2,341 matches
-
cu îndemnuri permanente. 3. El, ascultând vocea prietenului ce-l invita din adâncul inimii, s-a ridicat fără zăbavă, a rupt legăturile lumii pline de plăceri, asemenea unui alt Samson protejat de harul divin și, plin de însuflețirea Duhului, luând falca unui măgar (cf. Jud 15,15), printr-o predică făcută cu simplitate, neîmpodobită de culorile convingătoarei înțelepciuni omenești (cf. 1Cor 1,17), ci mai degrabă de marea putere a lui Dumnezeu, care alege lucrurile slabe din lume pentru a-i
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
face să fumege (cf. Ps 103,32), și a dat umilința spiritului celor care înainte slujeau necurățiilor trupului. Murind pentru vicii și trăind pentru Dumnezeu, nu pentru ei înșiși, din moment ce partea cea mai rea a fost dată pieirii, din aceeași falcă (cf. Jud 15,19Vg) a ieșit apă din abundență ce întrema, spăla și îi nutrea pe cei care erau căzuți, murdari și însetați; acea apă care, trecând în viața veșnică, se poate cumpăra fără argint și fără altă cheltuială (Is
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
un cîmp de percepție la altul, salturile acrobatice, mișcarea nebună a determinărilor, cum se Întîmplă În acest remarcabil portret al Vrăjitoarei: „Ne Întîlnirăm c-o vrăjitoare, Fermeca Jună, fermeca soare: La mormînt urlă, cu scrîșniri plînge, De morți cînd seul, fălci, oase strînge, Aci făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită; Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună. De bătrîn cîine culcuș ia-n gheară, Îl răsfrămîntă-n turlă de ceară. De sînger bețe, d-alun nuiele Frige și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trec peste maluri, Valuri mari se sparg În zgomot, răpezite peste dealuri, Dar nici clopotul lor aprig, clăbucind, ferbînd În spume, Nici chiar troncătul de zdraveni bolovani În rostogol Nu-ngrozesc ca uriașul ce s-arată crunt la lume, Cu fălci negre scrîșnitoare, cu ochi roși, cu peptul gol, El apare pe sub nouri ca un munte de turbare Ce amenință pămîntul să-l turtească-n răzbunare! Ca și dînsul, Strîmbă-Lemne, uragan de vijelie, Intră-n lunci, păduri și codri, ducînd viscol
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bănuială asupra lui” și, în cazul în care acesta a mai lucrat în acea funcție, „să fi produs mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
putem adăuga, conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe numele unor persoane care au casă în oraș, dar nu mai locuiesc în Bacău de mulți ani; să se mai dea spre folosință pentru suhat încă vreo 25 de fălci din țarina actuală a Bacăului, care să înceapă de la cazărmile de infanterie spre vest, până în șoseaua ce vine din comuna Călugăra Mare și se unește cu șoseaua Bacău-Ocna, astfel încât vitele să aibă loc de adăpătoare în pârâul Negel fără a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de lemn, ce înfățișează tragica scenă în care și-a pierdut piciorul. Se văd trei balene și trei ambarcațiuni, dintre care una îpe care mai punea încă piciorul în plenitudinea lui originară) e pe punctul de a fi mestecată de fălcile balenei din primul plan. Mi s-a spus că, de zece ani încoace, omul acesta arată unei lumi neîncrezătoare atît icoana cu pricina, cît și ciotul. Iată că a sosit momentul ca povestea omului să fie adeverită. Cele trei balene
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
am zărit numeroase balene care, simțindu-se la adăpost de atacurile unei baleniere ca Pequod, interesată doar de cașaloți, înotau leneșe, cu botul căscat, prin pajiștea de „brit“: lipindu-se de franjurile acelor uimitoare perdele venețiene care le atîrnau între fălci, „britul“ era separat astfel de apa ce li se scurgea printre buze. Aidoma unor cosași matinali care, mergînd încet unul lîngă altul, își înfig coasele în otava jilavă a unor pajiști mlăștinoase, acești monștri înotau cu un zgomot straniu, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
deasupra bordului subțire, din lemn alb, de cedru, al unei ambarcațiuni, în clipa cînd vîslașii ei sînt prinși în lațurile călăului. Aidoma celor șase burghezi din Calais aduși în fața regelui Edward, cei șase mateloți din echipajul ambarcațiunii vîslesc în chiar fălcile morții, cu ștreangul la gît, ca să zic așa. O clipă de gîndire vă va îngădui poate să înțelegeți acum ce înseamnă accidentele care se întîmplă atît de frecvent în vînătoarea de balene - despre puține dintre ele se și scrie, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asemenea pedeapsă, ca oricare ucigaș. Duceți-vă în orice sîmbătă seară la halele de carne și veți vedea o mulțime de bipezi vii zgîindu-se la lungile șiruri de patrupezi morți. Oare această priveliște nu i-ar smulge un dinte din falcă pînă și canibalului? Canibal? Cine nu e canibal? Stubb, însă, mînca balenă chiar în lumina ei, ceea ce adăuga o insultă la injurie, nu-i așa? Uită-te puțin la mînerul cuțitului dumitale, gurmandule civilizat și luminat, care înfulici o friptură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
putea numi viața lor individuală. Ucis și adus pe punte pentru a fi jupuit de piele, unul dintre acești rechini era cît pe ce să-i reteze mîna lui Queequeg, în clipa cînd sărmanul de el încerca să-i închidă fălcile ucigașe. Ă Queequeg nu pasă de zeul care făcut pe rechin, zise sălbaticul, agitîndu-și mîna rănită. Zeu din Fiji sau zeu din Nantucket, zeul care făcut pe rechin trebuie să fie indian afurisit! Capitolul LXVI TRANȘAREA Era într-o sîmbătă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lacomi, e lesne de înțeles că-i mai înțelept să fii cu ochii în patru în preajma lor. Drept care, pe lîngă „saula de maimuță“ cu care îl trăgeam din cînd în cînd pe bietul Queequeg dintr-o poziție prea apropiată de fălcile vreunui rechin deosebit de hrăpăreț, sălbaticul meu partener dispunea și de un alt mijloc de protecție: suspendați deasupra parapetului, pe una dintre schele, Tashtego și Daggoo agitau necontenit deasupra capului său două sape bine ascuțite, cu care omorau toți rechinii ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
într-un cuvînt, avem sub ochi ceea ce vînătorii numesc, în limbaj tehnic, o „balenă căruntă“. Să observăm acum ceea ce aceste capete au oarecum în comun - anume, ochii și urechile, adică organele cele mai importante. Foarte jos, aproape de unghiul unde se-ntîlnesc fălcile balenei, dacă priviți cu luare aminte, veți vedea în sfîrșit un ochi fără gene, care aduce cu ochiul unui mînz, într-atît de disproporționat pare fată de mărimea capului. Din această poziție aparte laterală a ochilor cetaceului reiese dar că el
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cașalotului. Ce gură superbă și castă! Din podea pînă-n tavan e căptușită, mai bine zis tapisată cu o membrană albă, lucioasă ca satinul din care se fac rochiile de mireasă. Să ieșim însă afară acum și să privim această fatidică falcă de jos, care seamănă cu capacul lung și îngust al unei tabachere enorme, a cărui balama ar fi situată la un capăt, nu într-o parte. Dacă ridici acest capac pînă deasupra capului, scoțînd la iveală șirurile de dinți, ai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în fața unui teribil „portcullis“ - cum și este, vai! pentru mulți pescari nenorociți, peste care acest grilaj ascuțit cade cu o forță zdrobitoare! Dar și mai teribil este să privești, la o anumită adîncime în apă, vreo balenă îmbufnată, a cărei falcă de jos, lungă de circa cincisprezece picioare, atîrnă într-un unghi drept cu trupul, întocmai ca școndrul unei corăbii... Balena nu-i moartă, e numai prost dispusă, ori bolnavă, dacă nu chiar ipohondră și atît de indolentă, încît falca îi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cărei falcă de jos, lungă de circa cincisprezece picioare, atîrnă într-un unghi drept cu trupul, întocmai ca școndrul unei corăbii... Balena nu-i moartă, e numai prost dispusă, ori bolnavă, dacă nu chiar ipohondră și atît de indolentă, încît falca îi atîrnă moale în chingi, într-o atitudine dizgrațioasă, ca și cum ar fi un reproș viu adresat întregului trib, care desigur că-o blestemă printre dinți: „înțepeni-i-ar fălcile!“ în majoritatea cazurilor, această falcă inferioară, pe care un om cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ori bolnavă, dacă nu chiar ipohondră și atît de indolentă, încît falca îi atîrnă moale în chingi, într-o atitudine dizgrațioasă, ca și cum ar fi un reproș viu adresat întregului trib, care desigur că-o blestemă printre dinți: „înțepeni-i-ar fălcile!“ în majoritatea cazurilor, această falcă inferioară, pe care un om cu experiență o poate lesne desface, este detașată și adusă pe punte, cu scopul de a se extrage din ea dinții de fildeș, precum și osul acela alb și dur, din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ipohondră și atît de indolentă, încît falca îi atîrnă moale în chingi, într-o atitudine dizgrațioasă, ca și cum ar fi un reproș viu adresat întregului trib, care desigur că-o blestemă printre dinți: „înțepeni-i-ar fălcile!“ în majoritatea cazurilor, această falcă inferioară, pe care un om cu experiență o poate lesne desface, este detașată și adusă pe punte, cu scopul de a se extrage din ea dinții de fildeș, precum și osul acela alb și dur, din care vînătorii de balene confecționează
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și adusă pe punte, cu scopul de a se extrage din ea dinții de fildeș, precum și osul acela alb și dur, din care vînătorii de balene confecționează tot soiul de obiecte, inclusiv bastoane și mînere de umbrelă sau de cravașe. Falca e tîrîtă cu greu pe bord, de parc-ar fi o ancoră; iar la momentul potrivit - cîteva zile după celelalte operațiuni - Queequeg, Daggoo și Tashtego, dentiști desăvîrșiți, încep să extragă dinții. Cu o sapă ascuțită, Queequeg taie gingiile, apoi falca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Falca e tîrîtă cu greu pe bord, de parc-ar fi o ancoră; iar la momentul potrivit - cîteva zile după celelalte operațiuni - Queequeg, Daggoo și Tashtego, dentiști desăvîrșiți, încep să extragă dinții. Cu o sapă ascuțită, Queequeg taie gingiile, apoi falca e prinsă în belciuge și agățată de un vinciu, astfel încît dinții sînt extrași cam la fel cum boii din Michigan sînt puși să smulgă rădăcinile stejarilor bătrîni din pădurile virgine. în total sînt patruzeci și doi de dinți; la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
puși să smulgă rădăcinile stejarilor bătrîni din pădurile virgine. în total sînt patruzeci și doi de dinți; la balenele bătrîne, dinții aceștia sînt foarte tociți, dar nu vădesc nici o carie și nici vreo plombă artificială, cum au oamenii. După aceea, falca este tăiată cu fierăstrăul în felii, care sînt stivuite aidoma grinzilor folosite în construcții. Capitolul LXXIV CAPUL balenei normale - VĂZUT PRIN CONTRAST Străbătînd puntea, să privim acum cu luare-aminte capul balenei normale. Așa cum, prin forma sa generală, nobilul cap al
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cererea pentru aceste articole e în scădere de multă vreme. Oasele de balenă au cunoscut apogeul gloriei lor pe vremea reginei Ana, cînd era la modă așa numita farthingale; la fel cum cucoanele de pe vremea aceea se mișcau voioase, între fălcile balenei, ca să spunem așa, obișnuim noi să ne ferim capetele de ploaie, vîrîndu-le, cu aceeași nepăsare, sub o umbrelă, care, nu-i altceva decît un cort întins peste pomenitele oase de balenă. Să dăm uitării, o clipă, toate aceste storuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Mie, fruntea asta lată îmi apare plină de placiditatea unei prerii, placiditate izvorîtă dintr-o indiferență filozofică față de moarte. Observați însă expresia celuilalt cap: uitați-vă la această uimitoare buză de jos, lipită întîmplător de bordul vasului, încît îi acoperă falca, într-un fel de îmbrățișare puternică. N-ați spune oare că întreg acest cap exprimă o uriașă dîrzenie în fața morții? Cred că această „balenă normală“ a fost un stoic, iar cașalotul, un platonician care în ultimii ani ai vieții îl
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
poziția obișnuită de înot, fruntea cașalotului formează un plan aproape vertical față de apă; observați că partea inferioară a acestei frunți e înclinată mult înapoi, așa fel încît să ofere o bază cît mai solidă cavității lungi în care e fixată falca de jos, asemănătoare cu un ghiu, observați, de asemenea, că gura se află în întregime sub cap, cam în felul cum ar arăta gura unui om dacă ar fi așezată sub bărbie. Mai mult încă, observați că balena nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dacă puteți! Capitolul LXXIX NUCA Dacă din punct de vedere fizionomic cașalotul e un sfinx, pentru un frenolog creierul acestui animal pare însăși cvadratura cercului. La cașalotul adult craniul măsoară cel puțin douăzeci de picioare în lungime. Dacă-i desprindem falca de jos și-l privim dintr-o parte, craniul acesta seamănă cu un plan ușor înclinat, sprijinit pe o bază plană. Dar în viață, acest plan înclinat este - după cum am arătat altundeva - presat de masa enormă de carne și de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]