2,688 matches
-
a diferitelor forme de rezistență intelectuală față de intruziunea politicului. Cea de a doua dimensiune este înscrisă pe linia teoriei și criticii literare, având drept obiectiv evidențierea manierei în care reprezentanții câmpului literar și-au asumat sau, dimpotrivă, s-au opus fascinației exercitate de "religia politică" a comunismului. A treia dimensiune este proprie domeniului științelor sociale și politice, urmărind trasarea unor repere conceptuale și empirice relative la variatele expresii discursive pe care literatura scrisă în perioada comunistă fie le-a subsumat cadrului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
prezența intelectualilor în spațiul public a luat forma unui ritual maniheist de binecuvântare a celor "buni" și de afurisire a celorlalți, considerați "răi". Și astfel, subliniază Daniel Șandru, intelectualii au pus în mișcare au pus în mișcare un mecanism al fascinației fundamentate pe ură. De clasă, la stânga, de rasă, la dreapta. Analiza interpretativă a politologului ieșean vizează, dincolo de încercarea de clarificare a semnificațiilor unor concepte precum "ideologie" și "intelectual", identificarea unor tipuri specifice de raportare a intelectualilor la ideologie. Circumscrie, în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu aveau în vedere doar clasica textură marxist-leninistă a regimurilor comuniste. Format în atmosfera ideologică a stalinismului târziu, în care Marxismul și problemele lingvisticii, Problemele economice ale socialismului, alături de Cursul scurt, reprezentau lecturi vitale, Ceaușescu a păstrat toată viața o fascinație pentru coerența catehetică a stalinismului. Cunoscându-i pe Marx, Engels și Lenin, preponderent prin intermediul scrierilor lui Stalin, Ceaușescu era convins că civilizația unei epoci nu este altceva decât o suprastructură generată de relațiile de producție specifice epocii. Literatura, arta, filosofia
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
importantă întâlnire cu istoricii în noiembrie 1969, ei nu au fost numai oameni de cercetare. De exemplu Iorga, nu a fost numai cercetător, ci a fost și un bun propagandist, care a militat activ pentru cunoașterea istoriei poporului român"13. Fascinația pentru Stalin și emulii săi mergea până la plagiat. Mai mult, Ceaușescu invoca situații asemănătoare cu cele din Uniunea Sovietică pentru a-și oferi ocazia să facă uz de temeinicele cunoștințe în domeniu. La întâlnirea evocată mai sus, Ceaușescu le-a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Institutul Revoluției Române din decembrie 1989, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Editura Cetatea de Scaun, Tîrgoviște, 2013. Zaciu Mircea, Papahagi Marian, Sasu Aurel (coord.), Dicționarul esențial al scriitorilor români, Editura Albatros, București, 2000. Partea a II-a SCRIITORII: ÎNTRE FASCINAȚIA COMUNISMULUI ȘI CANOANELE LITERARE Un caz tragic: G. Călinescu (A Tragic Case: G. Călinescu) Bogdan CREȚU Abstract: This study tries to discuss the case of a well-known writer and literary critic, G. Călinescu, during the Communist regime. On the one
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
atenții. În scrisorile acestea, adresate, la senectute, femeilor, Sîrbu se dovedește, cum constată cu surprindere Viorica Guy Marica, un adevărat "anti-Gary"9, ușor sentimental, curtenitor, patern-protector. Și iată cum teribilul "Don Juan proletar și provincial" din tinerețe trăiește la bătrânețe fascinația unei iubiri curate, sublimate în spirit, după paradigma "Philemon și Baucis": "[...] deși am avut o viață donjuanică teribilă între 20-30 de ani ai mei, de fapt, nu am iubit niciodată [...]. Acum, de când trupul meu s-a eliberat de sex și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
plus pentru interpretarea pe care o aduc în atenție prin studiul meu. Odată stipulate aceste precizări, sunt preocupat, în secțiunile care structurează studiul de față, să delimitez conceptual termenii cu care operez pe parcursul analizei mele, să identific principalele elemente ale fascinației pe care intelectualii o manifestă față de "religiile politice" și să devoalez substratul relației dintre modalitățile de control exercitate de regimul opresiv și procesul de legitimare ideologică în care intelectualii au fost implicați în România comunistă. Totodată, am în vedere o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de intelectuali au slujit altarului puterii totalitare, dar nici nu urmăresc, așa cum am specificat încă din secțiunea introductivă, să acuz. Ceea ce mă interesează este să pun în discuție atât resorturile asumării rolului propagandistic pe care l-au împlinit, cât și fascinația de a deveni prelați ai unei religii politice care, dincolo de perspectiva utopică pe care a susținut-o, s-a întreținut prin apel la forță. Fără a minimaliza rolul terorii exercitate, cu sprijin sovietic în faza inițială, de către aparatul de partid
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
iar pentru a realiza acest lucru a apelat la un mecanism de control susținut de forță. Nu același lucru s-a întâmplat în perioada interbelică, spre exemplu, atunci când, în absența oricărei constrângeri, mulți intelectuali reprezentativi ai epocii și-au manifestat fascinația pentru "religiile politice" ale fascismului, respectiv bolșevismului și s-au înregimentat voluntar în slujba uneia dintre aceste ideologii. Nu același lucru se întâmplă în perioada postcomunistă, când intelectualii par să replice politica ideologică a "taberelor", recreînd în permanență "frontiere interne
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
omul nou sovietic, declamată și expusă public de un Jean-Paul Sartre, ceea ce s-a întâmplat, de asemenea, și în spațiul românesc. Cu toate astea, vorba unui failibilist notoriu, Karl Popper, nu putem ști ce ne rezervă viitorul. În prezent, pericolul fascinației vine din zona mixajului ideologic al populismului, care respinge democrația atât dinspre dreapta, cât și dinspre stânga, propunând o nouă "societate perfectă", în numele unei abstracțiuni, "poporul", ce ar trebui să-și ia suveranitatea în propriile mâini, fără a o mai
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mesopotamienilor, mai fericit decât, să zicem, riturile apotropaice împotriva lui Isimaștu sau mitologia zeului Nusku. Uneori, importanța unei creații religioase este revelată de valorizările sale ulterioare. Există puține informații asupra Misterelor din Eleusis sau a celui mai vechi orfism; totuși fascinația pe care ele au exercitat-o asupra elitelor europene timp de peste douăzeci de secole constituie un fapt religios adânc semnificativ și ale cărui urmări n-aufost încă evaluate. Desigur, inițierea eleusină și riturile secrete orfice, exaltate de unii autori tardivi, reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
faptul că, în religiile megalitice, sacralitatea pietrei este valorizată mai ales în relație cu postexistența. Se vede efortul de a se "întemeia" un mod anume de a exista după moarte, prin intermediul ontofaniei specifice pietrelor, în culturile megalitice ale Europei Occidentale, fascinația exercitată de către masele de piatră este evidentă; e vorba de o fascinație suscitată de dorința de a transforma mormintele colective în monumente spectaculoase și indestructibile. Grație construcțiilor megalitice, morții se bucură de o putere excepțională; totuși, deoarece comunicarea cu strămoșii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
relație cu postexistența. Se vede efortul de a se "întemeia" un mod anume de a exista după moarte, prin intermediul ontofaniei specifice pietrelor, în culturile megalitice ale Europei Occidentale, fascinația exercitată de către masele de piatră este evidentă; e vorba de o fascinație suscitată de dorința de a transforma mormintele colective în monumente spectaculoase și indestructibile. Grație construcțiilor megalitice, morții se bucură de o putere excepțională; totuși, deoarece comunicarea cu strămoșii este asigurată prin ritual, această putere poate fi împărtășită și de cei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aspecte care ar putea să fie definitorii pentru existența și caracterul acestor scriitori și care au stârnit unele controverse, pentru că am considerat că sunt destule poeme care pot să concureze cu orice dispută pe o astfel de temă, în sensul fascinației pe care au capacitatea să o exercite. În consecință, abordarea noastră va fi, în principal, estetică, insistând asupra celor câtorva poeți care au propus o manieră originală de scriitură. Deși între membrii grupului de la Sibiu și cei care își leagă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
expresie. Constant Tonegaru se naște la 13/26 februarie 1919 la Galați. E fiul lui Constantin Tonegaru și al Mariei-Floarea, născută Zorilă. Tatăl e ofițer de marină. Băiatul își însoțește tatăl în câteva dintre călătoriile acestuia, de aici rămânând, probabil, fascinația pentru universul acvatic, o adevărată obsesie a creației poetului. Nu-și va termina liceul din cauza dificultăților materiale. Tonegaru debutează în Expresul din Brăila (nr. 1307/6 septembrie 1942), cu poezia Nocturna fluvială. Între primele poezii sunt și Tendința (Bacăul, XX
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de a crea sau, mai bine zis, de a-și adapta creația la rigorile epocii astfel încât să aibă rezonanța dorită în sufletul cititorului. În decorul acesta spiritual, pescărușii (păsări ale idealului, imagine baudelairiană a avântului lăuntric al creatorului aflat sub fascinația inspirației) sunt înlocuiți cu "zece păsări de foc" (proiecție cosmică a degetelor Eumenei), focul fiind o izbucnire a suferinței din adânc pentru că aprinde inima de durere. Nu e inspirație "divină", ci străfulgerare a spaimelor, a temerilor secrete, a dorințelor refulate
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
n-a scris-o nimeni,/ pentru că fiecare s-a temut de el însuși,/ în numele meu vin (cel care n-a promis nimic, nimănui/ niciodată)". Nu mai poate fi vorba despre o poezie a iubirii (ca la Blaga, de exemplu), a fascinației pe care universul cu misterele sale o exercită asupra creatorului, ci despre una a urii față de uniformizare. Disprețul se îndreaptă spre lucrurile/ poeziile care-și pierd caracterul inedit și ajung să semene între ele ("și proclam/ vă urăsc./ Pentru că îmi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
zonă din străfunduri cu lumini", "miraj", interogații " Mă întrebam ce puteau fi decât Satane vâslind/ ori vestitori de tragedii pe aripi cu luciri de cuțit?". E aceeași veșnică pendulare între tragedia care înspăimântă și cea care aduce cu ea o fascinație imposibil de evitat. Limitele temporale sunt și ele fluide, tranziția se face cu ușurință, "pluteau în desfrunzire prin natura nopții/ din evuri în evuri în zbor amețit". Marile obsesii ale liricii lui Tonegaru se regăsesc și aici, universul acvatic, cel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
evitat. Limitele temporale sunt și ele fluide, tranziția se face cu ușurință, "pluteau în desfrunzire prin natura nopții/ din evuri în evuri în zbor amețit". Marile obsesii ale liricii lui Tonegaru se regăsesc și aici, universul acvatic, cel selenar și fascinația zborului. Ca semn distinctiv identificăm și structura în simetrie, deschisă. Finalul reia exclamația din prima strofă, modificând-o, deturnându-i sau poate clarificându-i sensul. Dacă inițial aveam de-a face cu o sugestie a căutării, a urmării unui drum
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aici prezentarea lunii ca divinitate nocturnă atotstâpânitoare, totul este supus trecerii, degradării, și luna nu face excepție. Semnele maleficului proliferează ("logodnica delirului", "răsărind demonic") și devin semne ale nebuniei, ale nevrozei. Totul pare încetinit ca prins în ceață sau supus fascinației morții. Proiectarea abstractului în concret pe care o practicase și Arghezi, dar și scriitorii de avangardă, se regăsește și aici: "fructele întunericului". E o încercare de plasticizare, de reprezentare picturală a tabloului descris, tușele sunt violente. Metafora căutată are drept
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prin altele, deduse din observații personale („Cum larme/ De piano/ Ca ploaia,/ Sau ca violine țipînd/ Ca pentru momițe...”) 5). Mintea încearcă să suplinească atrofia sentimentelor, dar rezultatele nu sînt dintre cele mai convingătoare. Particule poetice Fără îndoială, există o fascinație a colosalului și alta a miniaturalului, în artă și poezie. Cutare pictează sau cîntă muntele, oceanul, fluviile, iar cutare lucrurile microscopice, pomenind de moleculă și de atom. în literatura romînă, cuvîntul din urmă figurează mai întîi în Istoria ieroglifică, unde
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
6) într-un poem al unui autor simpatizat atunci dăm peste versul: „Orchestra încetase barbara rapsodie”7). O compoziție nouă, fără îndoială! Și exemplele ar putea continua. La Bacovia, „barbar” nu exprimă însă repulsia, dezgustul, oroarea, ci un soi de fascinație. „Barbar, cînta femeia - aceea” înseamnă că ea cînta aspru, straniu, dar (continuarea o arată) răscolitor, memorabil. Cîntăreața (în care unii au văzut simbolul poeziei)8) își răcnea durerea și, în același timp, o trezea pe a ascultătorilor săi: „Barbar cînta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
coleg de-al lor ajuns prorector ca, neapărat, să se treacă pe placa de pe zid denumirea de „Palatul Universității”, care a existat odinioară. Aș fi vrut ca lîngă ei să fi fost și un profesor de literatură pentru a releva fascinația pe care cuvîntul „palat” a avut-o, pretutindeni în țară, la sfîrșitul secolului XIX-lea și în primele trei decenii și jumătate ale secolului al XX-lea. în acest interval, invariabil, toate clădirile mari erau numite „palate”, deși multe nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poetului a devenit treptat un „oraș istoric”, un „oraș dispărut”, stimulator pentru curiozitate, pe care, în ciuda imaginii dezagreabile, îl cauți cu atît mai asiduu, cu cît contrastele lui cu orașul de mai tîrziu (pînă la cel contemporan) sînt mai mari. Fascinația luxului Impresia aproape generală e că Bacovia a fost un scriitor al sărăciei. Au impus-o versuri ca „Prin tîrgu-nvăluit de sărăcie” (din „Plumb de toamnă”), „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/De glod și coceni” (din „Proză”) plus altele, multe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacăul!”, în ,,Bacăul”, 10, nr. 207, 18 ianuarie 1932, p. 1. 15. Spect., ,,Orientalism”, în ,,Bacăul”, 7, nr. 75, 29 iulie 1929, p. 1. 16. [I.] Voledi, ,,Bacăul în Occident?”, în ,,Bacăul”, 14, nr. 701, 11 martie 1935, p. 1. Fascinația luxului 1. Mihail Al. Ciocîlteu, Legea impozitului pe lux și cifra de afaceri, Ed. Socec & Co, 1943. 2. Opere, 1978, p. 315. 3. Ibidem. 4. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 92-93. 5. Opere, p. 177. 6. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]