54,110 matches
-
persoane care au contribuit la starea de insolvență presupune reținerea raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat, dat fiind că ne aflăm în prezența unei răspunderi reparatorii. ... 52. Refuzul nejustificat de predare a evidențelor contabile, constituind fie o faptă de favorizare, fie de tăinuire sau de împiedicare ori întârziere a chemării în judecată a autorului faptei ilicite, în sensul art. 1.369 din Codul civil, face parte din complexul cauzal, cu rol de condiție cauzală. ... 53. Astfel, prezumția existenței legăturii
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
de lege care reglementează răspunderea patrimonială a persoanelor care au deținut calitatea de membri în organele de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și a oricăror alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului pentru următoarea faptă: „au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea“ (teza întâi), precizându-se că, „în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea“ (teza întâi), precizându-se că, „în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă“ (teza a doua). ... 71. Controversa poartă asupra sferei de cuprindere a prezumției legale pe care o conține teza a doua a art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, din perspectiva
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
la starea de insolvență a debitorului prin faptele expres și limitativ prevăzute de lege presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: fapta ilicită a membrilor organelor de conducere/supraveghere sau a oricărei alte persoane care a contribuit la producerea stării de insolvență, faptă care să se încadreze în cel puțin unul dintre cazurile prevăzute art. 169 alin. (1) lit. a)-h) din Legea nr. 85/2014, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită a
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită a fi antrenată. ... 86. În raport cu limitele învestirii determinate de problema de drept care a primit rezolvări diferite în jurisprudență, analiza condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale va fi restrânsă la fapta prevăzută de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014. ... 87. În ceea ce privește fapta ilicită, potrivit dispozițiilor legale care o reglementează, aceasta poate fi săvârșită prin una dintre următoarele modalități: ținerea unei contabilități fictive, ascunderea unor
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
de problema de drept care a primit rezolvări diferite în jurisprudență, analiza condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale va fi restrânsă la fapta prevăzută de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014. ... 87. În ceea ce privește fapta ilicită, potrivit dispozițiilor legale care o reglementează, aceasta poate fi săvârșită prin una dintre următoarele modalități: ținerea unei contabilități fictive, ascunderea unor documente contabile, neținerea contabilității în conformitate cu legea. ... 88. Normele juridice care reglementează organizarea și ținerea evidențelor contabile
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
alin. (1) din Legea nr. 85/2014. Prin aceste dispoziții legale se instituie o prezumție relativă pentru cazul în care nu sunt predate documentele contabile către administratorul sau lichidatorul judiciar, textul stabilind că atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. ... 95. Această prezumție nu a fost reglementată nici în cuprinsul art. 137 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 64/1995 și nici în cel al art. 138 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006. Sub
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
lit. d) din Legea nr. 85/2006, prin recurgerea la prezumția simplă că evidența contabilă nu s-a ținut în conformitate cu legea, câtă vreme administratorul social nu a pus la dispoziția practicianului în insolvență evidența contabilă, neținerea contabilității fiind o faptă negativă generală care nu poate fi dovedită decât prin faptul pozitiv contrar. Orientarea jurisprudențială opusă, reflectată în soluții de respingere a cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale, avea la bază ideea că fapta constând în încălcarea normelor privind ținerea contabilității
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
se conformează obligației legale de a preda documentele contabile către administratorul sau lichidatorul judiciar. ... 97. Soluția oferită de noua reglementare are o redactare imprecisă, întrucât se referă in terminis numai la prezumția de culpă și de legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu. Acest neajuns a perpetuat practica judiciară neunitară ivită sub imperiul reglementărilor anterioare, în noua reglementare controversa fiind generată de sfera de întindere a prezumției relative din perspectiva elementelor răspunderii pe care legea le consideră dovedite. ... 98. Regimul juridic
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
în sensul prevăzut de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014. ... 102. În absența predării documentelor contabile nu se poate efectua analiza modului în care a fost organizată și ținută contabilitatea și, de aceea, legea prezumă săvârșirea faptei ilicite în sarcina persoanei responsabile cu îndeplinirea acestei obligații. ... 103. Potrivit art. 169 alin. (1) lit. d) teza finală din Legea nr. 85/2014, „Prezumția este relativă“. Din această dispoziție legală rezultă că prezumția poate fi înlăturată prin proba contrară. ... 104
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
obligațiilor referitoare la organizarea și ținerea contabilității în conformitate cu legea, prin prezentarea documentelor contabile. ... 105. Instituirea prezumției legale, prin noua reglementare, a fost necesară pentru că, în absența predării documentelor contabile, a pretinde practicianului în insolvență să dovedească existența faptei ilicite descrise la art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 înseamnă a-l plasa pe acesta în situația de a face dovada unui fapt negativ, imposibil de dovedit. ... 106. Așa cum s-a motivat în hotărârile judecătorești
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
negativ, imposibil de dovedit. ... 106. Așa cum s-a motivat în hotărârile judecătorești care ilustrează prima orientare jurisprudențială, nu există nicio rațiune pentru a se limita incidența prezumției legale numai asupra raportului de cauzalitate, privit izolat, ca element constitutiv al faptei, cu excluderea din sfera de aplicare a prezumției a celor două componente pe care raportul de cauzalitate le intermediază, respectiv fapta ilicită și prejudiciul. Atunci când se prezumă legătura de cauzalitate, această legătură nu poate exista în absența celor două
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
aflate în relație cauzală cu fapta ilicită. ... 117. Privit ca element al răspunderii civile delictuale, raportul de cauzalitate presupune că, prin săvârșirea faptei ilicite, s-a provocat starea de insolvență. Din această perspectivă, reglementarea actuală desemnează raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu prin sintagma „au contribuit la starea de insolvență a debitorului“, ceea ce înseamnă că, în determinarea raportului de cauzalitate, sistemul adoptat în legea specială este cel care pornește de la teza indivizibilității cauzei cu condițiile. Teza principală de
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul sau lichidatorul judiciar, prezumția relativă din teza a doua a lit. d) a art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privește legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și insolvență și, consecutiv, dintre faptă și întinderea pasivului neacoperit. În cadrul celei de a doua orientări jurisprudențiale s-a relevat că textul art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 se referă la o dublă legătură de cauzalitate, una care privește relația cauzală dintre fapta
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
logică și teleologică pe baza cărora, în precedent, s-a stabilit incidența prezumției legale în privința existenței faptei ilicite. ... 124. Așa fiind, odată stabilită existența faptului vecin și conex, reprezentat de nepredarea documentelor contabile, pe baza căruia se prezumă existența faptei ilicite, legiuitorul prezumă în continuare, în mod expres, existența legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul încercat, reprezentat de ajungerea debitorului în stare de insolvență și imposibilitatea acoperirii pasivului înscris în tabelul de creanțe. ... 125. Pe baza regulii de
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
Pe baza regulii de interpretare logică ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, întrucât legiuitorul nu distinge sub aspectul elementelor asupra cărora operează prezumția legăturii de cauzalitate, trebuie să se considere că această prezumție acoperă legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, privit atât ca stare de insolvență, cât și ca pasiv rămas neacoperit. ... 126. Așadar, prezumția include în câmpul său de aplicare legătura de cauzalitate dintre fapta prevăzută la art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
în antrenarea răspunderii patrimoniale de obligația dovedirii condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale, și anume: existența faptei ilicite, a prejudiciului, înțeles atât ca stare de insolvență a patrimoniului, cât și ca pasiv neacoperit, precum și a legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu. ... 129. Interpretarea și aplicarea legii în această modalitate nu lipsesc pârâții de orice apărare. Aceștia se pot apăra și pot dovedi lipsa de fundament a prezumției, în sensul că nu au fost notificați pentru a pune la dispoziția
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
baza convențiilor internaționale la care România este parte. ... 16. De la regulile mai sus analizate legiuitorul a prevăzut, la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 211/2004, excepții referitoare la acordarea compensațiilor financiare, respectiv situațiile în care: se stabilește că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală ori că fapta a fost săvârșită în stare de legitimă apărare împotriva atacului victimei în condițiile art. 44 din Codul penal din 1969 - art. 19 din Codul penal în vigoare [art.
DECIZIA nr. 312 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259620]
-
la momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu. ... 19. Prima instanță a mai arătat că, în conformitate cu principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită, persoana păgubită este îndreptățită să pretindă atât repararea prejudiciului efectiv (damnum emergens), cât și beneficiul nerealizat (lucrum cessans), care, în cazul obligațiilor bănești, este prezumat de legiuitor, în conformitate cu prevederile art. 1.535 din Codul civil, la nivelul dobânzii
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
Număr Bloc Scară Etaj Ap. Județ/Sector Localitate Cod poștal Telefon Fax E-mail ... Cod bugetar: Prezenta declarație reprezintă titlu de creanță și produce efectele juridice ale înștiințării de plată de la data depunerii acesteia, în condițiile legii. Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarații, declar că datele din această declarație sunt corecte și complete. Semnătură contribuabil Semnătură împuternicit Document care conține date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 -----
ORDIN nr. 423 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252781]
-
aceasta constituie o operațiune juridică distinctă de disjungere a acțiunii civile prevăzută la art. 26 din Codul de procedură penală, care are ca efect soluționarea separată a acțiunii civile de acțiunea penală, atunci când ambele privesc același inculpat și aceeași faptă. ... 74. Așadar, există suficiente repere pentru a se cunoaște dacă o cauză poate fi disjunsă, astfel că nu se poate susține că o soluție a procurorului desemnat prin care se refuză disjungerea poate da naștere unor suspiciuni suplimentare față de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
deși există formal, este neconformă cu dreptul Uniunii Europene. Se precizează că există ipoteze în care neconformitatea cu dreptul Uniunii Europene vizează un element de tipicitate din conținutul constitutiv al infracțiunii, situație în care instanța națională poate să constate că fapta nu este prevăzută de legea penală; este invocat exemplul piețelor reglementate de capital, cu privire la care a fost pronunțată în trecut o decizie prin care s-a constatat că fapta nu este prevăzută de legea penală întrucât lipsește unul
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
situație în care instanța națională poate să constate că fapta nu este prevăzută de legea penală; este invocat exemplul piețelor reglementate de capital, cu privire la care a fost pronunțată în trecut o decizie prin care s-a constatat că fapta nu este prevăzută de legea penală întrucât lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii. Se observă însă că există și situații, cum este cea din cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, în care nu se poate
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
penală nu este una care să permită valorificarea cauzei de neconformitate analizate. ... 6. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Se arată că, în esență, critica formulată de autorul excepției privește sintagma „faptă prevăzută de legea penală“, expresie care, în opinia acestuia, ar trebui să aibă un anumit înțeles. Se susține că critica formulată nu vizează însă o dispoziție procesual penală, ci un text de drept penal substanțial. Se arată însă că înțelesul
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
opuse să poată fi dispusă soluția de achitare, ci prevede restrictiv situațiile în care se dispune soluția de achitare, printre acestea numărându-se și cea în care fapta nu este prevăzută de legea penală. Astfel, judecătorul poate să constate că fapta nu este incriminată în dreptul Uniunii Europene, însă nu poate să pronunțe soluția de achitare decât cu trimitere la una dintre cauzele prevăzute la art. 16 din Codul de procedură penală, aceasta fiind cea potrivit căreia fapta nu este prevăzută
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]