolul 5 (1) În stabilirea planurilor de învățământ, facultățile/departamentele organizatoare ale unui program de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ trebuie să aibă în vedere raportarea la nevoile profesorului în societatea actuală și la exigențele acestei societăți față de sistemul educațional. Pentru aceasta, planul de învățământ se structurează pe baza unor categorii de discipline care vizează pregătirea de specialitate și cultura funcțională necesară unei integrări competente pe piața muncii. (2) Structura planului de învățământ al
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293477]
-
59. Verificându-se îndeplinirea cerințelor legale prevăzute prin dispozițiile antereferite ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în raport cu motivările sesizărilor, se identifică o serie de neregularități de natură a contura concluzia neîndeplinirii exigențelor procedurale pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare, din mai multe perspective. ... 60. Instanțele de trimitere arată că legiuitorul delegat ar fi instituit obligația de a sesiza instanța supremă, în vederea pronunțării hotărârii prealabile, fără a fi lăsat la latitudinea titularului
DECIZIA nr. 71 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293108]
-
complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 43. Prin raportare la aceste exigențe, decurgând din condiția privind ivirea unei chestiuni de drept, se constată că sesizarea formulată în cauză nu întrunește condiția de admisibilitate de a privi o chestiune de drept care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei
DECIZIA nr. 36 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295294]
-
sesizare nu se referă la o chestiune de drept care să necesite cu pregnanță a fi lămurită și care să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării sale de principiu pentru preîntâmpinarea practicii neunitare, sesizarea neîntrunind, pe cale de consecință, exigențele referitoare la caracterul dificil al chestiunii de drept. ... 57. Soluția divergentă singulară identificată în practica unei curți de apel nu poate justifica doar prin ea însăși intervenția preventivă a instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare, câtă vreme chestiunea
DECIZIA nr. 29 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295287]
-
în imposibilitate de a prevedea toate situațiile juridice lasă judecătorului, învestit cu puterea de a spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu“ (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești. Acest fapt nu presupune însă că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. ... 21. În considerarea acestui rol constituțional, instanța supremă a pronunțat, în temeiul art. 475 și 477 din Codul de procedură penală, Decizia nr. 19 din 4 iunie 2015 referitoare
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
legii, atunci când acestea contravin dispozițiilor Legii fundamentale. Însă competența Curții Constituționale este, de asemenea, angajată atunci când există o practică judiciară divergentă și continuă, fără a fi izolată, în care una dintre interpretările date normei în cauză este contrară exigențelor Constituției. Cu alte cuvinte, criteriul fundamental pentru determinarea competenței Curții Constituționale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența
DECIZIA nr. 424 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295245]
-
releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea a constatat că este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură să încalce exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc. ... 20. Așadar, Curtea nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al textului, o anumită interpretare izolată
DECIZIA nr. 424 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295245]
-
25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). ... 11. Astfel, principiul previzibilității impune autorităților publice să reglementeze relațiile sociale prin adoptarea de acte normative previzibile și care să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi. Lipsa unor asemenea exigențe ale normelor juridice determină o nesiguranță a raporturilor juridice, care poate avea ca efect vătămarea drepturilor subiecților de drept vizați de ipoteza normei legale. Totodată, asigurarea securității juridice trebuie observată cu mai mare strictețe în cazul regulilor cu implicații și
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
proporționalitate între cerințele de interes general ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului, în cauză, ale expropriatului, iar prin nerespectarea principiului proporționalității s-a afectat însăși substanța dreptului de proprietate. ... 15. În concluzie, se susține că, în sensul respectării exigențelor constituționale invocate, restituirea în tot sau în parte a imobilelor cuprinse în coridorul de expropriere s-ar putea face doar cu acordul persoanei expropriate, eventual prin stabilirea unui drept prioritar pentru expropriat la dobândirea bunului care face obiectul deciziei de
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în Cauza Scordino împotriva Italiei, 2006, că o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor trebuie să asigure un just echilibru între exigențele interesului general al comunității și cele de protecție a drepturilor fundamentale ale individului. În jurisprudența acestei curți, proprietatea este analizată în lumina principiului de „respect“ pentru proprietate (primul alineat, prima frază din art. 1 din Protocolul nr. 1), respectiv se
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
din 24 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 21 ianuarie 2014). De asemenea, Curtea a mai reținut că, de principiu, legiuitorul este ținut de o condiție de rezonabilitate, respectiv să fie preocupat ca exigențele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăși existența dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
Curtea reține, totodată, că procedura exproprierii este o procedură specială justificată de utilitatea publică a lucrării care o impune, astfel că odată parcurse etapele legale menționate anterior, persoana expropriată este privată de proprietatea sa pentru motive întemeiate, justificate cu îndeplinirea exigențelor constituționale. În schimbul acestei privări, expropriatul primește o sumă de bani pe care o poate utiliza așa cum consideră de cuviință, exercitând toate atributele dreptului de proprietate. Or, obligarea acestuia prin normele criticate să restituie sumele încasate ca despăgubiri echivalează
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
Curtea reține că legiuitorul putea adopta o reglementare alternativă care să îndeplinească cu aceeași eficiență scopul legitim urmărit și care să nu impieteze asupra celerității procedurii de expropriere, ceea ce duce la concluzia că textele de lege criticate nu satisfac exigențele testului ingerinței minime asupra dreptului de proprietate al persoanelor vizate de normele legale criticate (cu privire la testul ingerinței minime, a se vedea Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
despăgubire, în cazul în care nu mai deține această sumă, ori de a gestiona cheltuielile legate de bunul imobil care reintră în patrimoniul său. Prin urmare, Curtea reține că reglementarea criticată nu este necesară pentru atingerea scopului legitim urmărit, neîndeplinind exigențele testului ingerinței minime, și nu păstrează un just echilibru între interesele în concurs, aspecte ce contravin prevederilor art. 44 alin. (1) și (2) fraza întâi din Constituție referitoare la garantarea și ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
imposibilitatea de administrare se referă la o probă administrată în faza de urmărire penală și încuviințată de instanță. Faptul că instanța de judecată va ține seama la judecarea cauzei de o astfel de probă implică filtrarea ei în raport cu exigențele procedural penale referitoare la aprecierea probelor care, potrivit art. 103 din Codul de procedură penală, nu au o valoare dinainte stabilită și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, condamnarea putând fi
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
cu personalul încadrat sau cu contract individual de muncă cu timp parțial pentru efectuarea gărzilor care desfășoară activitatea în UPU/CPU în mod nemijlocit, inclusiv cele aferente voucherelor de vacanță (... ) “. ... 106. Sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție nu corespunde exigenței de a se încadra în categoria unei chestiuni de drept ce se cere a fi lămurită prin interpretarea prevederilor legale sus-menționate, ceea ce conduce la inadmisibilitatea acesteia. ... 107. Cauza aflată inițial pe rolul Tribunalului Bihor - Secția I civilă și ulterior
DECIZIA nr. 2 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294753]