9,869 matches
-
În ansamblul ei, cu preocuparea pentru un interes colectiv durabil. Problema gestionării deșeurilor, ce revine colectivităților teritoriale, ține și de responsabilitatea Întreprinderii, care trebuie să răspundă, la rândul ei, prin preocuparea pentru armonie și pentru termenul lung. Explicația formală și explicită este un proces lent. Creația trece prin comunicarea imediată și prin nevoia de a Împărtăși. Campania Mayekawa recunoaște că nu este foarte performantă În formarea angajaților săi, dar Își revendică excelența În capacitatea de a-i activa pornind de la propriul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
este un proces lent și limitat, căci nu se știe niciodată dacă mesajul va fi integrat și urmat sau nu de consecințe. Invers, comunicarea și creația presupun participarea imediată, ascultarea și necesitatea de a Împărtăși. În Întreprindere, filozofia este elementul explicit și legat de viața de toate zilele, În timp ce cultura trimite la rădăcini, la lumea sacră (holly world), la cunoașterea tacită, la viziune și la modul În care lumea este văzută și percepută. Nu există o separație reală Între rădăcinile puțin
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
documente scrise, restul de 70% rezultând din relațiile interpersonale. Scântei de cunoaștere (knowledge sparks) apar atunci când diferite cunoștințe se amestecă și se confruntă. Visurile, dar și empatia ce trimite la socializare reprezintă condiții pentru ca această fuziune să se manifeste. Cunoașterea explicită este accesibilă pe intranet, În timp ce Împărtășirea celei tacite trece prin spații și momente comune (ba), iar aceste schimburi transversale permit crearea noilor cunoștințe. Totul Începe la nivelul persoanelor și se Îmbogățește În ritmul interacțiunilor dintre ele. De aceea, trebuie Înmulțiteocaziile
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
identificarea fiecăruia. Dimensiunea comunitară se traduce În faptul că fiecare utilizator participant la sistem evaluează calitatea informațiilor pe care le consultă și a interacțiunilor În care este implicat, printr-un număr de stele acordate În funcție de interesul prezentat. Dispozitivul articulează cunoașterea explicită și organizată disponibilă În bazele de date cu o cunoaștere tacită și cu abilitatea experților, ceea ce presupune recenzarea lor (know who) pe domenii de competență și de excelență. În funcție de cererile utilizatorilor, transformarea cunoașterii tacite În cunoaștere explicită este operată În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Dispozitivul articulează cunoașterea explicită și organizată disponibilă În bazele de date cu o cunoaștere tacită și cu abilitatea experților, ceea ce presupune recenzarea lor (know who) pe domenii de competență și de excelență. În funcție de cererile utilizatorilor, transformarea cunoașterii tacite În cunoaștere explicită este operată În interfața dintre bazele de date și rețelele de experți. Tehnologiile informației vin În sprijinul acestor ba-uri. Realcom propune soluții de tratare ce combină explicitul bazelor de date și competența experților, Însă care profită și de suma
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
competență și de excelență. În funcție de cererile utilizatorilor, transformarea cunoașterii tacite În cunoaștere explicită este operată În interfața dintre bazele de date și rețelele de experți. Tehnologiile informației vin În sprijinul acestor ba-uri. Realcom propune soluții de tratare ce combină explicitul bazelor de date și competența experților, Însă care profită și de suma interacțiunilor utilizatorilor Între ei și cu sistemul Însuși. Aproape jumătate din informația critică de care Întreprinderile au nevoie se află În mintea angajaților. Exteriorizarea acestei cunoașteri prin intermediul unui
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și de suma interacțiunilor utilizatorilor Între ei și cu sistemul Însuși. Aproape jumătate din informația critică de care Întreprinderile au nevoie se află În mintea angajaților. Exteriorizarea acestei cunoașteri prin intermediul unui sistem de Întrebări și răspunsuri urmărește să o facă explicită și disponibilă. Mai mult de jumătate dintre angajați ar petrece o oră pe zi duplicând ceea ce alți angajați ai aceleiași Întreprinderi au produs deja; fiecare ar consacra mai mult de o lună pe an căutării unor experți adecvați pentru a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
care Biblia l-a exprimat într-un text mai arhaic, dar apoi meditația s-a aprofundat și accentele dominante au devenit cu totul altele. Cu acesti „bemoli la cheie”, întreprindem cele ce urmează. Din categoria numelor coranice fără corespondent biblic explicit, dar a caror semnificație este totuși exprimată de Biblie, considerăm că fac parte următoarele: 4.3.1. Al-Ð"hir, al-B"”în (2.1.2.4.), ca expresie alcătuită din două participii prezente ale unor verbe antonime, nu are corespondent ca
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
treime din numele divine din Coran au astfel de echivalente). Acestora li se adaugă numele comparabile care nu constituie echivalente propriu-zise (peste douăzeci de astfel de perechi). Chiar când e vorba de nume divine din Coran care nu au corespondent explicit în Biblie, ceea ce exprimă ele despre Dumnezeu consuna cu cele afirmate și în Biblie, cu doar două excepții: Mai numeroase sunt numele divine din Biblie fără echivalent în Coran: cele străvechi (Šaddai, ’Pl ‘ol"m, cele specifice revelației mozaice (YHWH
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lucruri, cunoștințe, operații, probleme etc. (de exemplu, a detecta cutare pană de motor și a reuși să o remediezi, a construi o figură geometrică de un anumit tip, a identifica și clasifica cutare grup de organisme vegetale etc.). Asemenea denumiri explicite facilitează proiectarea clară a acțiunilor instructive și, totodată, adoptarea unor decizii concrete În ceea ce privește metodologiile de Înfăptuire a acestora; ele indică educatorului Încotro merge și unde trebuie să ajungă și sugerează, În același timp, și cum anume să parcurgă acest drum
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bine structurată), fie operații de gândire divergentă (ce duc de obicei la emiterea unor răspunsuri posibile la o situație cu final deschis) ori la o gândire evaluatoare (ce duce la anumite judecăți și predicții În baza unor criterii implicite sau explicite); În fine, unii fac apel la aptitudini creatoare ce ar presupune capacitatea de a elabora idei, adeseori originale; alții la gândire critică - ceea ce ar avea la bază capacitatea de analiză, de interpretare și de explorare; unii pot apela la capacitatea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau o exersează asupra conținutului de asimilat. De această dată sarcina de realizat este dirijată, de cele mai multe ori, În etape progresive; și mai departe, fiecare etapă definește ceea ce este de făcut În cadrul acesteia, oferind informații corespunzătoare dar și cerând răspunsuri explicite, precise. Dacă utilizarea metodelor nestructurate lasă să planeze mai multă ambiguitate În răspunsurile care trebuie formulate de către elevi, mai multă imprecizie și echivoc, ori admit apariția greșelilor (ambiguitatea și greșeala fiind privite ca un privilegiu, deoarece ar forța elevul la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prin cercetare sau redescoperire) ar avea efecte contrare primelor, ar fi favorabile acceptării și utilizării ideilor elevilor, ar dezvolta o motivație mai puternică pentru Învățare și ar conduce spre performanțe școlare superioare. În fine, după modul de influențare directă/indirectă, explicită/implicită specific instituțiilor școlare sau organizațiilor non-școlare, inclusiv familiei și mass-media, mai nou se face distincție Între metode formale și metode informale de instruire și educație. Una dintre cele mai obișnuite clasificări din lucrările de didactică și manualele de pedagogie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
propoziții Îndoielnice care pare să poată primi mai multe soluții” (G. Palmade). Numim problematică acea situație ...În care există ceva implicit cuprins În ea, pe care aceasta Îl presupune, dar care nu e determinat, cunoscut, nu este dat În mod explicit, ci doar sugerat prin relația sa cu ceea ce este dat În situație. Relația dintre necunoscut, sugerat, căutat, pe de o parte, și datele inițiale ale problemei, pe de altă parte, determină direcția procesului de gândire (Kuliutkin, 1974, p. 17). Când
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
grad de cultură etc.). După modelul de realizare a lecturii se practică și alte tehnici eficace, cum ar fi: - lecturile critice, care invită la analize interpretative subtile, ajutându-l pe cititor să meargă „dincolo de materialul la care se face referire explicită”, să Înțeleagă semnificațiile mult mai largi care se găsesc În „subtextul frazelor”, să desprindă din contextul acestuia anumite concluzii cu caracter constituțional (Bruner, 1970, pp. 194-195); - lecturile paralele, care scot În evidență ceea ce este comun și ceea ce este cu adevărat
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În mod deosebit. Unele neajunsuri pot fi amplificate și În cazul unei folosiri unilaterale sau necritice a modelării, lipsind-o de sprijinul altor metode. Din păcate, mulți profesori fac Încă prea puțin pentru a-i Învăța În mod sistematic și explicit pe elevi să mânuiască și să interpreteze, să valorifice și să construiască ei Înșiși modele utile pentru Înțelegerea unor noțiuni complexe, pentru formularea unor ipoteze etc. Faptul că ei Întâlnesc ocazional unele modele (scheme, grafice, formule etc.), În timpul lecțiilor sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ordine, a unui sistem de operații, pentru rezolvarea tuturor problemelor de un tip dat (Z. Rovenschi); - Înlănțuire de operații prezentate Într-o ordine determinată, care permite rezolvarea unei probleme sau a unei clase de probleme (Mialaret, 1979); - succesiune de instrucțiuni explicite, aplicabile În mod mecanic În vederea rezolvării anumitor probleme (Galisson, Coste, 1976). Sintetizând, putem spune că un algoritm reprezintă o suită sau un șir finit (o serie) ori un sistem de operații structurate și efectuate Într-o anumită succesiune logică obligatorie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
social final. Ca aspecte specifice ale mecanismelor școlare care interesează sociologul, Cherkaoui face distincții între: 1. Transmiterea ordinii morale și a cunoștințelor, unde pot fi studiate aspecte precum: ierarhizarea cunoștințelor, diviziunea lor orizontală (litere - științe, științe pure sau aplicate); regulile explicite și implicite care o guvernează; consecințele acestei stratificări asupra elaborării identității școlare a elevilor și a studenților. 2. Tipul de pedagogie utilizat, cu teme precum: maniera în care conținuturile sunt transmise; tehnologiile utilizate (manuale, hărți, filme, laboratoare); utilizarea timpului, care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de bază pe care ei încearcă să le înțeleagă sunt repetitori culturali. Relația educațională formală sau planificată este un repetitor a orice trebuie repetat, chiar dacă este ceva deosebit. Contextul interacțional, conținuturile și expresiile sale instituționale realizează în forme condensate și explicite, în moduri vizibile și invizibile, constrângerile și posibilitățile unei societăți date. În contextul, conținuturile și învelișul instituțional al educației subzistă distribuția puterii și principiile controlului social. Ca o consecință, reglementările educaționale pot fi înțelese numai atunci când sunt privite din perspectiva
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
copilului: să aștepte în liniște, să fie reținut și tenace, să finalizeze sarcinile, să afișeze preocupare, să coopereze, să fie respectuos față de profesori și față de colegi, să fie ordonat, punctual și politicos. Chiar dacă aceste așteptări au puține legături cu obiectivele explicite ale școlii, îndeplinirea lor este esențială pentru o carieră școlară de succes. Teoreticienii marxiști au preluat ideea curriculumului ascuns, susținând faptul că prin acesta școala contribuie la reproducerea inegalităților sociale și la conservarea ordinii sociale dominate de clasa capitalistă. Bowles
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acest motiv, curriculumul a fost și este în continuare obiect al încercărilor de control din partea grupurilor aflate în competiție pentru hegemonie politică sau culturală. Polemicile iscate de conținuturile unor manuale sau ale unor programe scot la iveală rivalități mai puțin explicite în dezbaterea publică sau politică dintre categorii sociale și culturale. Ilustrez aceste reflecții cu prezentarea schematică a două cazuri: unul românesc și unul american, pe care încerc să le încadrez în teoria conflictelor simbolice, o tentativă recentă de interpretare instituțională
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
românilor, care ar fi determinată de scopuri prestabilite precum independența și unitatea, supralicitarea rolului istoriei naționale în istoria globală („românii au stat de strajă Europei”) și prezentarea hiperbolizată a calităților poporului român - vitejie, hărnicie, patriotism, dragoste de libertate. Aceste conținuturi explicite sau implicite - când e vorba de importanța relativă a diverselor tipuri de mesaje - afectează valori civice precum toleranța și realismul conștiinței sociale a elevilor. Idealizarea propriei comunități imaginare, cum ar spune Anderson (1991), inclusiv prin apelul la narațiuni istorice mitologizante
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ipotezele empirice ale tezei meritocrației în expansiune. 3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocraticetc "3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocratice" Deși chiar datele empirice recente par a infirma ipotezele explicite ale dezvoltării meritocratice a mecanismelor de selecție școlară și socială din țările avansate, cercetările și teoretizările dedicate acestei probleme au fost supuse unui tir intens de critici. A conceptualiza meritocrația în termenii modelului formulat de Boudon înseamnă un compromis serios
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
destul de complicate de acreditare. În cadrul lor recunoaștem procesele de acreditare instituțională, sistemul de diplome furnizate persoanelor, certificările și licențierile profesionale. Toate atestă eforturile anumitor grupări de a controla, prin intermediul instrumentelor statului, furnizarea diplomelor și operarea lor pe piața muncii. Miza explicită a acestor demersuri este asigurarea calității educației și protejarea cetățenilor. În realitate, se urmărește, și adeseori se reușește, controlul strict al fluxurilor de persoane către segmentele piețelor muncii aferente anumitor profesiuni și, astfel, al statusurilor sociale și al recompenselor asociate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Society: An Historical Sociology of Education and Stratification, Academic Press,New York. Comisia Europeană, 2005, Key Data on Education in Europe, Office for Official Publications of the European Communities, Luxemburg. Cucoș, Constantin, 2002, „Forme ale «curriculumului ascuns»: ideologii școlare implicite și explicite”, în Lazăr Vlăsceanu (coord.), Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu, Editura Polirom, Iași. Dale, Roger, 2001, „Shaping the Sociology of Education over a Half-a-Century”, în Jack Demaine (coord.), Sociology of Education Today, Palgrave, Londra, pp. 5-29
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]