11,331 matches
-
unor variante noi de investiții. Elaborarea unui proiect de investiții este o muncă laborioasă a unui întreg colectiv, indiferent dacă este vorba despre un proiect simplu sau un proiect complex. Aceasta se realizează în mai multe faze. În cadrul studiilor de fezabilitate se demonstrează ca proiectul este perfect fezabil din toate punctele de vedere. Pentru a demonstra că un proiect este fezabil, este necesară efectuarea analizei cost-beneficiu, care, conform definiției din HG nr. 28/2008, articolul 3.a, „este instrumentul de evaluare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
b) Analiza opțiunilor<footnote http://www.metodologie.ro/analizaoptiunilor.htm footnote> constă în parcurgerea următoarelor etape procedurale: alcătuirea unei liste lungi de variante de opțiuni care asigură îndeplinirea obiectivelor propuse; evaluarea opțiunilor din perspectiva cadrului strategic, al reglementărilor și al fezabilității; elaborarea unei liste scurte de variante de opțiuni ulterior evaluărilor; ierarhizarea scenariilor din lista scurtă pe baza indicatorilor analizei cost beneficiu; selectarea alternativei optime. Pentru îndeplinirea cerințelor procedurale menționate se parcurg următoarele etape practice: obiectivele sunt exprimate în variabile măsurabile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
contribuției investițiilor străine directe la dezvoltarea durabilă a României necesită promovarea unor politici în domeniu, pe baza unei selectivități mai riguroase a proiectelor investiționale străine care să se bazeze pe costuri și beneficii pentru economia națională, complementar la studiile de fezabilitate și planurile de afaceri pe care le întocmesc investitorii străini. În acest context, apare oportună intensificarea activității unor agenții ale dezvoltării durabile, locale sau regionale, în sarcina cărora să intre și evaluarea, din punctul de vedere al statului și societății
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
un impact favorabil major pe termenele scurt, mediu și lung asupra economiei românești. În acest sens, milităm pentru ISD complementare cu producția națională și nu pentru investițiile străine directe concurențiale, care subminează și dezavantajează producția românească; elaborarea unor studii de fezabilitate, care să pună accent mai mare pe analiza cost beneficiu la nivel macroeconomic, în ceea ce privește efectele pe termen scurt, mediu și lung ale ISD, avându-se în vedere la calculul eficienței economice atât efectele pozitive și negative, în sensul strict financiar
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
dintre concurenți. Diagnosticul strategic reprezintă o etapă preliminară a operațiunii de fuziune sau achiziție, care are ca obiectiv Înțelegerea activității Întreprinderii și a perspectivelor sale de creștere. Aceasta este o etapă importantă În procesul de fuziune sau achiziție, coerența și fezabilitatea planului strategic condiționând reușita tuturor fazelor ulterioare. Motorul de competențe ale unei Întreprinderi date și valorificarea lor optimă se reflectă În crearea de bogăție, cu alte cuvinte, obținerea unei rentabilități economice superioare costului mediu ponderat al capitalului. În opinia lui
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
achizitorul se poate situa În una din cele două ipostaze: rezultatele susțin continuarea procesului de achiziție sau fuziune sau chiar abandonarea acestuia. De asemenea, expertiza permite să se determine natura, amploarea și localizarea riscurilor, să se estimeze potențialele sinergii În funcție de fezabilitatea acestora și să se identifice cele mai bune instrumente pentru reușita etapei de integrare. Informațiile obținute se vor regăsi Într-un raport final și vor cântări, În cursul negocierilor, urmând principiul că orice potențial risc reduce prima de achiziție. Această
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
nr. 129/1998; - și-au exprimat disponibilitatea de a contribui, prin muncă sau bani, la realizarea contribuției comunitare, dar și la întreținerea drumului; - au reușit să găsească o persoană fizică sau juridică însărcinată să le elaboreze un studiu de (pre)fezabilitate și, implicit, să suporte costurile unui astfel de studiu; - au încheiat un parteneriat pentru întreținerea drumului cu autoritățile locale; - membrii comunității au cerut un formular de finanțare de la FRDS, au obținut și atașat documentele cerute și au trimis cererea în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
anumit drum ar fi prima opțiune de investiție, au acceptat planul financiar de acoperire a investiției, să participe la realizarea și întreținerea proiectului etc.; - autoritățile locale au completat conținutul cererii de finanțare, dar numai după ce s-a contractat studiul de fezabilitate și a fost verificat și aprobat de către PDR; - dacă în urma acestui proces investițiile definite ca prioritare la nivel de comună nu acopereau nevoile satelor periferice, atunci acestea din urmă au avut posibilitatea să obțină finanțare prin „Fereastra Comunitară” a proiectului
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pe care ar dori să-l obțină un primar de pe urma reabilitării unui drum care traversează anumite sate. În orice caz, nu erau necesare decât sume simbolice de bani, pentru întocmirea unui cereri de finanțare. Mai târziu, introducerea, obligativității studiului de fezabilitate (a cărui valoare medie atinge 1 000 de dolari) a pus comunitățile rurale sărace, dar și reprezentanții autorităților locale în fața unei întrebări dificile: „Dacă investim această sumă de bani și nu se aprobă proiectul?”. Răspunsurile au fost foarte diferite: unele
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
au fost foarte diferite: unele comunități (inclusiv autorități locale) au riscat sau au avut „relații utile” prin care costurile să fie reduse, altele nu. Unele au încercat să găsească un proiectant în zonă care să le facă un studiu de fezabilitate, dar nu au reușit. Altele au găsit firme specializate, dar s-au lovit de refuzul acestora de a se implica într-un proiect de pe urma căruia nu ar putea obține decât un câștig modest. Unele nu s-au străduit aproape deloc
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
lovit de refuzul acestora de a se implica într-un proiect de pe urma căruia nu ar putea obține decât un câștig modest. Unele nu s-au străduit aproape deloc și au depus o cerere de finanțare însoțită de un studiu de fezabilitate vechi de câțiva ani, reprodus după un alt proiect FRDS derulat într-o comunitate învecinată ori în cadrul altui program sau preluat din arhiva unui proiectant care nu a „coborât” în teren. Un nivel mediu de dependență ar putea fi regăsit
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de la FRDS au depus un proiect non-eligibil: MI AGV SSC Total 2 805 428 788 4 021 561 77 210 848 %proiecte neligibile 20% 18% 27% 21% „Lipsa documentelor necesare” (certificat de urbanism, acte referitoare la statutul proprietății, studiu de fezabilitate, înregistrarea grupului comunitar conform Legii nr. 129/1998 etc.) a fost „eroarea” cea mai răspândită în întocmirea unei cereri de finanțare. Au existat însă și greșeli specifice, asociate tipurilor de proiect. Astfel, comunitățile care au intenționat să depună un proiect
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
legate de proiect au stagnat și chiar au regresat. A devenit limpede atunci că „a facilita o comunitate” nu se reduce la a-i explica anumite noțiuni mai mult sau mai puțin simple (precum grant/credit nerambursabil, studiu de (pre)fezabilitate, plan de afaceri etc.) sau în a-i face pe membrii acesteia să înțeleagă anumite proceduri sau mecanisme cerute de instituția care finanțează (înregistrarea juridică a unui grup comunitar, participarea comunității la ierarhizarea problemelor comunitare, planificarea contribuției comunitare etc.). Această
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sunt doar investiții de capital și în tehnologie, ci încep să se focalizeze asupra forței de muncă existente la nivel local. New Direction Policy al USAID adoptă o poziție mult mai inovativă: explicând eșecurile repetate ale multor proiecte prin ignorarea „fezabilității” sociale și culturale a acestora (Cochrane, 1980, p. 89), USAID a început să insiste asupra nevoilor de bază ale celor „săraci” și „foarte săraci” (hrană, adăpost, locuri de muncă, servicii de sănătate etc.) și a implicării acestora în procesul de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
au fost abandonate și înlocuite cu metode și tehnici mai simple, mai rapide și mai puțin costisitoare. Facilitatorul comunitar devine, în anumite cazuri, expert însărcinat cu evaluarea nevoilor unei comunități, a receptivității acesteia la un anumit proiect de dezvoltare, a fezabilității unui model specific de organizare comunitară etc. Alături de tehnicile „tradiționale” de evaluare a nevoilor (de exemplu, interviul, ancheta, observația), el trebuie să se familiarizeze cu metodele proiective (hărți mentale, hărți sociale, diagrame), cu tehnicile de asociere verbală, cu focus grupul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în alocarea onestă a granturilor (și, implicit, în finanțator), în posibilitatea de a obține bani și altfel decât prin munca „productivă” și/sau în a-și asuma riscul de a investi o sumă de bani într-un studiu de (pre)fezabilitate și a nu obține finanțare. „Metodologia” de facilitare a fost, în esență, aceeași de-a lungul timpului, având câteva faze fixe: - diagnoza comunității; - identificarea liderilor; - alegerea unui grup de inițiativă; - identificarea nevoilor prioritare; - legitimitate acordată problemei ce va constitui scopul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
anumite cazuri întârzieri în cadrul procesului de facilitare (și chiar eșecuri în depunerea unei cereri de finanțare, dacă metodologia de lucru nu a fost aplicată într-un mod flexibil). În prezent, mai ales în condițiile în care existența unui studiu de fezabilitate a devenit un criteriu de eligibilitate, „atragerea” autorităților locale de partea comunității este fundamentală, întrucât aceasta nu poate suporta, de regulă, costurile unui astfel de studiu (și, uneori, chiar a consiliilor județene, dacă nu se pot aloca resurse din bugetul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
uneori, chiar a consiliilor județene, dacă nu se pot aloca resurse din bugetul local). Diferențele de abordare a unui proiect de înființare a unei „afaceri comunitare”, respectiv a unui proiect de infrastructură, au fost minime. În condițiile în care evaluarea fezabilității tehnice a unui proiect de infrastructură sau oportunitatea dezvoltării unei afaceri comunitare nu a fost (și nu este) una dintre atribuțiile facilitatorului, se poate vorbi despre un „cost al facilitării”: riscul ca o comunitate să aleagă și să lucreze la
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
la un proiect cu puține șanse de reușită (de exemplu, un proiect de activități generatoare de venituri care nu va aduce profit), care poate fi „bun” din punct de vedere al componentei sociale, dar „slab” din punct de vedere al „fezabilității tehnice” și „durabilității” (și care, implicit, va fi respins). Totuși, există o diferență majoră între cele două categorii de proiecte: dacă pentru realizarea unui proiect de infrastructură contează liderii de maximă eficiență, pentru atragerea comunității în jurul unei „afaceri comunitare” este
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de întâlnire și de petrecere a timpului liber. Aveam și trei computere și ne gândeam să amenajăm și o sală de calculatoare, cu acces la internet, pentru că nu mai există în oraș.” „Proiectul l-am făcut singuri. Pentru studiul de fezabilitate, am apelat la niște prieteni, care au alți prieteni și așa am reușit... Și, știind că suntem așa cum suntem, șomeri, nu ne-au cerut bani. Primăria ne-a dat aprobări și alte documente necesare. Ne-au susținut, dar ne-au
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sunt transmise ulterior Unității Centrale de Management a Proiectului (UMP), pentru verificare și validare. În faza inițială de implementare a programului-pilot a existat chiar și un filtru intermediar, cel de validare de către Comitetele Consultative Județene a documentațiilor technico-economice (studiile de fezabilitate), parte importantă a cererilor de finanțare. Deși procedurile programului nu au prevăzut în mod expres posibilitatea evaluării propunerilor de proiect (și) în teren, în majoritatea cazurilor, un astfel de demers s-a dovedit necesar. De altfel, fiind vorba despre un
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
data depunerii, tipul și perioada de implementare a activităților propuse pentru a fi derulate prin proiect costurile estimate etc.). În măsura în care criteriile de eligibilitate sunt îndeplinite, se trece la analiza calității propriu-zise a propunerii de proiect, în termeni de oportunitate, relevanță, fezabilitate etc. Din acest punct de vedere, fiecare donator sau agenție de implementare își definește un set de criterii specifice, subsumate obiectivelor programului de finanțare respectiv. Nu vom insista asupra acestor considerente generale - bine cunoscute de-altfel, ci vom încerca să
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dintre gospodării au telefon funcțional; singurii agenți economici din sat activează în domeniul comerțului sau al alimentației publice. Sursă: Manualul Operațional FRDS La celălalt nivel, definirea criteriilor referitoare la calitatea unei propuneri de proiect - prin operaționalizarea termenilor de oportunitate, relevanță, fezabilitate - exprimă, în fapt, concepția finanțatorului cu privire la parametrii la care trebuie să se deruleze un demers concret de dezvoltare comunitară. Provocări în evaluarea calității unui proiect de dezvoltare comunitară În principiu, evaluarea oportunității și relevanței unui demers local de dezvoltare presupune
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau externi) definirea oportunității și relevanței demersului de dezvoltare propus, în aceste cazuri, evaluarea raportându-se strict la analizele socioeconomice, expertizele de ordin tehnic sau strategiile locale ori naționale ce au fundamentat promovarea respectivului demers de dezvoltare. La rândul ei, fezabilitatea unei propuneri de proiect face referire, în esență, la modul în care aceasta a fost construită ca demers practic, la capacitatea sa de a furniza rezultate tangibile și de a aduce beneficii sustenabile populației-țintă. Evaluarea fezabilității presupune analiza unor aspecte
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dezvoltare. La rândul ei, fezabilitatea unei propuneri de proiect face referire, în esență, la modul în care aceasta a fost construită ca demers practic, la capacitatea sa de a furniza rezultate tangibile și de a aduce beneficii sustenabile populației-țintă. Evaluarea fezabilității presupune analiza unor aspecte diverse, ce privesc consistența tehnică, viabilitatea economică și financiară a propunerii de proiect, analiza factorilor de risc, a rezultatelor așteptate și a sustenabilității lor, evaluarea capacității de implementare și a impactului comunitar anticipat, inclusiv din perspectiva
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]