8,147 matches
-
zile în întorseseră stomacul pe dos, acum că toată treaba nu mai era făcută cu inima ușoară, ci devenise meschină și complicată. Privi către cer. Aerul argintiu al înserării părea că se distilează în învelișul dur de pește care se fierbea încet în fața lui, în blana prăfuită a primatelor care stăteau lângă el în copac, încă neștiind, se pare, ce comploturi și ce planuri se țeseau împotriva lor. Stăteau acolo, sporovăind, jucându-se, despăduchindu-se unele pe altele ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Hungry Hop. — Pinky sau domnișoara Budincă și Tort... Un val de oboseală murdară se înălță și răbufni pe chipurile oamenilor. 25 În livadă, între timp, lucrurile erau remarcabil de liniștite. Într-un colț, într-o oală, ceva scotea aburi și fierbea cu o bolboroseală delicată. Deja bolborosise toată noaptea, pregătindu-se pentru sosirea celor care urmau să prindă maimuțele. Kulfi dormea lângă oală. Pe când oamenii erau absorbiți de prinderea maimuțelor, își zicea, într-un fel sau altul, fie va lua, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
tot în vale, unde șeful poliției era încă înfășurat confortabil în pătura sa. Visau banchete magnifice, polonice și linguri atât de mari că era nevoie de batalioane de bucătari ca să le care printre cețurile groase de aburi până la ceaune care fierbeau pe foc, bolboroseau și sclipeau... Un bușel, un dram, o pintă, mormăia Kulfi în somn. O baniță, un hău, o bute, un gram, o tonă. Santal, roibă, cassia, rădăcină de iris. Devenise neliniștită. Nucă galică, baton de scorțișoară, nucșoară. Siminichie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
meu rezidențial din est. În centru, bărbia îmi trepidează, smucită în sus de fălcile pe care nu le mai controlez. Cât despre creier, unde se află administrația, acolo e Harlem-ul întreg, cuprins de flăcările tot mai fierbinți din cuptorul verii. Fierbe și se umflă. Va exploda într-o zi... Memoria e o chestie ciudată, nu-i așa? Ești de acord? Nici eu nu sunt de acord? Memoria nu m-a amuzat niciodată prea mult și îi găsesc șmecheriile tot mai agasante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
complet lipsit de talent. A urmat actul plin de curaj al stewardeselor, fetele alea sfioase cu mina lor proaspătă. Dar schimbările bruște ale unghiului de zbor făceau ca pasărea să se lanseze într-un zbor mortal. Decolați din Londra, am fiert și ne-am cutremurați și am gonit. În fine, am pornit! am chiuit în gând în timp ce ne înălțăm prin aer ușori ca fulgul. Am privit în jos, spre modelul drăguț pe care străzile nici nu știu că îl desenează. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a întors. S-a dus la casa (te marcat al cărei sertar țopăia și zornăia sub comenzile ei. S-a întors afectată - nu era o barmaniță înnăscută - și a fluturat restul chiar în fața mea, care, așa cum a văzut și ea, fierbea. Pe dumneata nu te servim, mi-a adus ea la cunoștință. Fața îi tremura Apoi m-a privit în ochi. Fața ei, micul ei univers, era și întregime prezent și corect Interesul celor din bar fusese deja stârnit. Chiar de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Oh, dar asta nu-i căldură, o doar o glumă de zăpușeală. Greața mea, care până acum fusese o bătrânică neputincioasă, vine acum peste mine cu o frecvență dublată și efect Doppler complet, fiind familia celor care fac să-ți fiarbă sângele și îți storc ochii, gâtul, mațele. Luăm un taxi? am întrebat-o eu. Am făcut un semn convulsiv spre șuvoiul galben, m-am dezechilibrat și am virat-o lateral fix în curul mârâitor al unei instalații de aer condiționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de bătrâna nebună, Nicholas Deggle o urmă, urcând pe poteca de pe faleză până la micuța colibă. Mă întreb ce s-o fi întâmplat cu Virgil Jones, se gândi el în sinea lui. Mai târziu, în aceeași zi. Dolores O’Toole tocmai fierbea niște ceai de rădăcini când Deggle intră, răvășit și chiar mai întunecat decât atunci când sosise. — Pe unde-ai umblat, iubire? îl întrebă ea. Bea niște ceai de rădăcini. Urcase puțin pe munte. Atunci îl auzise: vuietul ucigător. La început îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
la asta, deși tocmai îmi plătise consumația. Nu îmi venea să cred că ajungem la capătul aleii la fel de caști precum intraserăm, dar, lucru deloc flatant pentru mine, nici măcar nu m-a luat de mână. Când am intrat pe strada Oxford, fierbeam de frustrare. Un taxi a încetinit imediat în dreptul nostru, iar Sebastian îi făcu semn într-un fel care arăta că e obișnuit cu asta. — Te conduc, a spus pe cel mai politicos ton. Unde stai? I-am spus șoferului, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
pe trotuar. Am lăsat geamul în jos și m-am aplecat în afară. — Poți să mă conduci dacă vrei, am spus și m-am simțit ca o idioată. —Ești sigură? Taximetristul scoase un sunet care semăna cu un ceainic care fierbe. Nu știu de ce se agita atât - oricum contorul mergea. În fine, am deschis în grabă ușa și Sebastian s-a urcat. Am lăsat un loc între noi și așa am rămas pe toată durata cursei, de pe strada Oxford până în Holloway
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
dar încă nu-mi dau seama cât de mult... M-a sărutat din nou, apăsând delicat, mușcându-mi buza de jos, amăgindu-mă cu promisiuni pe care nu prea și le-a ținut. Când gura lui mi-a dat drumul, fierbeam de frustrare. De data asta, privirea lui era de-a dreptul perversă. Sper că asta te-a ajutat, am spus cu o ușoară enervare în voce. —N-aș vrea să profit de generozitatea ta, spuse el cu viclenie. Dar, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
făcut-o și nu Genny. Doamne, o urăsc. Deci ți-a spus că ea a aranjat casa? — Până la un punct. Cred că n-o să mă prindă cu asta - era puțin probabil ca Suki să fi citit vreodată Scoop. Suki încă fierbea de furie. — Nu mi-a plăcut niciodată. Nu e nici un secret, a spus cu răutate. Socializăm în public, însă nu avem nici un cuvânt bun una despre cealaltă. Se spune că l-a încălțat pe tata imediat ce mami a murit. Propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
a omorât pe Charles. Cui dăduse drumul sculpturii mele în capul lui nu îi păsase dacă voi fi sau nu trasă la răspundere pentru dezastru sau mai rău, sperase să mă scoată pe mine vinovată. Asta îmi facea sângele să fiarbă. Și odată ce prind ceva cu dinții nu îi dau drumul până nu îl fac bucăți. Hawkins m-a comparat odată cu un buldog, așa a reușit să se culce cu mine - cu dulcegării. Țigara se terminase. Am stins-o și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
nimeni altcineva nu se deranjează. Uite ce e, draga mea, chiar trebuie să închid. Dumnezeu știe de ce ai vrut să știi chestiile astea. Îmi spui tu cândva. Sper să ne vedem sâmbătă seara. Te sun eu mâine. A închis. Filtrul fierbea. Mi-am turnat cafeaua și m-am gândit la informațiile pe care mi le dăduse Sebastian. După ce mi-am terminat cafeaua, eram surescitată de la cofeină și speculații; am decis să mă duc la sală, căci, dacă aș fi stat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și să înfrunt lumea. Poliția nu căuta hârtii, ci numai droguri, a continuat Simon. Eram destul de în siguranță, cât timp nu se uita cineva mai atent. Am bătut cu un deget pe dosar. Voi trimite hârtiile acelora cărora le aparțin. Fierbând de curiozitate, l-am deschis. Era mai subțire decât mă așteptam. Erau fotografii ale Nicolei Walters și ale celorlalți de pe listă, fiecare cu documentația prinsă de spatele pozei, cu formulare de debit direct, înțelegeri să restituie împrumuturi, și tot așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de metafizica insului care a luat plasă tocmai când desfăcea prohabul, prăbușit, subit învins de marile taine ale sufletului de femeie, inginerul a mai mers totuși câtva timp cu noi, apoi ne-a părăsit. Nu mai voia să se lase fiert de aparenta mea indiferență cu care mă lăsam purtat printre acele ruine ale durerii, părând doar preocupat să nu-mi cadă cumva mâna de pe behind-ul Esterei, atât de învăluitor legănat prin tot acel ținut al groazei. I-am dat dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a strâmbat cel din oglindă. — În orice caz, teribil. Cum le așază viața! — Aiurea! Poate nici măcar nu era ea. Poate doar semăna cu cea pe care spui că o doreai. S-a strâmbat iarăși cel din oglindă, schimonosindu-și buzele. Fierbeai după ea. Te-mbătai de ea când te nimereai prin preajma ei. Apoi ea se ducea în camera ei și se culca cu bărba-su. Iar tu... — Eu? Eu ce? — Îți pierdeai nopțile scriind poezii proaste. — Aici ai dreptate. Erau mizerabil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
spus, „mă voi târî spre bucătărie“. Mă voi sprijini de bufet și voi căuta o țigară prin harababura din preajmă. O voi găsi în sertarul unde știam că Veturia își ține scuturăturile. O voi aprinde de la flacăra aragazului pe care fierbe o oală imensă cu apă. Provizia strategică de apă caldă pentru vreo urgență, o eventuală baie. Apa caldă e raționalizată. Se dă abia peste două zile. Gazele iată că merg. Și lumina nu s-a stins decât de două ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
un cornet? Ospătarul Încuviință cu un aer complice. — Ai să-mi faci hatîrul să te duci și să-i spui că inspectorul Fumero Îi trimite mesaj de urgență să se ducă ipso facto pînă În piața Boquería, să cumpere semințe fierte de năut de douăzeci de duros și să le ducă la chestură fără Întîrziere (cu taxiul, dacă e nevoie) sau să se pregătească să prezinte scrotul pe tavă? Să repet? — Nu-i nevoie, domnule. Năut de douăzeci de duros sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Abia el, bâjbâind cu mâinile, se Întâmpla să dea destul de greu de ea. Ce rost aveau aceste vorbe aruncate-n vânt? Puteau să-i facă orice, să-i cânte din trompetă În urechi, să-i toarne apă rece sau apă fiartă În cap sau să-l conecteze la curent, cum au făcut de atâtea ori, Oliver va rămâne nemișcat pe scaunul lui. Nu, În orice caz, În pat nu. Refuzând pe moment să mânânce altceva decât propriile sale flori și frunze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de vid mai mult sau mai puțin imaginar. Suntem obișnuiți să trăim la o anumită tensiune. Pentru asta avem nevoie de drog și de alcool... Mulțimea de eprubete se alinia În fața casei lui, formând un fel de nai sau orgă. Fierbând Înăuntrul recipientelor, cifrele se Învălmășeau În aer, luând forma unor note muzicale. Și, În timp ce medicul cădea În genunchi pe scări, din tuburi se Înălța un marș triumfător. Marșul triumfal nu se termina aici. Sunetele rămase Închise În eprubete se acopereau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și se șterg din vedere. Totul curge. Nimic nu e stabil. Nici norii ce atârnă ca niște franjuri pe cer. Nici gândurile. Nici sentimentele. Cineva amestecă totul Într-un vas imens și-l pune pe foc, ca și cum ar vrea să fiarbă niște rufe murdare, aducându-le la puritatea inițială. Spre deosebire de lenjerie, sentimentele nu se curăță nici la foc mare, nici la foc mic. Cu cât le fierbi mai mult, cu atât se acoperă de pete... Mathilda, Mathilda... Piciorul aleargă, adulmecându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
totul Într-un vas imens și-l pune pe foc, ca și cum ar vrea să fiarbă niște rufe murdare, aducându-le la puritatea inițială. Spre deosebire de lenjerie, sentimentele nu se curăță nici la foc mare, nici la foc mic. Cu cât le fierbi mai mult, cu atât se acoperă de pete... Mathilda, Mathilda... Piciorul aleargă, adulmecându-și propriile urme. Ca un câine aleargă În cerc și adulmecă. Un câine Îmbrăcat În uniformă de amiral. Cu tricorn pe cap. Cu tigheluri pe umeri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
scris mai departe... Dana: Păi, să-ți citesc. Am scris așa: ,,colega mea are o față lătăreață... Victorița: Cum lătăreață? Dana: Dar cum? Îngustă? Uită-te în oglindă!” Mai are un nas borcănat și urechi măricele. “Asta e tot. Victorița (fierbând}: Da? Bine. Uite ce am scris eu... ,,Colega mea de bancă e foarte deosebită de mine...” Dana: Așa și e. Victorița: ,,Ea este o lungană...” Dana: Cum? Victorița: Așa am scris, iar acum adaug: ,,și o ciolănoasă și o deșirată
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
vară În tovărășia unui vrej de fasole grasă (știți care, aceea cu păstaie lungă și umflată, galben-verzuie!), ajutându-l pe acesta numai și numai de pe poziția lor de tutori neproducitvi și se lasă apoi arși sub plitele pe care se fierb păstăile sau boabele de fasole. Așadar, dacă ar trebui să vă dau exemple de obiecte a căror frumusețe se datorează modestiei lor, aș alege pentru litera A acești câțiva araci dintr-o grădiniță de pe fața Însorită a muntelui. Ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]