4,016 matches
-
toate fețele, Între degete. — Și... v-ați Împrietenit ? — Nu l-am mai văzut niciodată. Clatină din cap visător. Dar n-am uitat niciodată ziua aia. Problema cu bunicul e că el nu uită nimic niciodată. — Bine atunci, ce zici de felicitările astea de Crăciun ? spun, scoțând un teanc de felicitări. — Nu arunc niciodată felicitările. Mă privește lung. Când o sa ajungi la anii mei... când oamenii pe care i-ai cunoscut și pe care i-ai iubit Încep să dispară, unul câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
l-am mai văzut niciodată. Clatină din cap visător. Dar n-am uitat niciodată ziua aia. Problema cu bunicul e că el nu uită nimic niciodată. — Bine atunci, ce zici de felicitările astea de Crăciun ? spun, scoțând un teanc de felicitări. — Nu arunc niciodată felicitările. Mă privește lung. Când o sa ajungi la anii mei... când oamenii pe care i-ai cunoscut și pe care i-ai iubit Încep să dispară, unul câte unul... vrei să te agăți de orice lucru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
niciodată. Clatină din cap visător. Dar n-am uitat niciodată ziua aia. Problema cu bunicul e că el nu uită nimic niciodată. — Bine atunci, ce zici de felicitările astea de Crăciun ? spun, scoțând un teanc de felicitări. — Nu arunc niciodată felicitările. Mă privește lung. Când o sa ajungi la anii mei... când oamenii pe care i-ai cunoscut și pe care i-ai iubit Încep să dispară, unul câte unul... vrei să te agăți de orice lucru care Îți amintește de ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
care i-ai cunoscut și pe care i-ai iubit Încep să dispară, unul câte unul... vrei să te agăți de orice lucru care Îți amintește de ei. Oricât de mic ar fi. — Înțeleg, zic, mișcată. Iau cea mai apropiată felicitare, o deschid și Îmi cade efectiv fața. Bunicule ! Asta e de la Smith’s Electrical Maintenance, 1965. — Frank Smith a fost un om foarte cumsecade... Începe bunicul. Nu ! Arunc felicitarea, cu aer hotărât, pe jos. Asta merge la gunoi. Și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de mic ar fi. — Înțeleg, zic, mișcată. Iau cea mai apropiată felicitare, o deschid și Îmi cade efectiv fața. Bunicule ! Asta e de la Smith’s Electrical Maintenance, 1965. — Frank Smith a fost un om foarte cumsecade... Începe bunicul. Nu ! Arunc felicitarea, cu aer hotărât, pe jos. Asta merge la gunoi. Și nu ai nevoie nici de asta de la... Deschid următoarea felicitare. Southwestern Gas Supplies. Și n-ai ce face nici cu douăzeci de numere vechi din Punch. Le așez pe toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Asta e de la Smith’s Electrical Maintenance, 1965. — Frank Smith a fost un om foarte cumsecade... Începe bunicul. Nu ! Arunc felicitarea, cu aer hotărât, pe jos. Asta merge la gunoi. Și nu ai nevoie nici de asta de la... Deschid următoarea felicitare. Southwestern Gas Supplies. Și n-ai ce face nici cu douăzeci de numere vechi din Punch. Le așez pe toate Într-o grămadă. Și astea ce sunt ? Iau din nou cutia și scot un plic cu poze. E vreo fotografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu portofelul de la bunicul, sunt surescitată la maximum. Sper din suflet ca mamei să-i placă darul meu. Nu arată cine știe ce, spun Întinzându-i plicul roz. Dar, atunci când Îl vei deschide... — Ce poate fi ? spune mama, curioasă. Deschide plicul, apoi felicitarea Înflorată și rămâne cu ochii la ea. Vai, Emma ! — Ce e ? spune tata. — O zi la spa ! spune mama Încântată. O zi Întreagă, În care să fiu răsfățată. — O idee foarte bună, spune bunicul și mă bate ușor pe mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Se spune că e o excursie destul de OK, spune Kerry cu un zâmbet condescendent. Cazare de cinci stele... bucătarul șef are trei stele Michelin... — Nu-mi vine să cred, zice mama. Răsfoiește surescitată broșura. Uite ce piscină ! Și ce grădini ! Felicitarea mea florală zace, uitată, pe hârtia de ambalaj. Și, brusc, simt că mai am un pic și-mi dau lacrimile. Știa. Știa. — Kerry, știai foarte bine ce am de gând, izbucnesc, incapabilă să mă mai controlez. Îți spusesem ! Ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Kerry, cu ochi mari, inocenți. Emma, iartă-mă dacă ți-am stricat bucuria momentului... — N-ai de ce să te scuzi, Kerry draga mea, spune mama. Se mai Întâmplă. Și amândouă cadourile sunt foarte frumoase. Amândouă. Se uită din nou la felicitarea mea. Doar sunteți foarte bune prietene, nu ? Și nu vreau să vă văd certându-vă. Mai ales de ziua mea. Îmi zâmbește, iar eu Încerc să-i răspund cu un surâs. Dar, undeva În adâncul sufletului, mă simt din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ai cunoscut ? Guido. A fost chelner aici acum câteva veri. — Nu... știu sigur. — A Întâlnit o fată foarte drăguță la el, la drept. Știi, acum și-a luat licența. Dacă ai vreodată nevoie de vreun sfat avocățesc... — Mersi. Păi atunci... felicitări. — Petrecere frumoasă, spune Jack și mă strânge ușor de braț. Nu contează, Emma, n-aveai de unde să știi. Îmi pare sincer rău, scumpa mea ! spune Antonio, când Îmi vede fața. Când mai vrei să vii, am să-ți dau cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
groaznic decât atunci când am vomitat În baia părinților ei. E mai groaznic decât atunci când m-a găsit pupându-mă În oglindă și zicând „oo, baby“, cu o voce sexi. E mai groaznic decât atunci când m-a găsit scriindu-i o felicitare de ziua Îndrăgostiților profesorului nostru de mate, domnul Blake. Sper În mod absurd că poate s-o hotărât să iasă În oraș sau ceva de genul ăsta. Dar, În clipa În care deschid ușa de la apartament, o văd În fața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nu mai am ce să caut acasă, unde îmi voi regăsi intactă recuzita romanului: ghiocul ținând loc de scrumieră, Figaro la o înălțime respectabilă pe baloții de maculatură, în curând strivită între turnul lor și tavan, tot sus, pe dulap, felicitarea de ziua mea pe care Țâru mi-a schițat la ultimul șaișpe noiembrie portretul de bătrân cu mustață. Pe prima față a felicitării era o compoziție mai elaborată în culori, o vrăjitoare cu tot arsenalul, globul de cristal, retortele, căminul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
respectabilă pe baloții de maculatură, în curând strivită între turnul lor și tavan, tot sus, pe dulap, felicitarea de ziua mea pe care Țâru mi-a schițat la ultimul șaișpe noiembrie portretul de bătrân cu mustață. Pe prima față a felicitării era o compoziție mai elaborată în culori, o vrăjitoare cu tot arsenalul, globul de cristal, retortele, căminul, o poliță cu cărți, opaițul și sus, la galerie, o bufniță - uite, dragă (mama de colo, când a descoperit în camera mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o compoziție mai elaborată în culori, o vrăjitoare cu tot arsenalul, globul de cristal, retortele, căminul, o poliță cu cărți, opaițul și sus, la galerie, o bufniță - uite, dragă (mama de colo, când a descoperit în camera mea de lucru felicitarea), pe-o față Cristi m-a desenat și pe mine; mi-o arată amuzată pe hârcă, care n-are nimic din trăsăturile mamei, decât eventual bărbia împinsă înainte. Hai, dragă, zău că nici nu seamănă! Ei, m-o fi desenat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
avut nici cea mai mică intenție să... — Nu are nici o importanță, spune Lucy și mă regalează cu un surâs. La urma urmei, Tom și cu mine suntem căsătoriți. Ăsta‑i lucrul cel mai important. Își privește satisfăcută verigheta. — Absolut! zic. Felicitări. Plecați în... — Tocmai ne întrebam, mă întrerupe Lucy cordială. A ajuns Luke? Îmi stă inima. — A, spun, încercând să găsesc ceva de spus. Păi... — Te‑ntreb doar fiindcă mami mi‑a zis că e la jumătate de oră de noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
n‑a apucat să vadă ce sunt. Dar nemernicul ăla de Rory nu m‑a scăpat din ochi. — Hei, Becky, zice, pufnind în râs. Ce e aia acolo, o factură roșie, cumva? Nu! zic imediat. Normal că nu. E o... felicitare. Mai veselă, așa. Pentru contabila mea. Oricum, trebuie s‑o șterg. Ciao! OK, am mințit. Era o factură roșie. Sinceră să fiu, în ultimele zile mi‑au tot venit facturi roșii, pe care categoric că am de gând să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
gesturi sigure - mai frumos decât am împachetat eu vreodată ceva în viața mea. Dacă vreți să știți, e chiar amuzant! Poate ar trebui ca de‑acum să‑mi dau toate cumpărăturile la împachetat. — Pentru cine este? zice doamna, deschizând o felicitare și scoțând un stilou de argint. — Ăă... pentru Becky, zic vag. În cameră au intrat niște fete și sunt ușor intrigată de conversația lor. — ...cincizeci la sută reducere... — ...reducere de mostră... — ...jeanși Earl... — Și de la cine este? zice doamna împachetatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ușa și mă plimb încet prin magazin, minunându‑mă de superbele aranjamente din hârtie de împachetat ornate cu flori uscate, funde și rafie, de albumele pentru fotografii, de cutiile cu hârtie de scris extrem de rafinată... Și, o, Doamne, uite ce felicitări! Vedeți, asta e. Din acest motiv e New Yorkul atât de deosebit. Aici nu există doar felicitări plicticoase cu La mulți ani. Aici au unicate făcute de mână, cu flori care sclipesc și colaje pline de umor, gen „Felicitări pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
cu flori uscate, funde și rafie, de albumele pentru fotografii, de cutiile cu hârtie de scris extrem de rafinată... Și, o, Doamne, uite ce felicitări! Vedeți, asta e. Din acest motiv e New Yorkul atât de deosebit. Aici nu există doar felicitări plicticoase cu La mulți ani. Aici au unicate făcute de mână, cu flori care sclipesc și colaje pline de umor, gen „Felicitări pentru adopția gemenilor!“ și „Îmi pare atât de rău că v‑ați despărțit!“ Mă plimb peste tot, complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ce felicitări! Vedeți, asta e. Din acest motiv e New Yorkul atât de deosebit. Aici nu există doar felicitări plicticoase cu La mulți ani. Aici au unicate făcute de mână, cu flori care sclipesc și colaje pline de umor, gen „Felicitări pentru adopția gemenilor!“ și „Îmi pare atât de rău că v‑ați despărțit!“ Mă plimb peste tot, complet bulversată de ceea ce văd. Pur și simplu trebuie neapărat să‑mi cumpăr și eu câteva din astea. Cum ar fi castelul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
petrecere cu pizza, nu‑i așa? Și în Anglia dai cu tunul și nu găsești așa invitații. Sunt atât de simpatice, cu feliuțe de pizza lucitoare margini, până jos. Pun zece cutii cu invitații cu grijă în coș, plus câteva felicitări superbe, apoi câteva coli de hârtie de ambalaj cu dungi din bomboane, cărora mi‑e imposibil să le rezist și mă îndrept spre casă. În timp ce vânzătoarea scanează fiecare articol, mă uit înapoi în magazin, să văd dacă nu cumva mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
casă. În timp ce vânzătoarea scanează fiecare articol, mă uit înapoi în magazin, să văd dacă nu cumva mi‑a scăpat ceva, și doar în clipa în care mă anunță totalul ridic privirea spre ea, ușor șocată. Atât de mult? Pentru câteva felicitări? Mă întreb preț de o clipă dacă chiar am nevoie de toate astea. Cum ar fi, de felicitarea aia pe care scrie „Hanuka fericit, șefu’!“ Pe de altă parte, sunt sigură că o să‑mi prindă foarte bine într‑o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
scăpat ceva, și doar în clipa în care mă anunță totalul ridic privirea spre ea, ușor șocată. Atât de mult? Pentru câteva felicitări? Mă întreb preț de o clipă dacă chiar am nevoie de toate astea. Cum ar fi, de felicitarea aia pe care scrie „Hanuka fericit, șefu’!“ Pe de altă parte, sunt sigură că o să‑mi prindă foarte bine într‑o zi, nu‑i așa? Și, dacă o să locuiesc la New York, va trebui să mă obișnuiesc să trimit felicitări scumpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de felicitarea aia pe care scrie „Hanuka fericit, șefu’!“ Pe de altă parte, sunt sigură că o să‑mi prindă foarte bine într‑o zi, nu‑i așa? Și, dacă o să locuiesc la New York, va trebui să mă obișnuiesc să trimit felicitări scumpe tot timpul așa că, asta de fapt o formă de acomodare cu orașul. În plus, ce rost are să ai o limită de creditare foarte avantajoasă dacă n‑o folosești? Exact. Și o să pot trece totul în bugetul meu pe post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
26 de ani, care stă la pretențiosul hotel Four Seasons, ne‑a mărturisit că habar nu are care este prețul pe noapte al camerei. Reporterul nostru a urmărit‑o spărgându‑se în figuri, cheltuind peste 100 de dolari numai pe felicitări, apoi dând iama prin magazine, cumpărând haine de lux și cadouri în valoare de peste 1000 de dolari, în doar câteva ore. ȘOC TOTAL Telespectatorii emisiunii Cafeaua de dimineață au fost îngroziți când au descoperit adevărul despre autoproclamata expertă financiară. „Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]