2,254 matches
-
tratarea unor personaje precum Salomeea sau Judith, prima emblematică pentru instrumentalizarea seducției în vederea uciderii Sfântului Ioan, asociată exercițiului propriei sexualități opuse spiritului și sfințeniei, pe care le incarnează Sfântul Ioan Botezătorul, iar cea de-a doua reprezentând un elogiu adus feminității ca element activ, salvator, unde sexualitatea și seducția au o valoare pozitivă, reinvestite la nivelul unui discurs politic și cultural. Pentru Viena fin-de-siècle, Viena somațiilor tragice, cultura este pusă în serviciul statului ca liant capabil să transceandă ingerințele de ordin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
roluri se estompează, chiar dacă Salomeea pare mai degrabă prizoniera propiilor sale afecte, instrumenta lizate politic, iar Judith o femeie virilizată. Direct sau indirect, ambele devin ucigașe, crima lor are o valență sexuală, iar victima este un bărbat. Inocentarea sau demonizarea feminității merg în direcția edificării unei revalorizări a femininului la scara întregii societăți, fapt cum nu se poate mai vizibil în cadrul societății vieneze la sfârșitul secolului XIX, dar care afectează într-o oarecare măsură și România sfârșitului și începutului de secol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mișcare subversivă, ea nu înseamnă numaidecât o devirilizare a principalilor actanți politici, pierderea puterii și incapacitatea de a gestiona o mișcare secesionistă în interiorul imperiului, dar și o recrudescență a violenței și cruzimii sub forma mișcărilor de extremă dreaptă sau stângă. Feminitatea a devenit purtătoarea acestui flagel insidios al violenței în societate, pe care Freud îl încarcă cu semnificația unui proces psihic, întoarcerea refulatului. Ipostaza femeii ca femme fragile nu constituie atât o contrapondere iconografică a femeii fatale, cât mai degrabă un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femeii ca femme fragile nu constituie atât o contrapondere iconografică a femeii fatale, cât mai degrabă un complement al ei, ambele devenind fațetele unui dezechilibru al psihismului abisal, având ca expresie isteria. Există pe de altă parte iconuri ale unei feminități intens spiritualizate până la dematerializare, însă o bună parte dintre acestea sugerează pierderea unei identități sexuale, devin captive unei fragilități care le proiectează într-un orizont de incertitudine. Faptul echivalează cu încercarea de a proiecta un rol prestigios, un model prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spiritualizate până la dematerializare, însă o bună parte dintre acestea sugerează pierderea unei identități sexuale, devin captive unei fragilități care le proiectează într-un orizont de incertitudine. Faptul echivalează cu încercarea de a proiecta un rol prestigios, un model prin care feminitatea este dezarmată de arsenalul sexualității sale pentru a îmbrăca un veșmânt angelic. Această direcție nu elimină complet virtualitățile punitive ale sexualității și păstrează adesea ambiguitatea fondatoare a feminității în ecuația esteticii decadente, însă răspunde unei sensibilități simboliste descărcate de negativismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu încercarea de a proiecta un rol prestigios, un model prin care feminitatea este dezarmată de arsenalul sexualității sale pentru a îmbrăca un veșmânt angelic. Această direcție nu elimină complet virtualitățile punitive ale sexualității și păstrează adesea ambiguitatea fondatoare a feminității în ecuația esteticii decadente, însă răspunde unei sensibilități simboliste descărcate de negativismul propriu temelor și reprezentării decadente. Rodolphe Rapetti descoperă această "misoginie fascinată" vehiculată de ipostazele feminității prezente în arta plastică, deopotrivă cu o idealizare a corpului feminin decantat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu elimină complet virtualitățile punitive ale sexualității și păstrează adesea ambiguitatea fondatoare a feminității în ecuația esteticii decadente, însă răspunde unei sensibilități simboliste descărcate de negativismul propriu temelor și reprezentării decadente. Rodolphe Rapetti descoperă această "misoginie fascinată" vehiculată de ipostazele feminității prezente în arta plastică, deopotrivă cu o idealizare a corpului feminin decantat de energiile libidinale până la epura spectrală menită să ofere o contrapondere expresiilor volitive ale libidoului, incarnată de femeia fatală. Femeia apare deopotrivă ca un vampir sexual și ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contrapondere expresiilor volitive ale libidoului, incarnată de femeia fatală. Femeia apare deopotrivă ca un vampir sexual și ca o ființă vampirizată, emaciată, clorotică, de o hipersensibilitate ostentatorie. Și într-un caz și în celălalt, isteria devine expresia unei patologii asimilată feminității. "Această anatomie frenetică este în fapt limitată la corpul feminin și apare ca o contraparte a unui alt versant al iconografiei simboliste, unde abundă figurile de sfinți și de prințese îndepărtate, embleme ale castității și ale calmului meditativ. Efigiilor purității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
corpul feminin și apare ca o contraparte a unui alt versant al iconografiei simboliste, unde abundă figurile de sfinți și de prințese îndepărtate, embleme ale castității și ale calmului meditativ. Efigiilor purității, mamă, logodnică, soție li se opunea astfel o feminitate perversă, care a cunoscut în literatura epocii o bogăție cu totul specială"357. Feminitatea circumscrisă unei vocații domestice sau transferată registrului mariologic este demonizată și idealizată în același timp. O bună parte din tratări sunt centrate pe eșecul gestionării elementului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unde abundă figurile de sfinți și de prințese îndepărtate, embleme ale castității și ale calmului meditativ. Efigiilor purității, mamă, logodnică, soție li se opunea astfel o feminitate perversă, care a cunoscut în literatura epocii o bogăție cu totul specială"357. Feminitatea circumscrisă unei vocații domestice sau transferată registrului mariologic este demonizată și idealizată în același timp. O bună parte din tratări sunt centrate pe eșecul gestionării elementului feminin inoculat subversiv tinerilor dandy, pe latențele problematice pe care feminitatea le conține, pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
totul specială"357. Feminitatea circumscrisă unei vocații domestice sau transferată registrului mariologic este demonizată și idealizată în același timp. O bună parte din tratări sunt centrate pe eșecul gestionării elementului feminin inoculat subversiv tinerilor dandy, pe latențele problematice pe care feminitatea le conține, pe indicibilul unor posturi și expresii încifrate la nivel somatic. Studiile de specialitate identifică un profil isteric, sau ceea ce Rodolphe Rapetti numește "corpul isteric" (le corps hysterique). Ieșit din cadrul domestic sau cel al virtuților consacrării religioase, corpul feminin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nivelul personajului principal, dar și în compoziția tabloului. Judith este aici mai puțin eroina care și-a salvat poporul decapitându-l pe generalul cartaginez Holofern, o figură justițiară transformându-și sexualitatea într-o armă redutabilă, cât o ipostază a unei feminități devorante, dirijate de propriile instincte și nu de comandamente patriotice. Contextul istoric se îndepărtează tot mai mult în fundal, constituind doar pretextul, scena unei alte confruntări dramatice, un război al sexelor. Holofern apare acum în ipostaza de victimă, ca și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de boltă a configurării tipului femeii fatale. Ca și Judith I, eroina ține agățat de degetele crispate capul lui Holofern riguros decupat de faldurile rochiei -, expresie a decapitării propriu-zise -, iar în primul tablou, de marginea acestuia. Și în acest caz, feminitatea sa este figurată de expunerea sânilor, însă chipul diferă mult ca expresie de cel al femeii din primul tablou. Dacă în pictura din 1901, Judith afișa expresia unui extaz erotic, în acest caz, figura ei expusă în profil a căpătat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a ucide, ci probabil au amplificat-o. Von Stück surprinde momentul climactic al pregătirii loviturii, dar deznodământul este deja anticipat prin confruntarea planului vertical, care aparține femeii, plan falic, al masculinității active, cu cel orizontal care aparține lui Holofern, planul feminității pasive. Numai că rolurile s-au schimbat, iar inițiativa îi revine Judithei. Ca și în cazul sărutului dat pe gură de către Salomeea capului detașat al sfântului Ioan, pictorul încearcă să surprindă un moment climactic, asociat juisării, cel al decapitării. Influența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
isterice. Pallady asociază, în sensul decadenței, reflexivitatea cu senzualitatea, nudul său care emană subtil toxinele erotice are o atitudine căutat meditativă. Prin contrast, ca expresie a unei degenerescențe superioare, este recuperată tensiunea dintre febricitările voluptoase și litificarea afectivă a unei feminități mașinale, tentaculare. "Domnul Th. Pallady, pictorul aristocrat al femeii moderne, al femeii rafinate, perverse, nevropate din secolul nostru, al degeneraților de tot felul, arată publicului un panou întreg"369. În nudurile din prima perioadă, printre care se află și Nud
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În nudurile din prima perioadă, printre care se află și Nud, (inventar 309, nedatat, nesemnat, ulei pe carton, 0,980 x 0,570 cm), aflat în prezent la Muzeul Național de Artă al României, Pallady urmează rețetarul simbolisto-decadent al înscrierii feminității într-o arie a ambiguității, abandonată complet pulsiunilor sale sexuale. Într-un alt tablou, senzualitatea se dublează de o notă de reverie. Culcată pe niște perne pe un divan, cu o moliciune orientală de odaliscă, femeia pare transportată în paradisul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ochii închiși, iar corpul și gestul absorb întreaga senzualitate. Părul desfășurat în dezordine are o culoare flamboiant-portocalie. Deși respectă datele academice ale nudului, lipsit de păr pubian, sexualitatea coaptă a femeii este accentuată prin volumul coapselor, fără a atinge steatopigia feminității klimtiene din Danae, unde aceasta este fecundată de zeul transformat într-o ploaie de aur. Acolo, șuvoiul auriu ca o ploaie de monede de aur se scurge printre coapsele femeii, aflată într-o transă erotică, sugestia litigioasă klimtiană a luxurei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iar picioarele sale se termină cu ghiare de pasăre. În spatele tronului se ascunde un schelet, se poate vedea doar o parte din craniu și din cutia toracică. Moartea este cea care prezidează ceea ce pare să fie o judecată ultimă a feminității în ipostaza ei malefică, pe care o consacră și un valtrap sau râu de purpură care se scurge la baza tronului și pe care stă așezată femeia. De o parte și de alta a acestui tron somptuos, ocupând circa o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mondenă, ca formă superioară de reflexivitate, de complexitate sufletească. Există, prin urmare, și un registru soft, în continuitatea romantismului, al reveriei ușoare, al stărilor tranziente, puse adesea în relație cu o preocupare intelectuală. Astfel, lectura unei cărți decupează profilul unei feminități interiorizate, înclinate spre visare. Aici însă funcționează un prim tipar "burghez", întotdeauna femeia este înfățișată citind și nu bărbatul. Lectura devine astfel o preocupare feminină, un hobby grațios este vorba de lectura de romane -, în cazul bărbatului lectura este presupusă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
La pian, surprind personajele feminine în atitudini meditative, cum sunt și Pe gânduri sau Între prietene (1918). Ruxandra Dreptu are în vedere un acord pe care reprezentarea îl stabilește cu un cod cultural înregistrat la nivel simbolic și unde ipostazele feminității derivă dintr-o figură centrală, mitologică, "mater universalis, demon, stăpână a răului sau înger"387. Dacă femeia romantică suferea de TBC, precum dumasiana Damă cu Camelii, unde însă se face simțită prezența maladivității proprii sensibilității decadente, femeia fragilă a decadenților
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gânduri (1924) configurează o preocupare de factură simbolistă a pictorului pentru transcrierea stărilor sufletești în spectrul reveriei. Reflecția așezată sub semnul reveriei este feminizată, lărgind cadrele de percepție și de comentariu al clișeului către o nuanțare și rafinare a datelor feminității. Avem o expresie erotizată a reveriei în Reverie, expresie mai degrabă a unor chagrins d'amour în conceperea scenei în care o tânără femeie stă alungită pe o sofa, cu ochii pe jumătate închiși și umărul dezgolit, un umăr de pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nimic nu o clarifică. O întâlnire? Un scurt popas pentru odihnă? Un moment de contemplație? Lectura ne introduce în spațiul reveriei căreia cartea îi servește drept suport, așa cum capul înclinat grațios se servește de suportul mâinii îndoite coregrafic. Lectura magnetizează feminitatea într-o expresie de transă, de rapt oniric. În acest sens al schițării profilului unor feminități volatile, l'ancien régime, un excelent adagio din perspectiva istoriei literare îl constituie cartea Ioanei Pârvulescu, Alfabetul doamnelor. Și Kimon Loghi reușește ilustrarea unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ne introduce în spațiul reveriei căreia cartea îi servește drept suport, așa cum capul înclinat grațios se servește de suportul mâinii îndoite coregrafic. Lectura magnetizează feminitatea într-o expresie de transă, de rapt oniric. În acest sens al schițării profilului unor feminități volatile, l'ancien régime, un excelent adagio din perspectiva istoriei literare îl constituie cartea Ioanei Pârvulescu, Alfabetul doamnelor. Și Kimon Loghi reușește ilustrarea unei état d'âme de factură simbolistă în Tristia (ulei pe pânză 1898, 0,555 x 0
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
urmărește un spectru larg al stărilor sufletești circumscrise reveriei, de la exuberanța erotică calchiată parcă după Watteau, Boucher sau Fragonard din Reverie pastișa este evidentă -, la insolitarea melancolică de factură böckliniană din Peisaj cu personaj siguratic sau la vibrația sensibilă a feminității din La malul lacului. Ipolit Strâmbu atinge tema reveriei în Visare și Pe gânduri tot în registrul unei feminități transportate reflexiv în cuprinsul propriei interiorități. În Visare, femeia își acoperă fața cu mâna, gest care reflectă interiorizarea ca o separare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din Reverie pastișa este evidentă -, la insolitarea melancolică de factură böckliniană din Peisaj cu personaj siguratic sau la vibrația sensibilă a feminității din La malul lacului. Ipolit Strâmbu atinge tema reveriei în Visare și Pe gânduri tot în registrul unei feminități transportate reflexiv în cuprinsul propriei interiorități. În Visare, femeia își acoperă fața cu mâna, gest care reflectă interiorizarea ca o separare, ca o retragere din contingent. Cu totul remarcabil este tabloul lui Ion Theodorescu Sion, intitulat Visare, tablou de reflex
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]