2,274 matches
-
de Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, și de Senat, în calitate de Cameră decizională, deși domeniul de reglementare este supus procedurii de dezbatere Senatului ca primă Cameră sesizată și mai apoi Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională. În plus, din perspectiva criticilor extrinseci, se mai arată că nu au fost avute în vedere dispozițiile obligatorii ale deciziilor Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 și nr. 1.018 din 19 iulie 2010, pentru că textul Legii nr. 176/2010 este o reproducere fidelă
DECIZIE nr. 401 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi 92 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1), (2) şi (4), art. 13-19 şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256431_a_257760]
-
și 92 din Legea nr. 161/2003 instituie incompatibilități pe care legiuitorul le-a reglementat pentru a preveni eventuale conflicte de interese, iar ele se aplică fără discriminare tuturor subiecților prevăzuți de ipoteza normei juridice "în condițiile legii". În ce privește criticile extrinseci și intrinseci referitoare la Legea nr. 176/2010 , în ansamblu, Avocatul Poporului face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând
DECIZIE nr. 401 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi 92 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1), (2) şi (4), art. 13-19 şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256431_a_257760]
-
celorlalte prevederi din Legea nr. 176/2010 , Curtea constată că prin Decizia nr. 204 din 29 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 13 iunie 2013, a statuat următoarele: Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă a Legii nr. 176/2010 , Curtea a reținut că Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea
DECIZIE nr. 401 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi 92 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1), (2) şi (4), art. 13-19 şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256431_a_257760]
-
K . Factorul de coagulare IX recombinant este o proteină terapeutică obținută prin tehnologia ADN- ului recombinant , cu caracteristici structurale și funcționale comparabile cu factorul IX endogen . Factorul IX este activat de către complexul factor VII de coagulare/ factor tisular în cadrul căii extrinseci de activare a coagulării , precum și de către factorul XIa în cadrul căii intrinseci de activare a coagulării . Factorul IX activat în asociere cu factorul VIII activat , activează factorul X . Trombina determină apoi conversia fibrinogenului în fibrină , făcând posibilă formarea unui cheag de
Ro_131 () [Corola-website/Science/290891_a_292220]
-
K . Factorul de coagulare IX recombinant este o proteină terapeutică obținută prin tehnologia ADN- ului recombinant , cu caracteristici structurale și funcționale comparabile cu factorul IX endogen . Factorul IX este activat de către complexul factor VII de coagulare/ factor tisular în cadrul căii extrinseci de activare a coagulării , precum și de către factorul XIa în cadrul căii intrinseci de activare a coagulării . Factorul IX activat în asociere cu factorul VIII activat , activează factorul X . Trombina determină apoi conversia fibrinogenului în fibrină , făcând posibilă formarea unui cheag de
Ro_131 () [Corola-website/Science/290891_a_292220]
-
K . Factorul de coagulare IX recombinant este o proteină terapeutică obținută prin tehnologia ADN- ului recombinant , cu caracteristici structurale și funcționale comparabile cu factorul IX endogen . Factorul IX este activat de către complexul factor VII de coagulare/ factor tisular în cadrul căii extrinseci de activare a coagulării , precum și de către factorul XIa în cadrul căii intrinseci de activare a coagulării . Factorul IX activat în asociere cu factorul VIII activat , activează factorul X . Trombina determină apoi conversia fibrinogenului în fibrină , făcând posibilă formarea unui cheag de
Ro_131 () [Corola-website/Science/290891_a_292220]
-
K . Factorul de coagulare IX recombinant este o proteină terapeutică obținută prin tehnologia ADN- ului recombinant , cu caracteristici structurale și funcționale comparabile cu factorul IX endogen . Factorul IX este activat de către complexul factor VII de coagulare/ factor tisular în cadrul căii extrinseci de activare a coagulării , precum și de către factorul XIa în cadrul căii intrinseci de activare a coagulării . Factorul IX activat în asociere cu factorul VIII activat , activează factorul X . Trombina determină apoi conversia fibrinogenului în fibrină , făcând posibilă formarea unui cheag de
Ro_131 () [Corola-website/Science/290891_a_292220]
-
K . Factorul de coagulare IX recombinant este o proteină terapeutică obținută prin tehnologia ADN- ului recombinant , cu caracteristici structurale și funcționale comparabile cu factorul IX endogen . Factorul IX este activat de către complexul factor VII de coagulare/ factor tisular în cadrul căii extrinseci de activare a coagulării , precum și de către factorul XIa în cadrul căii intrinseci de activare a coagulării . Factorul IX activat în asociere cu factorul VIII activat , activează factorul X . Trombina determină apoi conversia fibrinogenului în fibrină , făcând posibilă formarea unui cheag de
Ro_131 () [Corola-website/Science/290891_a_292220]
-
K . Factorul de coagulare IX recombinant este o proteină terapeutică obținută prin tehnologia ADN- ului recombinant , cu caracteristici structurale și funcționale comparabile cu factorul IX endogen . Factorul IX este activat de către complexul factor VII de coagulare/ factor tisular în cadrul căii extrinseci de activare a coagulării , precum și de către factorul XIa în cadrul căii intrinseci de activare a coagulării . Factorul IX activat în asociere cu factorul VIII activat , activează factorul X . Trombina determină apoi conversia fibrinogenului în fibrină , făcând posibilă formarea unui cheag de
Ro_131 () [Corola-website/Science/290891_a_292220]
-
K . Factorul de coagulare IX recombinant este o proteină terapeutică obținută prin tehnologia ADN- ului recombinant , cu caracteristici structurale și funcționale comparabile cu factorul IX endogen . Factorul IX este activat de către complexul factor VII de coagulare/ factor tisular în cadrul căii extrinseci de activare a coagulării , precum și de către factorul XIa în cadrul căii intrinseci de activare a coagulării . Factorul IX activat în asociere cu factorul VIII activat , activează factorul X . Trombina determină apoi conversia fibrinogenului în fibrină , făcând posibilă formarea unui cheag de
Ro_131 () [Corola-website/Science/290891_a_292220]
-
68. 000 Dalton . Este un factor de coagulare dependent de vitamina K și se sintetizează la nivelul ficatului . Factorul IX este activat de factorul XIa pe calea de coagulare intrinsecă și de factorul VII / complexul de factori tisulari pe calea extrinsecă . Factorul IX activat , în asociere cu factorul VIII activat , activează factorul X . Efectul final este transformarea protrombinei în trombină . Trombina transformă apoi fibrinogenul în fibrină și se formează un trombus . Hemofilia B este o afecțiune ereditară a coagulării sângelui , cu
Ro_695 () [Corola-website/Science/291454_a_292783]
-
fie dializabil . 8 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Alte medicamente antitrombotice , codul ATC : B01AX06 Mecanism de acțiune Rivaroxaban este un inhibitor direct , cu selectivitate crescută , al factorului Xa , cu biodisponibilitate după administrare orală . Inhibarea factorului Xa întrerupe calea intrinsecă și extrinsecă a cascadei coagulării sângelui , inhibând atât formarea trombinei cât și dezvoltarea trombilor . Rivaroxaban nu inhibă trombina ( factorul II activat ) și nu s - au demonstrat efectele acestuia asupra trombocitelor . Efecte farmacodinamice La om s- a observat inhibarea dependentă de doză a
Ro_1175 () [Corola-website/Science/291933_a_293262]
-
art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii din Constituție. Astfel, se constată că sesizarea Curții cu obiecția de neconstituționalitate a avut în vedere numai critici de neconstituționalitate intrinsecă, iar prin decizia pronunțată Curtea a admis obiecția pe critici de neconstituționalitate extrinsecă, critici care nu au fost formulate în sesizare. 4. Așadar, prin extinderea sferei normelor de referință cu art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la calitatea legii raportat la art. 61 alin. (2), art. 65 alin. (1) și (2
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
Nulitatea necondiționată Nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la: 1. capacitatea procesuală; 2. reprezentarea procesuală; 3. competența instanței; 4. compunerea sau constituirea instanței; 5. publicitatea ședinței de judecată; 6. alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel. Articolul 177 Îndreptarea neregularităților actului de procedură (1) Ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului, judecătorul va dispune îndreptarea neregularităților actului de procedură. ... (2) Cu toate acestea, nulitatea nu poate fi
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
Nulitatea necondiționată Nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la: 1. capacitatea procesuală; 2. reprezentarea procesuală; 3. competența instanței; 4. compunerea sau constituirea instanței; 5. publicitatea ședinței de judecată; 6. alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel. Articolul 177 Îndreptarea neregularităților actului de procedură (1) Ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului, judecătorul va dispune îndreptarea neregularităților actului de procedură. ... (2) Cu toate acestea, nulitatea nu poate fi
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor." 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul sesizării a formulat, mai întâi, o critică de neconstituționalitate extrinsecă, prin raportare la art. 115 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia "Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora." 24. Analizând preambulul
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2016 nu respectă, în mod cumulativ, toate cele trei condiții prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție pentru ca legiuitorul delegat să poată adopta ordonanțe de urgență. 36. Acestea sunt condiții de constituționalitate extrinsecă, astfel că, în situația nerespectării lor, întregul act normativ este lovit de viciul de neconstituționalitate constatat. Prin urmare, examinarea criticilor de neconstituționalitate formulate prin raportare la prevederile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală a rămas fără obiect (a se
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
neconstituționalității dispozițiilor art. 19 alin. (1) și alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune și a neconstituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 în privința motivului extrinsec referitor la procedura de adoptare a acesteia prin majoritate absolută și nu prin majoritate simplă așa cum dispune art. 76 alin. (2) din Constituție. De asemenea, solicită constatarea încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5), art. 142 alin. (1) și
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
necesar a fi întrunită [...], după caz; de altfel, chiar și în lipsa unei astfel de trimiteri, este de la sine înțeles că hotărârea se adoptă potrivit art. 76 alin. (2) din Constituție" (paragraful 32). 41. În plus, Curtea subliniază că verificarea constituționalității extrinseci a unui act dintre cele care, potrivit Constituției, pot fi supuse controlului de constituționalitate, respectiv legile, ordonanțele Guvernului, hotărârile Parlamentului, vizează regularitatea formală a acestuia, adică îndeplinirea condițiilor impuse la nivel constituțional pentru adoptarea sau, după caz, emiterea acestuia. Astfel
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
că "menționarea formulei de atestare a legii constituie o cerință de formă a actului normativ în cauză, astfel că, în analizarea unei critici de neconstituționalitate formulată din perspectiva lipsei acesteia, Curtea Constituțională va proceda la efectuarea unui control al constituționalității extrinseci a respectivului act normativ". Potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normativ, "Formula de atestare a legalității adoptării legii va avea următorul cuprins: Această lege a fost adoptată
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
al României, Partea I, nr. 807 din 29 octombrie 2015, și Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016. 15. Astfel, pentru a răspunde criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, prin Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015 , precitată, Curtea a analizat toate motivele invocate de către Guvern în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , și a ajuns la concluzia că există un grad mare de abatere de la
DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274521_a_275850]
-
interpretare mai fundamentală cu problemele legate de patologia somnului. Perturbările somnului sunt frecvent întâlnite. O privare de somn sau o dereglare a ritmului circadian poate să ducă la o deteriorare importantă a activității zilnice. O serie de modificări intrinseci sau extrinseci (mediu, medicamente sau afecțiuni) pot conduce la apariția unor tulburări de somn sau de ritm circadian. Efectele lipsei de somn: fizic înseamnă o suprasolicitare a sistemelor de adaptare la starea de veghe, o creștere a nevoilor energetice pentru a putea
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
mai multe cercetări, arătând alte deviații de la raționalitatea economică definită convențional, se fac în domeniul experimental sau al economiei comportamentale. Alți critici ai modelului umanist "Homo oeconomicus", cum ar fi Bruno Frey, arată că un accent excesiv pus pe motivația extrinsecă (recompense și pedepse din partea mediului social) în opoziție cu motivația intrinsecă. De exemplu, este dificil, dacă nu imposibil de înțeles cum "Homo oeconomicus" ar putea fi erou în război sau ar avea o plăcere inerentă pentru meșteșuguri. Frey și alții
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
deviante cum ar fi altruismul, echitatea sau munca în echipă; idolii acesteia vor fi aceia care își vor maximiza cu cruzime propria funcție de utilitate. Acestui aspect i s-a dat o atenție sporită în discipline ca "știința organizațională" unde motivația extrinsecă nu a fost considerată atât de eficientă în cazul muncitorului calificat, așa cum a fost cazul industriilor tradiționale, creîndu-se astfel un nou interes în ceea ce privește motivația ce nu se încadrează în modelul "Homo oeconomicus". Această viziune nu ține cont de faptul că
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
și creier. Deficitul de cupru datorită unor defecte genetice se însoțește de încetinirea creșterii, degenerescență cerebrală progresivă și moarte. Vitamina B12 este o ciancobalamină ce se găsește în alimentele de origină animală (ficat, rinichi, lapte, ouă). Ea constituie un factor extrinsec necesar procesului de maturare al eritrocitelor împreună cu un factor intrinsec prezent în mucoasa gastrică. Deficiența de vitamină B12 duce la apariția unei anemii macrocitare sau megaloblastice, afecțiune gravă ce se însoțește de leziuni nervoase. Tratamentul se face prin administrarea de
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]