2,297 matches
-
un poet de idei și de insațiabilă meditație, publicând două volume intitulate neutruVersuri (1969-1972). Poezia lui își are sursa primară într-o copilărie frustrată, într-o adolescență întârziată, petrecută într-un oraș bacovian - „urât, cu flori de scrum,/cu oarbe felinare, cu ochi de lup/sclipind spre abatoare”. Poetul cultivă o nesfârșită nostalgie salvatoare: „De nu clădeam în vis, pretimpuriu,/O lume, și de n-ar fi fost să-nfrunt/ Cu visul lumea cea de mai târziu,/N-aș fi știut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
volumului "Poeme" 1970, este anevoie lizibil și, totuși, cu cât înaintăm în contextul volumului, ne atrag "găselnițele" care țin de observația fină a poetului. "Noaptea/ mergem pe stradă și sunt chipuri câteodată reale,/ ca și cum ai privi poze, oprindu-te sub felinar,/ și-apoi mergi mai departe ținându-le-n mâini/ și nu le mai distingi chipul". ("La aniversare"). În 1970 publică volumul "Poezii", în care îl reînvie pe mopete în douăsprezece sonete. Sunt reluate și personajele v înnopteanu, marele prieten Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu se poate ca nici o literă să nu fi fost bună". Așa se explică marea precauțiune a poetului, nevoia permanentă de echilibru; poetul dă sfaturi și își dă sfaturi: "Verificați-vă poziția în care dormiți,/ Înainte de fiecare vis/ Luați un felinar în mână/ Și vedeți cum vă stau gândurile". Harul creației nu este de la "Duhul sfânt", ci de la iarba, munții, apele și mai ales cerul care l-a dezmărginit. În afară de problema creatorului, care se cuprinde în multe poeme ale volumului, simțim
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-l cu amândouă mâinile de gât) Mizerabile! Cetățeanul: Nu mă zgudui (sughite) că amețesc... Zoe: Lasă-l, Fănică, să vedem. Cetățeanul: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o isprăvesc bine... și haț! Pe la spate, d. Cațavencu dă să mi-o ia. Tipătescu: Și (desperat) ți-a luat-o? Zoe: (același joc) Ți-a luat-o? Cetățeanul: Aș! Am băgat-o în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vorbitor de umbră, care includ pasaje de o delicatețe și o receptivitate emoțională prea puțin discreditate de camuflajul (auto)ironic, în fond terapeutic: " Se lasă ceața în pahare,/ timpul beat mort mai vrea un rând,/ un fluture se-aprinde'n felinare/ și sfârâie fitilul de pământ.// Un crai de votcă se arată/ în ochiul tău ca solzii triști/ pe care scriu ca o erată/ un decalog de navetiști.// Se beau paharele-ntre ele'n/ alcoolic cor și heruvimi/ rup țuicii de la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sub formă de dialoguri directe sau raportate (în pasajele din Doamna Bovary și din Premier de cordée [Cap de coardă]). (50) Apoi, pe strada Pirouette ce se afla drept în fața lor, îi arătă și îi explică fiecare casă. Un singur felinar ardea într-un colț. Casele îngrămădite, umflate, își scoteau înainte streșinile, își aplecau zidurile chiar ca niște "pîntece de femei însărcinate", cum spusese pictorul și se sprijineau unele de altele. [...] Apoi șirul cocoșat al celorlalte case înverzite de scurgerea ploilor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de o altă instanță, fapt demonstrat de locuțiunea prepozițională "din spate", cînd nu există nici o posibilitate de a determina natura focalizatorului la care face trimitere perspectiva (la dreapta cui?): (79) Soldatul ține sub brațul stîng un pachet. Stă sprijinit de felinar și din poziția aceasta, cu capul întors către stradă, i se vede barba nerasă și numărul matricol, pe gulerul mantiei, cinci sau șase cifre negre înscrise într-un chenar roșu, în formă de romb. În spatele său, se zărește ușa clădirii
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în jur și bucuros nu numai a făptui, la rândul său, dar și să împiedice manifestările răului. Critica e un remediu curativ, dar poate fi și unul care previne, așa cum avertizase la timpul său și Mihail Kogălniceanu, comparându-l cu felinarul ce se pune la marginea unui șantier, pentru a avertiza că acolo se construiește și că există deci pericolul de a cădea o cărămidă, o scândură, o mistrie peste trecătorul neatent. Critica îndreaptă, dar și previne răul. Nu sabia, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a căutării lui Dumnezeu (nu te-aș căuta dacă nu te-aș fi găsit). El apare într-o analogie deschisă cu ideea căutării omului de către Diogene cinicul: "N-ați auzit de acel nebun care ziua în amiaza mare aprinsese un felinar și alerga prin piață strigând neîncetat: Îl caut pe Dumnezeu! Îl caut pe Dumnezeu!""252 "Filosoful nou" al lui Nietzsche ar putea fi gândit ca elită socială, după cum sugerează unele interpretări. Dar semnificația primară a sa este aceea de "elită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de membrii unei „miliții” calmâce pronaziste) în condițiile retragerii în fața înaintării trupelor sovietice. Deținuții - localnici și evrei comuniști din România -, siliți să îngenuncheze în celule, au fost omorâți prin împușcare cu revolverul, noaptea, în grabă, la lumina săracă a unui felinar de vânt. Câțiva dintre ei - printre care și G. - au scăpat cu viață: doar răniți ori teferi, dar șocați, s-au prăbușit printre cadavrele celorlalți și au fost crezuți morți; ceva mai târziu au reușit să fugă din închisoarea care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
a căzut în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății și un felinar al civilizării popoarelor. Goții, avarii și celelalte popoare germanice fuseseră deja creștinate de către românii de dincoace de Dunăre, iar sămânța creștinismului fu împrăștiată printre bulgari tot de către românii stabiliți dincolo de Dunăre. O jumătate de secol mai târziu, la cealaltă extremitate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Trebuie să înțelegem că una este a sufla în lumânare, cum mai facem azi de ziua cuiva ori prin biserici - și a sufla în luminare este alta, adică poate să se refere la sursa luminii în general: flacără de lampă, felinar, lemn, gaz aerian, lumânare etc. În Scrisoarea I este vorba despre lampă, și vom arăta de ce. Mai întâi, însă, să ne aducem aminte de atmosfera din poezia Noaptea (1871, cu 10 ani înainte). Edițiile curente, de astăzi, au: Lumânarea-i
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Individul resimte o neliniște, o incertitudine la nivelul sentimentelor (indiferent care ar fi obiectul acestor sentimente). Întrucât nu știe prea bine dacă iubește sau nu, are impresia că dragostea vine de la celălalt, dar Îi scapă. Adesea, se Înșală idealizând, ia felinarele drept faruri, barăcile drept castele În Spania și... broscoii drept prinți fermecați! Pe scurt, Își face vise. Evenimente: Fie te Înșeli, fie te-ai Înșelat, fie ești Înșelat: iluzia plutește În aer. Acest tranzit guvernează sentimentele complicate sau imposibile, situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
l-a făcut să se lase de meserie și să bată scările celor mai mari, pentru a-i da o slujbă. Și de... să se scape de el, i-au dat. L-au pus mai mare peste cei ce aprind felinarele. Păcatul însă urmărește pe oameni, și într-o bună dimineață, oarecare denunțuri făcute de un amic al dsale, au făcut să se constate multe. Și... iată-l trimis la plimbare. Iar meseriaș, iar luptător înfocat. S-a mai găsit un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
n-o vezi. Dar tot nasul funcționează mai util sau cine știe ce amintiri din alte existențe și, mai înainte de asta, ajung în curtea interioară a unei vile, care își unduia arhitectura complicată în jurul unui palmier înalt, de care stătea atârnat un felinar imens și, ceva mai sus, cerul. Stefano mă va lămuri mai târziu, uitându-se prin fotografii, că era vorba de Palazzo Castrone Santa Ninfa, și arhitectura explicației lui este aidoma cu cea a clădirii. Una facciata meravigliosa che si affaccia
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
zecile de anticariate, apoi către biserica San Pancrazio, a patronului Taorminei. Am ales-o pe una dintre ele... stradă, străduță, cotlon, tunel, ceva pe care nu puteai trece cu brațele depărtate prea mult de corp, și care ducea de sub un felinar, drept într-un restaurant. Într-una din serile în care ne pregăteam, eu și Andrei, să mergem să mâncăm într-un local cu dichis din mijlocul orașului, în timp ce tare mi-aș fi dorit să rămânem acasă pentru că aveam doar atât
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
frumoasa nuanță mov pe care o avea capota mea argintie s-ar datora, firesc, gazelor de la cuptorul de alături unde am avut ghinionul să se vopsească un Aro roșu. Așa că mi-am pus mașina în fața blocului, pe strada Oancea, sub felinar. Inspirată decizie! Băieții de la blocul de vizavi au putut astfel să-mi fure capacele originale Ford în condiții optime, fără să se rănească sau să-și strice sculele. De data asta nu m-am mai dus la poliție, noo!, nici
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pata deschisă a cămășii sale depărtându-se printre umbrele dintre pini. Ivo Markovic, acesta era numele său (Faulques nu avea nici un temei să se Îndoiască) uitase coperta revistei Newszoom cu poza lui. Pictorul și-a dat seama când a aprins felinarul portabil cu gaz, și-a căutat paharul gol, ca să-l umple iar, și a văzut-o despăturită printre vase cu vopsele, cârpe murdare și cutii de conserve pline cu peneluri, deși era mai probabil să nu fi fost uitare, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a stins flăcăruia chibritului. - Chiar așa e? a Întrebat celălalt, de-acum pe Întuneric. - Așa Îmi amintesc. Altă tăcere Între ei. Markovic s-a mișcat, poate căutându-și scaunul. Faulques n-a vrut să-l ajute, aprinzând o lanternă ori felinarul cu gaz pe care Îl avea alături. Întunericul Îl făcea să se simtă Într-un ușor avantaj. Și-a adus aminte de spatula de pe masă și de flinta de la catul de sus. Dar vizitatorul vorbea iar, și tonul lui părea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
care n-avea s-o uite nicicând. Prin ferestrele deschise ale turnului ajungea acum vuietul valurilor tot mai mari la picioarele falezei, iar pictorul de război privea vulcanul de pe perete. Alcoolul băut, penumbra ori un efect al luminii răspândite de felinarul cu gaz i-a trecut o umbră prin fața ochilor. Cutremurat, a căutat locul de pe vasta frescă murală unde se ascunsese umbra. După altă clipă, a dat din cap. „E beznă, a murmurat amintindu-și, În casa unde viețuiești acum.” 6
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
caldă. Briza blajină dinspre sud nu izbutise să Îndulcească de una singură temperatura de pe dig, când el s-a oprit și a sprijinit motocicleta pe suport. A admirat o clipă albastrul cobalt al mării de cealaltă parte a molului cu felinar din port, năvoadele brune și verzi Îngrămădite lângă bintele pescarilor care, la ora aceea, lucrau În larg, clinchetul fungilor clătinate de briză pe catargele duzinii de nave ancorate pe chei, sub zidul din secolul XVI și sub micul fort care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
așezat sub umbrarul unuia dintre barurile restaurant de pe cheiul pescăresc. Și-a Întins picioarele sub masă, s-a lăbărțat pe scaun și a cerut o bere. Îl plăcea terasa, fiindcă oferea cea mai frumoasă vedere, cu marea dincolo de șenal, Între felinarul de pe mol și stânci. Când cobora În sat, În căutare de materiale pentru pictură ori provizii, Îi plăcea să stea acolo În amurg, În vreme ce pe apa care se Înroșea de-a lungul țărmului se profilau siluetele pescarilor ce veneau rând
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
rând pe rând, urmați de stolurile de pescăruși zgomotoși, să-și descarce cutiile pentru băcănie. În unele după-amiezi, Faulques comanda un castron cu orez și rămânea la cină lângă o sticlă cu vin, privind cum se Înnegrea marea, se aprindea felinarul verde de pe mol și licărea, alb și intermintent În depărtare, farul de la Capul Rău. Un chelner a adus berea, și Faulques a dus-o la buze, golind halba pe jumătate din prima dușcă. Punând-o jos, a observat că avea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-se să-l privească. Te iubesc, spusese senină, fiindcă ochii nu te Înșală. Nu permiți niciodată așa ceva. Și asta dă o greutate tăcută bagajului tău. A intrat În turn, a căutat pe pipăite o cutie cu chibrituri și a aprins felinarul cu gaz. Ca efect al penumbrei, imaginile pictate pe perete păreau să-i dea ocol ca niște fantome. Ori poate că nu era penumbra, și-a spus, aruncând o privire Înceată și circulară peisajului pe care noaptea aceea, ca multe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Îi detest când se culcă cu mine gândindu-se la cea cu care s-au culcat Înainte ori cu care se vor culca după aceea. Faulques a urcat la catul de sus cu paharul de coniac Într-o mână și felinarul În cealaltă. Din cauza licorii Îi erau neîndemânatice pe când căuta În sertarul pe care Îl folosea drept masă lângă patul de campanie unde dormea. A dat deoparte felurite hârtii, acte, caiete de Însemnări, până a dat de fotografia pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]