2,707 matches
-
literatura de douzeci de grade, Marie Redonnet este scriitoarea care trebuie considerată, prin romanele, nuvelele și piesele ei, prima autoare a literaturii cu temperatură pozitivă. Cu atît mai mult cu cît literatura ei nu pare să vină din nici o tradiție feministă, de nicăieri și rămîne atipică atît pentru tot ceea ce va Însemna literatura feminină a anilor 1990. Intermezzo: Marie Redonnet Marie Redonnet debutează În 1985 cu un volum straniu, de poezie, la recenta editură POL, un spațiu În care se desfășoară
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
interviuri, recenzii. Drumul parcurs de prozatoare a fost unul dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968 cu romanul Capriciu la plecarea fratelui iubit, revenind după numai un an cu Dulce Brigitte. Pentru a infirma existența unei literaturi „feministe”, C. își însușise, deliberat, un ton sec, neutru, constatativ, ce aspira la obiectivitatea maximă. Apariția în 1970 a romanului patetic intitulat Nu ucideți femeile marca însă o cotitură de 180 de grade în creația ei. „Feminismul”, brutal reprimat anterior, irumpe
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară”, „Tribuna României”, precum și în revistele „1933-1934” și „Voiaj”, editate de ea, i-au apărut reportaje, dezbateri feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din Parisul interbelic, cu B. Fundoianu, N. Titulescu, Anna de Noailles), cronică dramatică, versuri, proza, teatru. Căsătorită cu scriitorul Ion Pas, a semnat și Sărina Cassvan-Pas. Publică volume de schițe și povestiri (Carnavalul
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
a fost deseori apropiat de cel al lui G. Topîrceanu. O altă componentă a stilului său este feminitatea firească (căpătând astăzi o patină a timpului), needulcorată, poeta declarându-se, în același timp, o adversară a încercării de a scrie literatură feministă în stil masculin. Cum era de așteptat, note particulare în acest sens sunt aduse de poezia de dragoste și de poezia pentru copii. Distanța mare în timp dintre debutul în revistă și cel editorial face ca acesta din urmă să
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
vieții sportive și pentru a trăi experiențe dincolo de sport. Pentru a evidenția mai bine rolul sportului în societate și sarcina sociologiei, autorul acestei cărți, a trecut sportul prin filtrul a cinci mari teorii: teoria funcționalistă, teoria conflictuală, teoria critică, teoria feministă și teoria interacționistă. Astfel cu ajutorul lui Coackley vedem sportul ca o „instituție socială valoroasă care aduce beneficii atât societății, cât și indivizilor din societate” (34-35), contribuind la menținerea stabilității sociale și a eficienței transmițând oamenilor normele valorizate în societate. Sportul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
culturii creată prin intermediul interacțiunii sociale, deoarece participarea sportivă se bazează pe deciziile luate de oameni în ceea ce privește identitățile și relațiile lor. După ce prezintă toate orientările de mai sus Coackley își manifestă „preferința pentru o combinație între teoriile interacționistă, critică și critică feministă care se datorează interesului de a face participarea sportivă mai accesibilă unui număr mai mare de oameni din societate” (52). După cum ați observat deja titlul lucrării este Sports în Society..., la plural. Acest fapt se datorează aderenței autorului la o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Edițiile ulterioare au adus precizări și instrumente ajutătoare pentru recunoașterea sindromului și au stimulat cercetările în domeniu. Aceleași manifestări au fost identificate la victimele violurilor și ale abuzurilor sexuale. Violența domestică, impusă atenției publice și cercetătorilor, mai ales din perspectiva feministă, a căpătat noi dimensiuni de explorare și înțelegere a consecințelor din perspectiva traumei și a sindromului de stres posttraumatic. DSM-5, în curs de apariție în 2012, va menționa sindromul violenței domestice, de sine stătător. Astfel ia naștere un vast capitol
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în mare măsură, acest interes în creștere se datorează programului OMS de reducere a violenței, dar și statisticilor alarmante care prezintă familia ca pe un teritoriu cu risc major pentru sănătatea și chiar pentru viața membrilor săi. În special viziunile feministe, evidențiind victimizarea femeilor și a copiilor în situațiile de violență domestică, au lansat și au susținut ideea periculozității crescute a vieții familiei, pentru propriii membri, cei pe care ar trebui să-i protejeze. Vom încerca în continuare să reliefăm aspectele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
definiția lui Gelles (1979) poate conduce la injurii ale persoanei-țintă, ci în aceeași măsură, celelalte forme amintite de abuz și neglijare pot avea consecințe nefaste asupra existenței victimei (Killen, 2003). O definiție larg acceptată a violenței domestice, formulată din perspectivă feministă, utilă în intervenții și cercetare, este aceea a lui Stark și Flitcraft (1996): „Violența domestică este o amenințare cu sau provocarea unei suferințe, în trecut sau în prezent, în cadrul relației dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu sunt integrate, adesea sunt complementare. Cel mai frecvent, măsurile practice care se iau sunt ateoretice, încercând soluționarea de moment a situațiilor de violență în familie, în cadrul unui pragmatism centrat pe problemă și adesea dominat de criză. Dar perspectivele teoretice feministe, psihanalitice, sistemice, umaniste, ale învățării sociale sau cea a teoriei atașamentului aduc viziuni diferite și sugerează strategii de intervenție specifice, atât cu agresorul, cât și cu victima. Probabil că adesea eșecul ce se înregistrează în intervențiile pragmatice poate fi explicat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o importanță mai mică. O altă perspectivă sociologică asupra violenței domestice este aceea impusă de curentul feminist. Feminismul aduce în discuție diferențele de sex și de putere dintre partenerii de cuplu. Considerând că aceste inegalități stau la baza violenței domestice, feministele pledează pentru și promovează egalitatea între sexe sub aspectul educației și al veniturilor, ca factor protectiv major împotriva violenței domestice (Stark, Flitcraft, 1996; Anderson, 1997). Feminismul a impulsionat dezvoltarea serviciilor, a unor noi abordări, și a susținut și promovat noi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
corectă a tuturor celorlalte aspecte ale violenței domestice. El susține că adevăratele diferențe între manifestările violente în cuplu ale bărbatului și ale femeii țin de aspectele motivaționale și de severitatea consecințelor și mai puțin de frecvență. El afirma, contrazicând teoriile feministe, că în vreme ce ambii parteneri inițiază „o multitudine comparabilă de acte de violență”, bărbaților le-ar fi mai greu să recunoască situațiile în care sunt victime ale partenerei, cu atât mai mult cu cât e vorba despre o societate în care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apreciem eforturile care se fac pe plan politic și administrativ pentru ameliorarea situației, dar și drumul lung pe care îl mai avem de parcurs. în domeniul violenței domestice, pe plan internațional, măsurile, legile și serviciile au fost impuse odată cu mișcarea feministă. Interesant este ca primele adăposturi pentru victime au fost create de către foste victime ale violenței domestice, femei care înțelegeau din perspectiva victimei, criza și riscurile generate de violență în familie. în ciuda adoptării și promovării Declarației Universale ale Drepturilor Omului de către
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a judeca și înțelege ceea ce i se întâmplă o diferențiază pe Tatiana Covor de cele două categorii extreme și opuse de scriitoare. Cele cu fusta prea scurtă, explorându-și la vedere sexualitatea și scoțând-o indecent pe tarabe, respectiv feministele înfocate, care aplică societății și vieții înseși o schemă deja previzibilă, o grilă uscată și, în fond, non-feminină. Autoarea și personajul ei caută o cale de mijloc și un meritat confort sufletesc, alăturând curiozității discreția și iubirii - încrederea. Dragostea e
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
teoretice scornite de tot soiul de profesorași în criză de inspirație. Pentru acei cititori care se cufunda în fotoliu cu un volum de versuri de Wordsworth (oare există asemenea cititori?) sau cu un roman de Kafka, nu cu ultima novela feministă a lui Alice Walker. Pentru acest cititor obișnuit, fundamentalmente definit prin pasiunea de lectură, redactoarele erau obligate să construiască un aparat critic la volumul lui Bloom. Multe referințe la Emerson, Wordsworth, Chaucer, Milton, Wallace Stevens vor fi probabil obscure pentru
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
interguvernamentale internaționale și regionale pentru eforturile desfășurate în elaborarea de măsuri pentru controlul tutunului, SUBLINIIND contribuția specială pe care organizațiile neguvernamentale și alți membri ai societății civile fără legătură cu industria tutunului, inclusiv asociațiile de profesioniști în domeniul sănătății, asociațiile feministe, de tineri, de protecția mediului și asociațiile consumatorilor și instituțiile de învățământ și unitățile sanitare au adus-o la eforturile de control al tutunului la nivel național și internațional, precum și importanța vitală a participării lor la eforturile naționale și internaționale
22004A0615_01-ro () [Corola-website/Law/291993_a_293322]
-
XX de către SUA produselor din import pentru a proteja producția locală relevă nivelul de implicare al statului în susținerea capitalului și ficțiunea „pieței libere”. Însă o dată cu dezvoltarea capitalismului - mecanizarea producției, transformarea artizanilor în muncitori hiper-specializați și apariția mișcărilor muncitorești și feministe - relația statului cu sistemul politic se complică. Subordonarea totală a elitei statului față de clasă dominantă nu mai este de ajuns că explicație unică pentru decodarea acțiunilor statului, chiar dacă scopul acestuia rămâne asigurarea intereselor economice dominante.[8] Presiunile din partea mișcărilor sociale
Pe scurt, despre stat și capital () [Corola-website/Science/295682_a_297011]
-
la care fac referire sunt, de fapt, răspunsuri inovatoare la nevoile oamenilor din Pată Rât de a da forma unor nemulțumiri vizavi de ceea ce au perceput că abuzuri ale autorităților. Potrivit antropologului Alice McIntyre, care a fost influențată de cercetările feministe ori de pedagogia radicală a sud-americanului Paulo Freire, principiile PAR presupun: „(a) a collective commitment to investigate an issue or problem, (b) a deșire to engage în self- and collective reflection to gain clarity about the issue under investigation, (c
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
Contracultura anilor 1960-1970 s-a folosit major de societatea spectacolului, acaparata de sfera afacerilor, vedetele mediatice și clasa politică, cu o atentă segregare între actanți și public, introducând „spect-actorul” lui Augusto Boal din Teatrul oprimaților[5], indiferent că era negrul, feministă sau muncitorul oprimat. Performance-urile descrise mai jos pot fi considerate conferințe de presă ale exclușilor, aceștia neavând nicio șansă de a fi expuși publicului larg dacă ar imită conferințele clasice. Evenimentele stradale provoacă adversarii rasiști, publicul xenofob sau indiferent. Iar
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
rasiste și amenințări cu bătaia vizavi de varii persoane până la îmbrânceli, jigniri și amenințări cu tunsul și adresarea cu apelative anti-femei. De fapt, cine hărțuișste pe cine? E vorba de persoane ultranaționaliste care atacă constant persoane din grupuri anarhiste, anticapitaliste, feministe, internaționaliste, de stânga. Un conflict între aceste două poziții politice nu e deloc surprinzător. Cum au fost posibile toate aceste evenimente în contextul acestei „mișcări”? Răspunsul este că atitudinea fascista se simte confortabil/legitimă în atmosferă protestelor. Atmosferă construită atît
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
le trăim constant la școală, la muncă, pe stradă și acasă. CLACA nu acceptă comportamentele ce atacă integritatea personală /corporală/individuală și care reproduc discriminarea pe bază de naționalitate, etnie, religie, gen, opțiune sexuală. Este un spațiu solidar cu pozițiile feministe, anti-rasiste, queer, anti-speciiste, ecologiste, anticapitaliste. CLACA este un spațiu dedicat inițiativelor locale și o punte de dialog cu grupuri asemănătoare dintr-un context internațional. CLACA se transformă în funcție de grupurile ce i se alătură și oamenii care o susțin.
Sâmbătă, 14 decembrie, de la ora 19.00, redeschiderea Centrului Independent Claca () [Corola-website/Science/295722_a_297051]
-
găsesc potențiali aliați. Actul de a povesti construiește cunoaștere prin interacțiunea grupului în jurul unor experiențe care fuseseră private până atunci. Un astfel de rol l-au avut poveștile personale în contextul grupurilor grass-roots de conștientizare (CR - consciousness-raising groups) din cadrul mișcării feministe în anii 1970. Din câte știu din propria mea experiență, un grup de șase-șapte femei se întâlneau o dată la două săptămâni acasă la una dintre ele și discutau probleme de gen din viața de zi cu zi. Spuneam povești personale
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
urmare a conștientizării faptului că, în cadrul protestelor din ’68, femeile rămăseseră reduse la statutul tradițional, de dactilografe și distribuitoare de cafea, refuzându-li-se paritatea în participare[1]. Temele principale în Belgia acelui moment, așa cum se regăsesc în manifestul organizațiilor feministe ale vremii, includeau dreptul la contracepție, la avort, creșterea numărului de creșe, un tratament egal al femeilor și bărbaților pe piața muncii. Se organizau acțiuni de promovare a votului pentru candidate de sex feminin, și avea loc primul proces pentru
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
doar o tristă analogie cu condiția femeii contemporane în epoca neoliberală. Pur formal, egalitatea de gen există. Dar neoliberalismul, cu impresionantul său talent de a-și mula forma după nevoi, s-a pus stăpân pe mesajele de emancipare ale mișcărilor feministe și le-a rearticulat ca să servească intereselor capitalului. Femeia emancipată a zilelor noastre a devenit suportul unei realități în care munca de reproducere rămâne la fel de necesară ca oricând, și la fel de neremunerată, în timp ce femeia se bucură de privilegiul discutabil de a
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
ARTĂ, GEN, SEXUALITATELansarea numărului 6 al Gazetei de Artă Politică cu Monica Marinescu, David Schwartz, Ionuț Sociu În secolul XX, în spațiul occidental, revoluția feministă și cea sexuală au deschis drumul mișcării de eliberare a minorităților sexuale și de gen. Poziția femeii, sexualitatea, identitatea de gen și orientarea sexuală sunt reevaluate și redefinite, din perspective noi, emancipatoare. Atât în cadrul mișcărilor feministe cât și al celor
Lansare Gazeta de Artă Politică #6 la Teatru-Spălătorie din Chișinău () [Corola-website/Science/295772_a_297101]