5,250 matches
-
deoarece decisivitățile libertariene sunt alienate în favoarea criteriului paretian. Altfel spus, atunci când apare inconsistența lui Sen, soluția anulează drepturile indivizilor, ceea ce încalcă proprietatea fidelității ideologice. Spre deosebire de soluția prin preferințe minmax, soluțiile prin preferințe libertariene minimal-raționale și preferințe disjunct-monotone îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică, deoarece realizează ierarhizarea etică proprie libert arianismului (condiția libertariană este considerată mai importantă decât cea paretiană). Dintre soluțiile prezentate, câteva îndeplinesc toate criteriile pentru a satisface condiția eficacității pentru societăți reale, în afara consistenței condiției libertariene utilizate. Acestea sunt: soluțiile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
introduse în secțiunea 6.1, anume restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1) și restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe (6.1.2). Dintre toate acestea, soluțiile Saari (1997) și List (2003) îndeplinesc și condiția de fidelitate ideologică. Important în ceea ce privește aceste soluții este faptul că ele funcționează și dacă le formulăm cu o condiție libertariană care nu suferă de problema identificată de Gibbard. Altfel spus, dacă folosim un sistem consistent de drepturi, aceste soluții funcționează în continuare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Concluzii. În acest capitol am prezentat câteva soluții noi pentru teoremele de imposibilitate Sen și Gibbard. Am introdus, de asemenea, două criterii slabe de selecție a soluțiilor pentru paradoxul lui Sen, condiția de eficacitate pentru societăți reale și condiția de fidelitate ideologică. Ambele mi-au servit la restrângerea mulțimii soluțiilor acceptabile, i.e. fiecare dintre aceste condiții a eliminat ca inacceptabile anumite soluții oferite paradoxului libertarian. Capitolul 6* Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1.* Restricții alternative ale condițiilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Învățarea prin acțiune, prin rezolvarea unor situații-problemă, prin efort de analiză și organizare a materialului de Învățat, desfășurarea activităților cognitive pe un fond emoțional optim. Una dintre caracteristicile cele mai evidente ale proceselor mnezice la copilul cu dizabilitate o reprezintă fidelitatea redusă a memoriei, care se manifestă nu numai prin inexactități În reproducere, dar și ca urmare a unor interferențe Între informații apropiate ca sens sau provenite din contexte asemănătoare. De asemenea, diminuarea fidelității memoriei poate fi determinată și de unele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mnezice la copilul cu dizabilitate o reprezintă fidelitatea redusă a memoriei, care se manifestă nu numai prin inexactități În reproducere, dar și ca urmare a unor interferențe Între informații apropiate ca sens sau provenite din contexte asemănătoare. De asemenea, diminuarea fidelității memoriei poate fi determinată și de unele greșeli comise În activitățile didactice: ritmul prea rapid sau, dimpotrivă, Încetinit În derularea exercițiilor de Învățare, lipsa de echilibru În utilizarea metodelor și mijloacelor de predare-Învățare (verbale, intuitive, practice), tendința de a solicita
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
2. Întrebări închise sau întrebări deschise? 114 4. Numărul și ordinea întrebărilor din chestionar 118 Capitolul IV Acuratețea datelor. Erori și surse de erori în anchete și sondaje 123 1. Noțiunea de eroare. Tipuri de erori 123 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare 126 3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsului 132 4. Erori legate de construcția chestionarului 137 4.1. Erori generate de formularea întrebărilor 138 4.2. Erori generate de numărul și ordinea întrebărilor în chestionar 140 4
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este, de regulă, tot o probă creion-hârtie, ca multe genuri de chestionare, însă are particularități care-l deosebesc net de chestionar (Radu et al., 1994): a) testele se referă în general la aptitudini, deci sunt riguros construite ca validitate și fidelitate - și, un lucru foarte important, sunt etalonate, adică pe baza scorului obținut de un individ la test știm unde se plasează în populație: în sfertul de jos (foarte slab), în cel de sus (foarte inteligent, de exemplu), adică rezultatele testelor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la a spune doar că atâția la sută au declarat așa, atâția altfel, cum se întâmplă îndeobște la chestionare; c) cum sugeram, s-au dezvoltat o serie de instrumente de culegere a datelor care, ca grad de elaborare, rigoare (validitate, fidelitate și, eventual, etalonare), se situează între testul propriu-zis și chestionarul obișnuit (vezi și „Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare”). Sunt așa-numitele „scale” și „inventare” construite pe probleme specifice, cum ar fi, de pildă, cele ce privesc dificultățile de comunicare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
îndeobște la chestionare; c) cum sugeram, s-au dezvoltat o serie de instrumente de culegere a datelor care, ca grad de elaborare, rigoare (validitate, fidelitate și, eventual, etalonare), se situează între testul propriu-zis și chestionarul obișnuit (vezi și „Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare”). Sunt așa-numitele „scale” și „inventare” construite pe probleme specifice, cum ar fi, de pildă, cele ce privesc dificultățile de comunicare conjugală (Touliatos et al., 1990). Ne aflăm aici pe teritoriul dificil al folosirii instrumentelor standardizate (aplicate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de personal, pierderea unui timp prețios, mai ales când fenomenul vizat este efemer sau când rezultatele cercetării sunt așteptate să apară foarte rapid; 2. necesitatea testării prealabile a instrumentului, care însă întotdeauna este incompletă, de unde 3. incertitudinea asupra validității și fidelității lui și, prin urmare, asupra calității rezultatelor cercetării; 4. dificultățile ce apar aproape întotdeauna atunci când se urmărește compararea rezultatelor obținute de doi cercetători diferiți și, în general, când se dorește realizarea unor analize secundare sau metaanalize. Prin cele menționate mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oferind un set închis și incomplet de opțiuni de răspunsuri arbitrare, ceea ce conduce la distorsionarea răspunsurilor. Cercetătorii din zona sondajelor, pe de altă parte, cred că întrebările deschise tind să furnizeze un material ce este extrem de variabil, cu o slabă fidelitate (reliability) și dificil de codificat (Foddy, 1993, p. 127). Autorul menționat consideră că argumentele în favoarea întrebărilor deschise sunt invocate pe baza bunului-simț și că nu toate rezistă unei analize temeinice. El comentează, pe rând, următoarele teze: 1. Întrebările deschise nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai ușor controlate (prin întrebări de control, la nivelul subiectului, prin verificarea muncii de teren a operatorilor, prin controlul și sancționarea realizatorului anchetei sau sondajului de către comunitatea științifică); diminuarea sau evitarea erorilor neintenționate presupune instruire, experiență, autoanaliză. 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetaretc "2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare" În științele socioumane, noțiunea devaliditate are, față de limbajul obișnuit, o accepțiune mai specială, dar nu prea mult îndepărtată: validitatea înseamnă gradul în care un instrument explorează (măsoară) ceea ce investigatorul intenționează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la nivelul subiectului, prin verificarea muncii de teren a operatorilor, prin controlul și sancționarea realizatorului anchetei sau sondajului de către comunitatea științifică); diminuarea sau evitarea erorilor neintenționate presupune instruire, experiență, autoanaliză. 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetaretc "2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare" În științele socioumane, noțiunea devaliditate are, față de limbajul obișnuit, o accepțiune mai specială, dar nu prea mult îndepărtată: validitatea înseamnă gradul în care un instrument explorează (măsoară) ceea ce investigatorul intenționează să exploreze (măsoare) cu el. Subsumată validității
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cercetare" În științele socioumane, noțiunea devaliditate are, față de limbajul obișnuit, o accepțiune mai specială, dar nu prea mult îndepărtată: validitatea înseamnă gradul în care un instrument explorează (măsoară) ceea ce investigatorul intenționează să exploreze (măsoare) cu el. Subsumată validității este fidelitatea, care ne spune în ce măsură un instrument are „stabilitate” în producerea de rezultate, în sensul că, pentru stări reale identice ale lucrurilor, instrumentul oferă rezultate identice. În general, un instrument poate să fie fidel, fără a fi și valid, însă situația
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de măsurare (așa cum se vede din lucrarea de referință a lui Fred KerlingerFoundations of Behavioral Research, din care s-au reprodus în românește două capitole, într-un caiet documentar, la fosta Academie „Ștefan Gheorghiu”), este limpede că ea - ca și fidelitatea, de altfel - se pune și atunci când nu lucrăm cuinstrumente de măsurare în sensul strict al cuvântului, ci informative - uneori la nivelulsimplei evaluări calitative, însoțită eventual de numărare - privind un aspect sau altul al vieții sociale, așa cum este cazul chestionarelor. Am
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
apel apoi la înțelesul din limbajul curent - în sensul în care spunem, de pildă, despre un fotbalist că „este valid de joc” -, cu intenția de a arăta că, dincolo de dezvoltările foarte tehnice (lucrul cu formule și coeficienți) pe care problematica fidelității și validității le îmbracă, ea rămâne una „umană” și nu trebuie fetișizată, așa cum se întâmplă frecvent, după părerea noastră, în câmpul psihometriei. Pe de altă parte, fără a constitui o sperietoare la adresa lor, cei care proiectează și realizează anchete și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
noastră, în câmpul psihometriei. Pe de altă parte, fără a constitui o sperietoare la adresa lor, cei care proiectează și realizează anchete și sondaje (la noi, dar nu numai) ar fi indicat să-și pună cu mai mare gravitate întrebări în legătură cu fidelitatea și validitatea chestionarelor utilizate. Fidelitatea, în cazul anchetei, înseamnă cât de bine un item, un set de itemi, un chestionar sau alt instrument analog (inventar, scală de atitudini) explorează, surprinde realitatea, în sensul stabilității rezultatelor, al acurateței acestora și al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de altă parte, fără a constitui o sperietoare la adresa lor, cei care proiectează și realizează anchete și sondaje (la noi, dar nu numai) ar fi indicat să-și pună cu mai mare gravitate întrebări în legătură cu fidelitatea și validitatea chestionarelor utilizate. Fidelitatea, în cazul anchetei, înseamnă cât de bine un item, un set de itemi, un chestionar sau alt instrument analog (inventar, scală de atitudini) explorează, surprinde realitatea, în sensul stabilității rezultatelor, al acurateței acestora și al predictibilității stărilor de fapt. Statistic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sensul stabilității rezultatelor, al acurateței acestora și al predictibilității stărilor de fapt. Statistic, aceasta înseamnă cât de reproductibile sunt datele oferite de instrument și se poate exprima, de exemplu, cu ajutorul coeficientului de corelație biserială. Modalitățile concrete de estimare (măsurare) a fidelității pot fi sistematizate, după Litwin (1995), astfel: a. Măsurarea stabilității în timp a rezultatelor, ceea ce se numește fidelitatea test-retest. Aceasta presupune că, pe aceeași populație (eșantion), se repetă, la un interval de timp, aplicarea acelorași întrebări sau a aceluiași instrument
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sunt datele oferite de instrument și se poate exprima, de exemplu, cu ajutorul coeficientului de corelație biserială. Modalitățile concrete de estimare (măsurare) a fidelității pot fi sistematizate, după Litwin (1995), astfel: a. Măsurarea stabilității în timp a rezultatelor, ceea ce se numește fidelitatea test-retest. Aceasta presupune că, pe aceeași populație (eșantion), se repetă, la un interval de timp, aplicarea acelorași întrebări sau a aceluiași instrument și se face o comparație cu rezultatele obținute la prima aplicare. Se consideră că un coeficient de corelație
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
acelorași întrebări sau a aceluiași instrument și se face o comparație cu rezultatele obținute la prima aplicare. Se consideră că un coeficient de corelație de peste 0,70 între răspunsurile la prima aplicare și cele la a doua aplicare indică o fidelitate mare. Deoarece administrarea instrumentului se face în cele două momente de către același cercetător (observator), acest gen de fidelitate se mai numește șiintraobservațională. În evaluarea fidelității test-retest intervine efectul familiarizării subiecților cu itemii chestionarului, fiind posibil deci ca stabilitatea în răspunsuri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
consideră că un coeficient de corelație de peste 0,70 între răspunsurile la prima aplicare și cele la a doua aplicare indică o fidelitate mare. Deoarece administrarea instrumentului se face în cele două momente de către același cercetător (observator), acest gen de fidelitate se mai numește șiintraobservațională. În evaluarea fidelității test-retest intervine efectul familiarizării subiecților cu itemii chestionarului, fiind posibil deci ca stabilitatea în răspunsuri să se datoreze mai degrabă memoriei acestora decât calităților instrumentului. Dar marea problemă aici este că, de la un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
0,70 între răspunsurile la prima aplicare și cele la a doua aplicare indică o fidelitate mare. Deoarece administrarea instrumentului se face în cele două momente de către același cercetător (observator), acest gen de fidelitate se mai numește șiintraobservațională. În evaluarea fidelității test-retest intervine efectul familiarizării subiecților cu itemii chestionarului, fiind posibil deci ca stabilitatea în răspunsuri să se datoreze mai degrabă memoriei acestora decât calităților instrumentului. Dar marea problemă aici este că, de la un moment la altul al aplicării, se pot
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ideile, crezurile și, mai ales, opiniile respondenților. Iar cele două efecte negative nu pot fi diminuate simultan: pentru ca subiecții să „uite” răspunsurile date inițial trebuie lăsat să treacă timp; însă odată cu trecerea timpului crește probabilitatea apariției schimbărilor. De aceea, valoarea fidelității depinde mult de natura populației și a temei puse în discuție. b. Fidelitatea prin forme alternative presupune că același conținut al itemilor este prezentat subiecților în diferite forme. Forme diferite înseamnă alte cuvinte sau altă ordine a întrebărilor (sau, firește
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pot fi diminuate simultan: pentru ca subiecții să „uite” răspunsurile date inițial trebuie lăsat să treacă timp; însă odată cu trecerea timpului crește probabilitatea apariției schimbărilor. De aceea, valoarea fidelității depinde mult de natura populației și a temei puse în discuție. b. Fidelitatea prin forme alternative presupune că același conținut al itemilor este prezentat subiecților în diferite forme. Forme diferite înseamnă alte cuvinte sau altă ordine a întrebărilor (sau, firește, și una, și alta). Schimbarea ordinii este ușor de realizat, dar a crea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]