63,117 matches
-
precum Vatra de la Tîrgu Mureș, Sfera politicii, 22, Orizont de la Timișoara, Familia de la Oradea, Adevărul literar și artistic, nu în ultimul rînd România literară, au reacționat în spirit liberal și democrat, și de stînga și de dreapta, la toate aceste fenomene. De unde, oare, ideea că tot intelectualul român de azi acceptă tacit naționalismul sau pe fanii postumi ai mareșalului Antonescu? Cred că Tamás nu ne citește, cum nu ne citește Mircea Iorgulescu (dar pe el însuși, din Dilema, de ce nu s-
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
Psihiatria represivă privindu-ne, la urma urmei, pe toți... Printre concluziile dezbaterii ducând la "profilaxia criminală", terorismul trebuind să fie propus Națiunilor Unite ca un act condamnabil, invocându-se ordinea publică universală, se remarcă și combaterea idealizării de către tineri a fenomenului discutat, ceea ce a produs mai multă bătaie de cap. Domnul Nagel, citat mai sus, remarcîndu-se ca un vajnic "avocat al diavolului". Miturile generale ale tuturor popoarelor din lume, având ca eroi justițiarii de toate categoriile ce "iau de la bogați și
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
ideal de viață pe acela al "nobilimii rurale". "Pan Tadeusz era Biblia și Iliada Poloniei." Țăranii polonezi "au fost totdeauna pătrunși de cultura nobilimii rurale" și "la urma urmelor, idealul țăranului polonez sărac era țăranul înstărit". "Clasa muncitoare era un fenomen nou". Socialiștii polonezi de la 1900 aveau succes doar la muncitorii bine plătiți și înalt calificați. "Toți ceilalți erau legați de pătura muncitorească rurală", conchide Watt. Nu mai puțin șocante, pentru similitudinile eventuale, sînt remarcile lui Kolakowski despre biserica catolică poloneză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
Rodica Zafiu Un fenomen lingvistic universal face ca în limbi diferite verbele fundamentale, cu sens foarte general - a da, a lua, a face, a pune - , să stea la baza unui mare număr de expresii și locuțiuni, să intre în multe îmbinări sintactice cu grade
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
a face (în construcție cu un substantiv), în alta cu verbul a da sau a pune. în monografia pe care a dedicat-o acum cîteva decenii subiectului - Locuțiunile verbale în limba română (1958) -, doamna Florica Dimitrescu discuta pe larg acest fenomen, indicând verbele cele mai frecvente în română, explicând semantic afinitățile lor de combinare și comparând situația cu cea din alte limbi europene. Există desigur și diferențe de "productivitate" frazeologică a verbelor, dar acestea sînt foarte greu de cuantificat: mai întîi
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
fapte petrecute în 1395 (lupta de la Kosovo), nu e mai puțin adevărat că, acum 50 de ani, Germania europeană (și nu numai ea) ucidea oameni pentru fapte simbolice petrecute acum 2000 de ani. Ce e Holocaustul decît un astfel de fenomen, totuși, european? Autoarea se întreabă, cu îndreptățire, cum de o denumire geografică a fost transformată în una din cele mai pejorative desemnări din istorie și, de aici, în relațiile internaționale, științele politice, din discursul intelectual general? Și pune, în bună
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
Südosteuropa, denumire și azi utilizată de cercetătorii în ale istoriografiei (și, în general, în științele umane) care își intitulează și institute de cercetare ca fiind Südosteuropa. Denumire pe care, azi, o preferăm și noi, așa numindu-se institutul care studiază fenomenul sudesteuropean. Asta, deși, la începutul veacului XX cuvîntul Balcani capătă o pronunțată conotație politică. Azi se încearcă o diferențiere între termenii Europa de Sud-Est și Balcani. Aceasta cu deosebire în spațiul literaturii germane. Astfel, utilizîndu-se criteriul geografic, se delimitează granițele
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
of Poetry (După moartea poeziei), sau Can Poetry Matter? (Poate poezia conta?). Tot mai puțină poezie se publică în volume sau în reviste, dar, și mai grav, tot mai puțini cititori sînt interesați de poezie. A devenit, oare, poezia un fenomen literar caduc, un vestigiu din epoci mai vechi, mai calme și mai lirice în dispoziție? Dacă e să-i dăm crezare lui Marjorie Perloff, acest aparent amurg al poeziei se datorează unei erori de strategie interpretativă și productivă, mai degrabă
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
străin - confruntat dintr-o dată cu o realitate atipică, în genul celei surprinse de Czselaw Milosz în Gîndirea captivă, dar și noii generații de cititori autohtoni, care nu au parcurs, din fericire pentru ei, experiența totalitară. În plus, va trebui ca cercetătorii fenomenului literar, la rîndul lor, să țină seama de numeroasele clasificări și clarificări pe care criticul le propune în această carte. Totuși, aspectul cel mai interesant rămîne stilul participativ, faptul că aproape toate considerațiile autorului au fost filtrate prin propria experiență
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
mijloc de supraviețuire. Demonstrația apelează la argumente ce țin de competența istoricului literar (trecerea în revistă a celor patru decenii de agitație și propagandă, de la faza fundamentalistă a regimului comunist pînă la cea a naționalismului ceaușist, cu tot cortegiul de fenomenele aberante, inclusiv panorama stranie pe care o oferă literatura acelor ani), dar și la argumente care ar putea constitui apanajul celor preocupați, ca Raoul Girardet, de pildă, de sondarea imaginarului politic, și, în ultimă instanță, de configurarea unei posibile istorii
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
Evident, în lucrarea de față, autorul abordează mai multe probleme, își sistematizează altfel materialul, se ocupă și de proză, lansează teoria "culoarelor", pe care scriitorii erau nevoiți să și le cîștige cu trudă, vorbește mai pe larg de protocronism, ca fenomen tipic de anormalitate a literaturii noastre, ca și de miturile care ne bîntuie imaginarul colectiv (acela al patriei primejduite, al străinului rău, al salvatorului etc.), și care au fost atît de bine speculate de propagandă. Autorul se ocupă și de
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
fost uciși 110 din totalul de 138 membri ai CC ai partidului leninist", etc. etc. etc. De unde concluzia autorului că deși "Holocaustul și gulagurile sunt prin amploare exemple unice și incomparabile în istorie, totuși genocidul, uciderea în masă este un fenomen uman general", iar omul "singura viețuitoare din grădina zoologică numită Terra care știe să își chinuiască și să-și ucidă semenii fără nici un motiv - și o și face". Ceea ce mi se pare curios este că, în ciuda greu dobînditei lui înțelepciuni
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
au supus, îndelung și gospodărește, unei munci pe cît de dificile, tot pe atît de voluntare. Cea mai tînără din această suită de reviste, care nu este una de artă în sensul strict al cuvîntului, dar care privește cu atenție fenomenul artistic în condiționările lui mai largi, este revista Ianus, editată de fundația Har și îngrijită direct de sculptorul Alexandru Nancu și de criticul de artă Luiza Barcan. însă faptul că patru reviste apar deja de mai multă vreme, că cea
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
diverse concepte istorico-teoretice, fapt explicabil și el ca exercițiu intelectual și ca procedeu de clarificare pentru cercul redacțional și chiar pentru cercuri mai largi, iar Ianus încă nu s-a impus pe piață și oricum preocupările sale nu privesc strict fenomenul artelor plastice. Cu alte cuvinte, mișcarea artistică vie, la zi, tendințele încrucișate și contradictorii, esteticile diacronice recuperate în sincronie (sau nerecuperate în nici un fel!) rămîn exclusiv în sarcina revistei Arta și a unor publicații culturale interesate sistematic și de fenomenul
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
fenomenul artelor plastice. Cu alte cuvinte, mișcarea artistică vie, la zi, tendințele încrucișate și contradictorii, esteticile diacronice recuperate în sincronie (sau nerecuperate în nici un fel!) rămîn exclusiv în sarcina revistei Arta și a unor publicații culturale interesate sistematic și de fenomenul vizual. în această ultimă categorie, revistele care s-au deschis cel mai puternic spre artele plastice, rezervînd spații permanente acestui fenomen și încercînd să radiografieze evenimentele din mers, în tăietură proaspătă, sînt revistele România literară, Observator cultural, Contemporanul, Dilema, 22
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
nerecuperate în nici un fel!) rămîn exclusiv în sarcina revistei Arta și a unor publicații culturale interesate sistematic și de fenomenul vizual. în această ultimă categorie, revistele care s-au deschis cel mai puternic spre artele plastice, rezervînd spații permanente acestui fenomen și încercînd să radiografieze evenimentele din mers, în tăietură proaspătă, sînt revistele România literară, Observator cultural, Contemporanul, Dilema, 22, Adevărul literar și artistic etc. în paginile acestora, artele vizuale sînt privite foarte diversificat și urmărite atît în manifestarea lor ingenuă
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
și de emisiunile specializate ale posturilor de radio - cu precădere ale canalului cultural al Radiodifuziunii și ale postului de radio Europa liberă -, cărora li se adaugă emisiunile posturilor de televiziune care au și marele avantaj al comentariului prin imagine, receptarea fenomenului artistic nu mai este chiar atît de îngrijorătoare. Diversificarea acestei receptări și evidenta ei profesionalizare, alături de semnele timide care privesc organizarea unei piețe de artă, înseamnă un pas enorm către salubrizarea și normalizarea peisajului nostru artistic. în acest context, consolidat
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
mai mult probleme decît soluții, care reclamă reflecție permanentă, nu eliminare, în literatură există texte imperfecte, care trebuie înțelese în raport cu potențialitatea lor, nu una ideală. Critica literară a lui Lionel Trilling e construită pe principiul echilibrului și e deschisă spre fenomenul mai larg al culturii, o combinație care în anii Noii Critici i-au amenințat popularitatea, dar care acum ar trebui să i-o garanteze. Lionel Trilling - The Moral Obligation to Be Intelligent, Farar, Straus and Giroux, New York 2000.
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
nelimitarea și certitudinea obiectului, care este natura în întregul ei. "Tipul" formal astfel definit devine, după Goethe, un fel de "fir al Ariadnei" pentru ceea ce el numește "labirintul constituției animaliere", în ultimă instanță un construct euristic ce mijlocește între descripția fenomenelor particulare și clasificarea lor conceptuală. În orizontul secolului al XVIII-lea, o atare viziune se articulează într-un început de gîndire tipologică, apărut deja, nu întîmplător, chiar în încercări de filosofie a naturii și de antropologie, în care îndoiala asupra
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
nu lunar, ceea ce ar fi o performanță. Cum îmi cunosc semenii din partea locului, n-ar fi cu neputință. Sănătate să fie, că Urziceniul știe să avanseze pe tot frontul... Cultura, literatura, aici, se pare că sunt capabile de pași mari; fenomen obișnuit în localitățile rămase mai în urmă de-a lungul timpului. E și ambiția, dar este și efectul de recul al întârzierii, când lucrul imobil multă vreme, o ia deodată, și fericit, razna!... De astfel de zvăpăieli să avem noi
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
puțin 3 dintre purtătorii prenumelui Lilian sînt bărbați: se mai numesc și Valerică Marian, Eugen, Bartolomeu. Nume precum Gheorgheta, Iona, Lilian sugerează că o altă utilitate a bazei de date poate fi tocmai cea de a descoperi exemple pentru cunoscutul fenomen (pe care l-am mai amintit și altă dată) de formare a unor feminine neobișnuite de la prenume specific masculine și, reciproc, a unor masculine de la prenume specific feminine.
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
încheiat. Mai activ și mai inspirat decât oricând, criticul exilat la Târgu-Jiu urmărește mai departe tot ce se întâmplă în poezia noastră de azi. Comentariile sale risipite în zeci de periodice reprezintă o exegeza neîntreruptă și de mare anvergură a fenomenului liric de dupa 1989, atât de greu de cuprins într-o conștiința critică, din cauza diversității, imprevizibilității și confuziei de valori prin care se caracterizează. Cea mai bună dovadă o constituie cele două volume cu titlul Poezie română contemporană, publicate de Gheorghe
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
contribuie la intensificarea și amplificarea frumosului moral sau la mărirea lui Dumnezeu. Părinții descriu adesea în pagini clare de proză sau în versuri luminoase frumusețile naturii, armonia și farmecul înfățișării trupului omenesc, splendorile construcțiilor și ale grădinilor, ordinea legilor și fenomenelor naturii. Distincția ținutei conducătorilor, starea de mizerie cumplită a săracilor și bolnavilor vremii, bucuriile afecțiunii văzute pe chipul prietenilor, al copiilor și al părinților, desfătările unei întâlniri neașteptate, deliciile raiului înainte de cădere etc. Frumusețea literară deși uneori criticată ca venind
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
sau mentală, plictiseala sau suprasaturația." "în sexualitate, odată excitația eliminată, indiferent de numărul contactelor pur corporale, apare șsic!ț oboseala, plictisul, uneori chiar un fel de revoltă împotriva partenerului și a propriei persoane, câteodată dezgustul. Dimpotrivă, în erotism, astfel de fenomene nu se petrec, orgasmul însuși este mai intens și multidimensional." Pentru întărirea acestor afirmații, eseistul îl invocă, drept autoritate supremă, pe un autor de romane polițiste, San Antonio, din care citează: " Poți să-mi spui ce vrei, dar un futai
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
altul - e de ajuns să ne gîndim la "limba de cartier" din zilele noastre pentru a vedea cît de adevărată este această afirmație. Nu ironia este arma principală a cronicarului radiofonic, ci umorul. Noica dovedind astfel o profundă înțelegere pentru fenomenul media - el știe să capteze atenția, aceasta e ținta lui principală. Extrem de interesant este eseul dedicat "vacanței". Este surprins perfect conflictul atît de "modern" dintre week-end și zilele lucrătoare. Omul modern este împărțit între aceste două vieți paralele, în nici un
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]