2,300 matches
-
mare, neprotractilă, falca inferioară proeminentă. De obicei au un apendice cutanat la extremitatea fiecărei fălci. Maxilarul ascuns (acoperit) de preorbital. Gura este înarmată pe ambele fălci și palat cu dinți canini puternici, lungi, ascuțiți și tăioși. Pe partea anterioară a fălcii superioare și uneori pe partea anterioară a fălcii inferioare dinții sunt asemănători cu colții. O singură nară pe fiecare parte laterală a botului. Operculul fragmentat. O singură înotătoare dorsală joasă și foarte lungă, care începe din spatele ochiului și se întinde
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
un apendice cutanat la extremitatea fiecărei fălci. Maxilarul ascuns (acoperit) de preorbital. Gura este înarmată pe ambele fălci și palat cu dinți canini puternici, lungi, ascuțiți și tăioși. Pe partea anterioară a fălcii superioare și uneori pe partea anterioară a fălcii inferioare dinții sunt asemănători cu colții. O singură nară pe fiecare parte laterală a botului. Operculul fragmentat. O singură înotătoare dorsală joasă și foarte lungă, care începe din spatele ochiului și se întinde pe aproape întreaga lungime a corpului; partea sa
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
întorc în apele calde pentru depunerea icrelor. Figurează printre cei mai rapizi pești teleosteeni ai oceanelor, atingând viteze între 60 și 100 km pe oră. Au corpul alungit și comprimat, acoperit cu solzi lungi, ascuțiți, care sunt înglobați în piele. Falca superioară mult alungită formează un cioc sau rostru în formă de suliță sau lance care este folosit pentru a doborî peștii de pradă. Gura largă cu dinți mărunți, în formă de răzătoare. Au două înotătoare dorsale, prima mult mai mare
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
comercial și sportiv. Familia cuprinde 5 genuri și 11 specii. Această familie este constituită din pești de talie mare (lungimea maximă de 4 m). Corpul puternic este alungit și comprimat mai mult sau mai puțin. Premaxilarele și oasele nazale de pe falca superioară sunt foarte mult alungite, formând un cioc sau rostru în formă de suliță sau lance cu o secțiune transversală rotunjită. Ciocul este folosit pentru a doborî peștii de pradă prin incizii provocate de loviturile înainte și înapoi a lui
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
de suliță sau lance cu o secțiune transversală rotunjită. Ciocul este folosit pentru a doborî peștii de pradă prin incizii provocate de loviturile înainte și înapoi a lui. Gura largă neprotractilă cu dinți mărunți, în formă de răzătoare, pe ambele fălci. Fantele branhiale largi. Membranele branhiostege dreaptă și stângă în mare parte unite dar separate de istm. Branhiospinii absenți pe arcurile branhiale; filamentele branhiale reticulate. Au două înotătoare dorsale apropiate, prima mult mai mare decât cea de a doua. Prima înotătoare
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
formează inele calcificate. Corpul vertebrelor este rudimentar. Himerele n-au coaste. Craniul este o cutie cartilaginoasă complet închisă. De la acest fel de craniu se trage numele de holocefali. La holocefali, articulația arcului mandibular la neurocraniu se face prin cartilajul palatopătrat (falcă superioară), care este concrescut imobil în toată lungimea sa la baza craniului (articulație autostilică), fără să fie articulată cu arcul hioidian. Cartilajul palatopătrat e foarte mic. Dinții au formă de plăci osoase (formă placoidă) cu suprafață sfărmătoare, provenind probabil din
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
la baza craniului (articulație autostilică), fără să fie articulată cu arcul hioidian. Cartilajul palatopătrat e foarte mic. Dinții au formă de plăci osoase (formă placoidă) cu suprafață sfărmătoare, provenind probabil din contopirea dinților placoizi ai plagiostomilor. Ei sunt concrescuți cu fălcile scurte și puternice. Numărul dinților la holocefali este mic, aceștia având o creștere permanentă, deci înlocuirea dinților nu are loc. În falca superioară se găsesc de fiecare latură câte 3, 2 sau 1, iar în, cea inferioară câte un dinte
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
osoase (formă placoidă) cu suprafață sfărmătoare, provenind probabil din contopirea dinților placoizi ai plagiostomilor. Ei sunt concrescuți cu fălcile scurte și puternice. Numărul dinților la holocefali este mic, aceștia având o creștere permanentă, deci înlocuirea dinților nu are loc. În falca superioară se găsesc de fiecare latură câte 3, 2 sau 1, iar în, cea inferioară câte un dinte. Articulația autostilică a fălcii cu neurocraniu și structura dinților acestor pești sunt adaptări ale lor la hrănirea cu nevertebrate cu schelet extern
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
Numărul dinților la holocefali este mic, aceștia având o creștere permanentă, deci înlocuirea dinților nu are loc. În falca superioară se găsesc de fiecare latură câte 3, 2 sau 1, iar în, cea inferioară câte un dinte. Articulația autostilică a fălcii cu neurocraniu și structura dinților acestor pești sunt adaptări ale lor la hrănirea cu nevertebrate cu schelet extern. Tubul digestiv este slab diferențiat; în special, stomacul aproape că nu este individualizat. Valvula spirală din regiunea posterioară a intestinului holocefalilor este
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
Dinții de pe vomer se continuă, fără întrerupere, cu cei de pe palatine. Pe manubriu vomerului, dinții lipsesc. Manubriul vomerului este scurt și lat; iar la exemplarele bătrâne el e concrescut cu parasfenoidul. Pe marginea limbii, câte un rând de 6-8 dinți. Falca inferioară este prevăzută cu 18-20 de dinți ascuțiți și încovoiați, iar cea superioară cu 13-15 dinți. Ochii sunt, relativ, mici; cu un diametru care reprezintă 12,1-16,4% din lungimea capului la peștii adulți și 20,5-27,0% la tineri
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
celelalte înotătoare sunt lipsite de pete. Înotătoarea adipoasă cu pete negre, rotunjite. Dimorfismul sexual este slab pronunțat: la masculi, botul este mai ascuțit, iar colorația, mai ales cea de pe abdomen, e mai închisă. În timpul perioadei depunerii icrelor masculi maturi au fălci în formă de cârlig și pielea mai groasă, sub formă de crusta întărită ("butonii de dragoste") pe cap și spinare, iar femelele capătă o tonalitate vie a culorilor. Este o specie endemică bazinului dunărean. Este răspândită în apele curgătoare de
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
pe care Strauss a caracterizat-o drept 'odraslă a căsătoriei legitime dintre ignoranța teologică și intoleranța religioasă, având binecuvântarea filosofiei somnambule'). Contele de Shaftesbury a numit traducerea ei din 1846 de către Marian Evans „cea mai pestilențială carte vomitată vreodată dintre fălcile iadului”. Când Strauss a fost ales pentru catedra de teologie de la Universitatea din Zürich, numirea a provocat atât scandal încât autoritățile au decis să-l pensioneze înainte de a-și începe funcția. Ceea ce făcea "Das Leben Jesu" să fie atât de
David Strauss () [Corola-website/Science/328670_a_329999]
-
gros este cilindro-conic, aproape rotund în partea anterioară și ușor comprimat posterior. Linia laterală este completă, mergând pe mijlocul flancurilor și ajunge până la baza înotătoarei caudale. Capul este mare, aplatizat și gros. Gura terminală, destul de largă, ajungând până sub ochi; fălcile și vomerul sunt prevăzute cu serii de dinți foarte fini. Falca inferioară este puțin mai scurtă. Botul scurt și rotunjit. Ochii sunt de mărime mijlocie, privind în sus. Capul și corpul sunt lipsite de solzi; rareori, sub înotătoarele pectorale, se
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
posterior. Linia laterală este completă, mergând pe mijlocul flancurilor și ajunge până la baza înotătoarei caudale. Capul este mare, aplatizat și gros. Gura terminală, destul de largă, ajungând până sub ochi; fălcile și vomerul sunt prevăzute cu serii de dinți foarte fini. Falca inferioară este puțin mai scurtă. Botul scurt și rotunjit. Ochii sunt de mărime mijlocie, privind în sus. Capul și corpul sunt lipsite de solzi; rareori, sub înotătoarele pectorale, se găsesc solzi izolați. Preoperculul are un spin în parte posterosuperioară, puternic
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
români . Au fost votați 3.184 de primari, 1.381 membri ai consiliilor județene și 40.220 de membri ai consiliilor locale. Președinți de consilii județene aleși pe partide Consiliul Județean Arad Componența Consiliului Județean Arad (33 de consilieri): Gheorghe Falcă a câștigat mandatul de primar al municipiului Arad pentru a patra oară consecutiv. Consiliul Local Arad Consiliul local al municipiului Arad este compus din 23 de consilieri, împărțiți astfel: Consiliul Județean Călărași În urma alegerilor din 28 iunie 2015, după 12
Alegeri locale în România, 2016 () [Corola-website/Science/335482_a_336811]
-
fără raze aparente, așezata înapoia celei dorsale. Înotătoarele ventrale în poziție abdominală. Înotătoarea dorsală scurtă, cu cel mult 16 radii, iar în înotătoarele ventrale I (6) 7-8 radii. Linia laterală prezentă. Gura fără mustăți și prevăzută cu dinți prinși pe fălci și pe vomer. Deschiderea operculară este foarte largă. Branchiile în număr de 4; pseudobranchia prezentă. Membranele branhiale nu sunt contopite cu istmul. Au 8-20 de radii branhiostegale. Craniul cartilaginos este bine dezvoltat; porțiunea parietală lipsită de orificii sau cu o
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
alungit ca la plătică. De-a lungul liniei laterale 43-55 solzi. Pedunculul caudal, scurt. Capul este mic, lungimea lui se cuprinde de 4,5-5,0 ori în lungimea corpului. Botul mare, gros, bombat, rotunjit la vârf. Gura așezată subterminal, protractilă; falca de sus întrece puțin pe cea de jos. Ochii foarte mari; diametrul lor este cuprins de 2,8-3,3 ori în lungimea capului. Între ceafă și începutul înotătoarei dorsală se observă o cărare fără solzi. Abdomenul prezintă, de asemenea, o
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
Lungimea botului este de 25-42% (în medie 35,5%) din lungimea capului. Fruntea plată și proeminentă, profilul superior al capului fiind aproape drept. Lărgimea frunții reprezintă 31-42% (în medie 36,40%) din lungimea capului. Gura în poziție subterminală, aproape inferioară. Falca superioară iese puțin deasupra celei inferioare. Ochii mici; diametrul lor este egal cu 12-32% (în medie 18,07%) din lungimea capului, 35-115% (în medie 44%) din lungimea botului și 28-80% (în medie 34,7 %) din spațiul interorbital. Înotătoarele relativ mici
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
poziție inferioară; deschiderea ei ajunge până sub nări. Gura este prevăzută cu dinți mărunți, uniformi, dar foarte ascuțiți și ușor curbați, dispuși în formă de perie pe premaxilar, dentar, prevomer, palatine și pe oasele faringiene. Nu au dinți canini pe fălci. Are două înotătoare dorsale lungi, distincte și apropiate între ele. Prima înotătoare dorsală este mai scundă, ea este formată din 8-9 radii țepoase ascuțite și subțiri și are un șanț abia schițat la bază. A doua înotătoare dorsală este mai
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
este arcuit, în formă de muchie de sabie, de unde i se trage și numele de sabiță. Capul este scurt, cu gura mică dispusă superior. Buzele sunt înguste și subțiri, cărnoase numai la capete. Dinții faringieni sunt dispuși pe două rânduri. Falca inferioară este puternic proeminentă și se urcă în sus, aproape vertical. Botul scurt, ochiul mijlociu. Înotătoarea dorsală mică și scurtă este deplasată mult înapoi, înotătoarea anală este alungită, iar înotătoarea caudală bifurcată cu lobii neegali. Înotătoarele pectorale foarte lungi și
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
constrictor au un cap în formă de săgeată cu dungi foarte specifice pe el: una din ele se întinde pe partea dorsală, de la bot până în partea din spate a capului. Altele merg de la bot înspre ochi, apoi în jos înspre fălci. Șerpii boa pot simți căldura prin celule aflate în buze, deși le lipsesc fosele labiale în jurul acestor termoreceptoare văzute la mulți din membrii familiei boidelor. Șerpii au doi plămâni, unul mai mic (și nefuncțional) în stânga și unul mai mare (funcțional
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
30-120 cm). Capul este masiv și turtit dorsal. Ochii sunt parțial acoperiți de o pleoapa adipoasă, rostrul este scurt și obtuz. Gura este mică, terminală sau subterminală; premaxilarele sunt protractile. Acești pești au dinții mici, ascunși, așezați pe cele două fălci ca perii dintr-o perie sau sunt fără dinți. Mecanismul oral și branhial de filtrare-hrănirea este format dintr-un organ faringobranhial alcătuit din spini branhiali și aparatul faringian. Arcurile branhiale poartă numeroși spini branhiali (branhiospini) subțiri, lungi și bine dezvoltați
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
și neonul, dar are o asemănare fizică mare cu anghilele adevărate. Are un corp serpentiform (în formă de șarpe), alungit și cilindric (rotunjit), golaș, fără solzi. Capul este ușor turtit. Gură mare are un rând de dinți conici pe fiecare falcă. Ochii sunt mici. Pielea groasă și vâscoasă acoperă întregul corp și este folosită ca un strat protector, care protejează corpul de propriul curent electric produs. Înotătoarele dorsale și ventrale (pelviene) întotdeauna lipsesc. Le lipsește și înotătoarea caudală. Familia gimnotide ("Gymnotidae
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
cm. Greutatea obișnuită 150-200 gr, excepțională 2 kg. Somnul pitic este asemănător cu somnul. Are corpul alungit, comprimat dorso-ventral anterior, iar posterior, lateral. Capul este lat, cu gura mare și largă prevăzută cu dinți mărunți și cu 4 mustăți pe falca superioară și 4 mustăți pe falca inferioară. Spre deosebire de somn, pe spate, spre coadă, posedă o mică înotătoare adipoasă, specifică numai neamului păstrăvului. Înotătoarea dorsală și cea pectorală sunt înzestrate în special la tineret cu un spin puternic ascuțit. Culoarea corpului
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
2 kg. Somnul pitic este asemănător cu somnul. Are corpul alungit, comprimat dorso-ventral anterior, iar posterior, lateral. Capul este lat, cu gura mare și largă prevăzută cu dinți mărunți și cu 4 mustăți pe falca superioară și 4 mustăți pe falca inferioară. Spre deosebire de somn, pe spate, spre coadă, posedă o mică înotătoare adipoasă, specifică numai neamului păstrăvului. Înotătoarea dorsală și cea pectorală sunt înzestrate în special la tineret cu un spin puternic ascuțit. Culoarea corpului este în general castanie-negricioasă cu nuanțe
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]