11,529 matches
-
compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape întotdeauna o formă artificială, deoarece rezultă din conjuncturi politico-militare. Arhetipul statului compus este statul federal. O asociație de state care decid, în mod liber, în virtutea suveranității lor, să-și creeze organe comune, cărora le conferă o parte din competențele lor în anumite domenii, cum ar fi: domeniul militar, al diplomației sau al finanțelor. Înțelegerea între
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de state sunt diferite: conștiința intereselor comune; dorința de hegemonie politică a unui stat, preocuparea de a întări contractele politice bazate pe aceeași ideologie. Exemple: Republica Arabă Unită prin uniunea între Egipt și Siria, 1958-1961; Tanganica și Zanzibar, 1964. Statul federal Statul federal este format din mai multe formațiuni statale care beneficiază de un statut de autonomie în materie constituțională, lingvistică și judecătorească și se subordonează acesteia. O asociație de state care se supune, pe de o parte, unei puteri centrale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sunt diferite: conștiința intereselor comune; dorința de hegemonie politică a unui stat, preocuparea de a întări contractele politice bazate pe aceeași ideologie. Exemple: Republica Arabă Unită prin uniunea între Egipt și Siria, 1958-1961; Tanganica și Zanzibar, 1964. Statul federal Statul federal este format din mai multe formațiuni statale care beneficiază de un statut de autonomie în materie constituțională, lingvistică și judecătorească și se subordonează acesteia. O asociație de state care se supune, pe de o parte, unei puteri centrale unice (puterea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
este format din mai multe formațiuni statale care beneficiază de un statut de autonomie în materie constituțională, lingvistică și judecătorească și se subordonează acesteia. O asociație de state care se supune, pe de o parte, unei puteri centrale unice (puterea federală) și care, pe de altă parte, conservă o autonomie constituțională, administrativă și jurisdicțională<footnote C. Ionescu, op. cit., pp. 143-144. footnote>. Există două modalități de constituire a federațiilor: prin integrarea mai multor state și constituirea unei entități statale; prin separarea unor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
modalități de constituire a federațiilor: prin integrarea mai multor state și constituirea unei entități statale; prin separarea unor regiuni ale statului unitar și constituirea împreună cu teritoriul rămas, a unei federații. Motivele integrării unor state independente și suverane într-un stat federal sunt apărarea comună împotriva unei amenințări externe, preocuparea de a asigura o ordine socială internă stabilită și dorința de a folosi mai eficient resursele economice<footnote Ca exemplu, putem menționa SUA, Elveția, Imperiul german în 1871. footnote>. Motivele constituirii unei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
statele componente ale federației nu se bucură de personalitate juridică în relațiile internaționale. Aceasta este și deosebirea dintre confederația de state, ale cărei componente sunt recunoscute pe plan internațional și federație. diversitatea constituțională și juridică pe plan intern. Fiecare stat federal are în mod normal propriul său sistem constituțional, instituții guvernamentale, propria legislație, sistemul de organizare judecătorească. suplețea raporturilor dintre federație și statele membre. În ceea ce privește organizarea competențelor în statul federal, federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare: principiul autonomiei și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
și federație. diversitatea constituțională și juridică pe plan intern. Fiecare stat federal are în mod normal propriul său sistem constituțional, instituții guvernamentale, propria legislație, sistemul de organizare judecătorească. suplețea raporturilor dintre federație și statele membre. În ceea ce privește organizarea competențelor în statul federal, federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare: principiul autonomiei și principiul participării. Principiul autonomiei Fiecare stat federal își construiește structura de guvernare și își stabilește raporturile dintre autorități în mod liber, își precizează o politică socială proprie, își stabilește
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sistem constituțional, instituții guvernamentale, propria legislație, sistemul de organizare judecătorească. suplețea raporturilor dintre federație și statele membre. În ceea ce privește organizarea competențelor în statul federal, federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare: principiul autonomiei și principiul participării. Principiul autonomiei Fiecare stat federal își construiește structura de guvernare și își stabilește raporturile dintre autorități în mod liber, își precizează o politică socială proprie, își stabilește taxe și impozite cu aplicabilitate locală, își construiește o structură economică. Potrivit acestui principiu, se stabilește o strictă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
și își stabilește raporturile dintre autorități în mod liber, își precizează o politică socială proprie, își stabilește taxe și impozite cu aplicabilitate locală, își construiește o structură economică. Potrivit acestui principiu, se stabilește o strictă partajare a competențelor între statul federal și statele membre ale federației, cu respectarea colaborării între autoritățile centrale și cele locale. În caz de conflict, puterea judecătorească are competența de a soluționa diferendul și de a reface echilibrul constituțional.<footnote Idem, p. 145. footnote> În ceea ce privește metodele de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
federației, cu respectarea colaborării între autoritățile centrale și cele locale. În caz de conflict, puterea judecătorească are competența de a soluționa diferendul și de a reface echilibrul constituțional.<footnote Idem, p. 145. footnote> În ceea ce privește metodele de stabilire a competențelor statului federal în cadrul federației și în raporturile acesteia pe plan internațional, în Constituția statului federal sunt prevăzute expres competențele exclusive ale acestuia, iar toate celelalte atribuții revin statelor componente ale federației. Principiul participării Acest principiu este complementar principiului autonomiei. Federalismul autentic presupune
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
conflict, puterea judecătorească are competența de a soluționa diferendul și de a reface echilibrul constituțional.<footnote Idem, p. 145. footnote> În ceea ce privește metodele de stabilire a competențelor statului federal în cadrul federației și în raporturile acesteia pe plan internațional, în Constituția statului federal sunt prevăzute expres competențele exclusive ale acestuia, iar toate celelalte atribuții revin statelor componente ale federației. Principiul participării Acest principiu este complementar principiului autonomiei. Federalismul autentic presupune participarea statelor federale, pe baze de egalitate, la elaborarea deciziilor aplicabile pe teritoriul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
și în raporturile acesteia pe plan internațional, în Constituția statului federal sunt prevăzute expres competențele exclusive ale acestuia, iar toate celelalte atribuții revin statelor componente ale federației. Principiul participării Acest principiu este complementar principiului autonomiei. Federalismul autentic presupune participarea statelor federale, pe baze de egalitate, la elaborarea deciziilor aplicabile pe teritoriul întregii federații. Statul federal are caracterul unui stat unitar (un singur teritoriu, o singură cetățenie a populației sale, o singură capitală). Din perspectiva dreptului constituțional, statul federal reprezintă o varietate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
competențele exclusive ale acestuia, iar toate celelalte atribuții revin statelor componente ale federației. Principiul participării Acest principiu este complementar principiului autonomiei. Federalismul autentic presupune participarea statelor federale, pe baze de egalitate, la elaborarea deciziilor aplicabile pe teritoriul întregii federații. Statul federal are caracterul unui stat unitar (un singur teritoriu, o singură cetățenie a populației sale, o singură capitală). Din perspectiva dreptului constituțional, statul federal reprezintă o varietate de state membre, fiecare având teritoriul său, populația sa, organizarea politică (parlament, guvern, instanțe
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
presupune participarea statelor federale, pe baze de egalitate, la elaborarea deciziilor aplicabile pe teritoriul întregii federații. Statul federal are caracterul unui stat unitar (un singur teritoriu, o singură cetățenie a populației sale, o singură capitală). Din perspectiva dreptului constituțional, statul federal reprezintă o varietate de state membre, fiecare având teritoriul său, populația sa, organizarea politică (parlament, guvern, instanțe judecătorești, servicii publice etc.), capitală proprie. 5) Forma de guvernământ<footnote În doctrina constituțională clasică, statele se împart în republici și monarhii. footnote
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
clasică, statele se împart în republici și monarhii. footnote> Forma de guvernământ este un concept juridic și politologic care indică natura organului care îndeplinește funcția de șef al statului: președinte, monarh - rege, împărat, Directorat, Consiliul de Stat, Consiliul revoluției, Consiliul federal. Indică modul în care sunt constituite și funcționează organele supreme și este raportată la trăsăturile definitorii ale șefului de stat și la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Monarhia reprezintă forma de guvernare în care organul care îndeplinește funcția de șef
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ca un act care a consfințit și a consolidat emanciparea lor politică în raport cu Coroana britanică, stabilită prin Declarația de Independență din 4 iulie 1776. Apariția Constituției scrise a fost rezultatul luptei burgheziei aflate în ascensiune economică și politică împotriva absolutismului federal. Constituția scrisă asigură o mai mare stabilitate și securitate a instituțiilor politice, deoarece conținutul articolelor sale este clar <footnote Așa cum scria Thomas Paine (1737-1809): „Nu există Constituție dacă ea nu poate fi pusă în buzunar.” footnote> . Regula de drept scrisă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
corespunzătoare cu progresul tehnic mai ales în privința noilor media și a sistemului de prelucrare a datelor. Acceptarea serviciilor psihologice în domeniul sănătății a constat din sarcini profesionale preventive și de reabilitare, activități care au căpătat numele de psihoterapie. În Germania federală, în anul 1977, mai mult de 200.000 de pacienți au fost consiliați psihoterapeutic prin mai mult de patru sedințe. O serie de țări, mai ales europene, au făcut deja pași absolut necesari în îndeplinirea unor exigențe juridice ale profesiei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în privința actelor de integrare economică și monetară a existat un fundal conceptual comun, atunci când s-a discutat problema integrării politice s-au lovit de o opoziție „feroce” a Marii Britanii și a altor state la menționarea (în art. A) a vocației federale a Uniunii, adoptându-se vechea formulă a „uniunii din ce în ce mai strânse între popoarele Europei” ca obiectiv politic. Cu alte cuvinte, vocația federală nu corespundea nici „sentimentului general al popoarelor Europei”, nici „realității sociale europene”. Europenii nu erau dispuși să-și transfere
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
au lovit de o opoziție „feroce” a Marii Britanii și a altor state la menționarea (în art. A) a vocației federale a Uniunii, adoptându-se vechea formulă a „uniunii din ce în ce mai strânse între popoarele Europei” ca obiectiv politic. Cu alte cuvinte, vocația federală nu corespundea nici „sentimentului general al popoarelor Europei”, nici „realității sociale europene”. Europenii nu erau dispuși să-și transfere loialitatea, aspirațiile și activitatea politică către un centru de putere nou, mai larg decât statul național. Mai populară se dovedea formula
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
1992 și intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Dar ce conținut se atribuia acestei „Uniuni Europene”? Din nou se evita definirea scopului final al comunității europene, iar în textul Tratatului se renunța la menționarea (în art. A) a „vocației federale” și se recurgea o dată în plus la clasica formulă a unei „uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei”. Acest pas înapoi a avut drept cauză opoziția îndârjită a Marii Britanii și a altor state membre, care nici nu au vrut să audă
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
asemenea conjuncturi. În 1968, în urma grevei generale din Franța, guvernul francez a luat măsuri menite să-i protejeze economia slăbită: a restabilit controlul asupra schimburilor și a impus taxe vamale la importuri, contrar legilor Pieței Comune. La rândul ei, Republica Federală Germană a ripostat prin măsuri de protecție a țăranilor germani împotriva produselor franceze competitive. În prezent, Piața Unică face ca asemenea măsuri să fie practic de neconceput, iar integrarea economică este atât de avansată încât popoarele europene au un interes
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
sub nivelul creșterii anuale procentuale a prețurilor); - aceste avantaje sunt anihilate de gravele inconveniente pe care le determină inflația, în planul economic și social. B) În funcție de structura organizatorică a statelor, resursele financiare publice se grupează în: în statele de tip federal: - venituri ale bugetului federal; - venituri ale bugetelor locale; - venituri ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federației; în statele de tip unitar: - resursele financiare publice ale bugetului central; - resursele bugetelor locale. C) Din punct de vedere al regularității mobilizării
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
procentuale a prețurilor); - aceste avantaje sunt anihilate de gravele inconveniente pe care le determină inflația, în planul economic și social. B) În funcție de structura organizatorică a statelor, resursele financiare publice se grupează în: în statele de tip federal: - venituri ale bugetului federal; - venituri ale bugetelor locale; - venituri ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federației; în statele de tip unitar: - resursele financiare publice ale bugetului central; - resursele bugetelor locale. C) Din punct de vedere al regularității mobilizării lor, veniturile publice se
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
permanente: - se încasează periodic; - se instituie și se încasează o singură dată; - sunt cuprinse în această categorie: impozitele pe averile sau profiturile excepționale de război; e) după structura administrativă a statului respectiv, impozitele se clasifică astfel: în statele de tip federal: • impozite federale; • impozite ale statelor membre ale federației; • impozite locale; în statele de tip unitar: • impozite ale administrației centrale de stat; • impozite ale colectivităților locale; f) în funcție de aria de cuprindere a materiei impozabile, distingem: - se așază asupra elementelor unui patrimoniu
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
încasează periodic; - se instituie și se încasează o singură dată; - sunt cuprinse în această categorie: impozitele pe averile sau profiturile excepționale de război; e) după structura administrativă a statului respectiv, impozitele se clasifică astfel: în statele de tip federal: • impozite federale; • impozite ale statelor membre ale federației; • impozite locale; în statele de tip unitar: • impozite ale administrației centrale de stat; • impozite ale colectivităților locale; f) în funcție de aria de cuprindere a materiei impozabile, distingem: - se așază asupra elementelor unui patrimoniu sau asupra
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]