2,959 matches
-
p/st 30 6115.12.00 -- Din fibre sintetice, având finețea firului simplu de minimum 67 decitex p/st 30 6115.19.00 -- Din alte materiale textile p/st 30 6115.20 - Ciorapi lungi și ciorapi trei-sferturi de damă, având finețea firului simplu sub 67 decitex: -- Din fibre sintetice: 6115.20.11 --- Ciorapi trei-sferturi pa 30 6115.20.19 --- Alți ciorapi pa 30 6115.20.90 -- Din alte materiale textile pa 30 - Altele: 6115.91.00 -- Din lână sau par fin
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
de Fier ÎI, pe o durată de 32 de zile, în perioada 15 mai-15 iunie inclusiv; ... e) se interzice utilizarea la pescuitul în scop comercial, în perioadele și zonele menționate la lit. a)-d) a uneltelor confecționate din plase cu finețea atei sub 3.000 m/kg. ... Articolul 9 Prohibiția pescuitului scrumbiei de Dunăre în anul 2003 se stabilește, pe sectoare, după cum urmează: a) se declară zona de protecție a scrumbiei sectorul de Dunăre și brațele sale de la Marea Neagră până la Ceatal
ORDIN nr. 246 din 28 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148843_a_150172]
-
de Fier ÎI, pe o durată de 32 de zile, în perioada 15 mai-15 iunie inclusiv; ... e) se interzice utilizarea la pescuitul în scop comercial, în perioadele și zonele menționate la lit. a)-d) a uneltelor confecționate din plase cu finețea atei sub 3.000 m/kg. ... Articolul 9 Prohibiția pescuitului scrumbiei de Dunăre în anul 2003 se stabilește, pe sectoare, după cum urmează: a) se declară zona de protecție a scrumbiei sectorul de Dunăre și brațele sale de la Marea Neagră până la Ceatal
ORDIN nr. 25 din 31 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148855_a_150184]
-
9.1. Eșantionare Conform SR ISO 13690-2000. Cereale și produse de măciniș. Eșantionarea pentru loturi statice 9.2. Metode de analiză 9.2.1. Determinarea umidității Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.2. Determinarea granulației (fineții) Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.3. Determinarea cenușii Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.4. Determinarea acidității Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.5
NORMĂ din 19 august 2002 (*actualizată*) cu privire la fabricarea, conţinutul, ambalarea, etichetarea şi calitatea fainii de grâu destinate comercializării pentru consum uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145707_a_147036]
-
9.1. Eșantionare Conform SR ISO 13690-2000. Cereale și produse de măciniș. Eșantionarea pentru loturi statice 9.2. Metode de analiză 9.2.1. Determinarea umidității Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.2. Determinarea granulației (fineții) Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.3. Determinarea cenușii Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.4. Determinarea acidității Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.5
NORMĂ din 12 iulie 2002 (*actualizată*) cu privire la fabricarea, conţinutul, ambalarea, etichetarea şi calitatea fainii de grâu destinate comercializării pentru consum uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145706_a_147035]
-
9.1. Eșantionare Conform SR ISO 13690-2000. Cereale și produse de măciniș. Eșantionarea pentru loturi statice 9.2. Metode de analiză 9.2.1. Determinarea umidității Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.2. Determinarea granulației (fineții) Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.3. Determinarea cenușii Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.4. Determinarea acidității Conform STAS 90-1988. Făină de grâu. Metode de analiză 9.2.5
NORMĂ din 14 iunie 2002 (*actualizată*) cu privire la fabricarea, conţinutul, ambalarea, etichetarea şi calitatea fainii de grâu destinate comercializării pentru consum uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145703_a_147032]
-
nr. 1 a) nu pot fi folosite pentru alte fibre, fie în mod direct, fie ca adjectiv sau rădăcină. Articolul 3 În sensul prezentelor norme metodologice se înțelege: - fibră textilă - unitate de materie primă naturală, artificială sau sintetică, caracterizată prin finețe și flexibilitate, având un raport mare între lungime și grosime, care o face potrivită pentru prelucrări textile de tip industrial, meșteșugăresc sau manual - în gospodărie; - produs textil - produsul în a carei compoziție intră fibre textile, indiferent de forma în care
HOTĂRÂRE nr. 785 din 10 septembrie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind denumirea, marcarea şi etichetarea produselor textile destinate populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115893_a_117222]
-
legături de rădacinoase din răritura, ceapă și usturoi verde, ambalat; înșirat ardei. - Spălat aleile în sere și solarii; curățirea vadurilor în orezărie. - Extragerea, sortarea, curățarea semințelor, arpagicului și usturoiului după uscare, scoaterea pufului de bumbac din capsule. - Curățat pășuni și finețe naturale de mărăcini, pietre, mușchi, mușuroaie, manual și cu tracțiune animală. Grupa 2 ------- - Lopătat cereale în magazii, însilozarea produselor, acoperirea-descoperirea silozurilor. - Pregătit, lopătat și transportat amestec de pămînt, gunoi de la platformă sau depozit de seră, răsadnița, solarii, pregătit pămîntul de
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
struguri în teascuri, evacuarea mustului din linuri și a tescovinei de la presă, evacuarea drojdiei după decantarea mustului. - Încărcat, în căruță sau alte mijloace de transport, fin, paie, masa verde, snopi, sfecla, saci și lădițe cu produse agricole. - Curățat pășuni și finețe naturale de arborete; scos arbuști, pomi uscați, arborete. - Făcut gropi pentru însilozat. - Fasonat Roșa canina și alte plante ornamentale; fasonatul tulpinilor de tomate în vederea recoltării mecanizate. - Scos trandafiri și alte plante ornamentale din pepiniere pe soiuri. - Lucrări de treierat staționar
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
dozat zahărul din struguri și must; spălat vasele pentru vinificare și depozitare (inclusiv cisternele fixe). - Pregătirea compostului; introducerea și scoaterea din ciupercărie bilonat, semănat miceliu. - Preparat gunoiul de grajd, făcut platforme. Grupa 4 ------- - Secerat și cosit cereale, orez, culturi furajere, finețe naturale și artificiale, porumb, masa verde și siloz, vegetație acvatică în orezarii, șanțuri, canale, talazuri inerbate. - Treieratul culturilor din cîmpuri experimentale. - Operațiuni de hibridare, încrucișare și extragere a elitelor. - Irigarea culturilor. - Prepararea soluțiilor și combaterea dăunătorilor vegetali și animali cu
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
agricole, îngrășămintelor și amendamentelor, materialelor de construcții, produselor petroliere, apei pentru preparat soluții de stropit vii și pomi, legume etc., pieselor și materialelor, utilajelor pe producție, precum și orice alte transporturi ce se efectuează cu tractoarele. - Nivelat terenurile de pășuni și finețe pentru distrugerea mușuroaielor pe terenuri plane și în pantă. - Încărcat și transportat fructe printre rîndurile de pomi și vie în timpul recoltării. Categoria 2 ----------- - Arăt, desțelenit și lucrări de pregătire a solului înaintea semănatului, în cultura mare și legumicultura, ce se
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
al structurilor laminate pentru tapiserii auto. Stratul de fibre textile (în general sub formă de materiale nețesute) poate fi constituit din fibre sintetice (copoliamide, poliamide, poliesteri, copoliesteri), fibre naturale (lână, viscoză, celuloză), dar și din amestecuri ale acestora. Lungimea și finețea fibrelor este variabilă, în corelație cu natura chimică a acestora. Fixarea fibrelor textile pe suprafața spumei PU se realizează prin intermediul unui adeziv, aplicat prin pulverizare, cu role de depunere sau cu lame/raclete, pentru o repartizare cât mai uniformă a
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
mod treptat și controlat, în funcție de răspunsul sistemului de frâna al mașinii respective. 15. Pedala de accelerație, permite mărirea turației motorului în scopul măririi vitezei de deplasare sau al măririi cuplului motor pentru învingerea rezistențelor la deplasare. Se face cu multă finețe, numai cu piciorul dreptcu vârful acestuia, la început la rece (cu motorul oprit), apoi la cald, urmărind indicația turometrului și sunetul motorului pentru a nu-l suprasolicita inutil. Trebuie avută mare grijă la poziția pedalelor de frână și accelerație, pedale
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
utilizarea microscopului operator, singurul capabil să realizeze măriri de la 12x la 40x. 14.2. LEZIUNILE VÂRFULUI DEGETELOR Pulpa digitală reprezintă un adevărat organ răspunzător de gnozia tactilă, cu sensibilitatea discriminativă cea mai bună dintre toate regiunile membrelor. Toate acțiunile de finețe necesită degete cu lungime și biomecanică normală și obligatoriu cu sensibilitatea epicritică normală. Mai mult, pulpa digitală are o arhitectură histologică aparte față de restul degetului, cu septuri fibroase care unesc falanga distală cu dermul profund, având rolul de a stabiliza
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
decalajul care desparte copilul deficient de cel normal, pe când la o vârstă mai înaintată tulburarea de limbaj nu poate fi decât parțial ameliorată. Se impune cu necesitate existența unei instituții de profil (centre, cabinete logopedice) înalt calificate pentru diagnosticul de finețe și tratamentul complex și diferențiat, cât și colaborarea acestora cu instituțiile ce au preocupări tangențiale cu fenomenul de limbaj, în scopul recuperării eșecului școlar și al adaptării și orientării școlare și profesionale. Reușita în tratamentul acestor tulburări se obține numai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
exprimarea greoaie, dificultățile de evocare a cuvintelor cât și fluxul verbal neadecvat, iar la hipoacuzici alterarea vocii ca intensitate și muzicalitate. Pedagogul M. Montesori consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componenta auzului fonematic: atenția auditivă, memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, pe scurt capacitatea de analiză și sinteză fonematică. T. Slama-Cazacu, arată că fonemele încep să apară în jurul vârstei de 3 luni, când se realizează legătura dintre sunetul auzit și cel emis. R. West precizează că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
auzului fonematic. P. P. Neveanu definește auzul fonematic ca fiind parte fundamentală a auzului verbal ce „mediază diferențierea și identificarea fenomenelor”. M. Montessori (1977) consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componentele auzului fonematic: atenția auditivă/ memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, capacitatea de analiză și sinteză fonematică. Toate aceste capacități se perfecționează continuu sub influența exercițiului. I. Formarea limbajului sonor este un proces complex ce parcurge mai multe etape. V. Mare (după Al. Roșca 1975) concepe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nu neapărat ilustrația directă. Cam de pe la 15 ani m-am axat pe ilustrația colorată în metal, care îmi dă destule satisfacții. Acvaforte este, după câte știu, o tehnică destul de dificilă. De ce teai oprit tocmai la ea? Pentru că presupune o anume finețe și o migală aparte, o răbdare pe care nu toți o au. Placa de metal trebuie întâi zgâriată cu acul și trecută apoi prin tot felul de alte operații. Emoția este cu atât mai mare, cu cât ai știut să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Vaslui producția de cânepă era deosebit de importantă, nu întâmplător aici, din 1938, a funcționat cea mai mare topitorie de cânepă din țară. Tot în trecut, în județul Vaslui, creșterea viermilor de mătase și întrebuințarea produsului acestora, borangicul, material de o finețe și frumusețe aparte, au cunoscut o însemnată răspândire. în condițiile existenței unor plantații de duzi, în anul 1862 francezul Culuvrin înființează, la Tăcuta, instalații semi-industriale pentru prelucrarea gogoșilor de mătase. în 1884, la Odaia Bursucani-Grivița era o mare pepinieră pentru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
folosesc, uneori, ițe suplimentare (ițișoare), ce sunt ridicate pe rând, conform modelului, cu spata. Locul acestora este în spatele ițelor, pe firele de urzeală. Pentru țesături diferite ca lățime și grosime, se folosesc spete de număr variabil de jârghiuțe și cu finețe variabilă a dinților. în același timp, cu suluri diferite, se asigură lățimea dorită a stativelor. Pe aceleași stative se țes și pânza și covoarele. Cele mai fine țesături de pânză, folosite la confecționarea cămășilor femeiești, erau cele din mătase (borangic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
podgorii. Vinul produs aici nu are pereche în țara noastră, i ar cele din Sauternes - Franța sau Tokaj - Ungaria, cu care se asea mănă, nu -l întrec. Cotnariul se distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinuril or albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria, atestată din secolul al XV lea, cultivă Fe teasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa și Grasa de Cotnari, vinul ʺemblemăʺ al podgoriei. Acesta a fost
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prin vigoare și personalitate. Parfumul său deosebit, asemănător busuiocului , este c el care i-a inspirat pe localnici să denumească acest soi și Busuioaca de Moldova. Această regiune se distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinurilo r albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Vinul de Cotnari nu se bea. El se degustă. El este promisiune divină. Dar atunci când însoțește un ospăț de durată, băut cu cumpătare, dezvoltă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
importante podgorii. Vinul produs aici nu are pereche în țara noastră, iar cele din Sauternes - Franța sau Tokaj - Ungaria, cu care se aseamănă, nu l întrec. Această regiune se distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinurilo r albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria este atestată din secolul al XV-lea. Experții au apreciat dintotdeauna principalele varietăți de vinur i obținute din această podgrie: Feteasca Alba, Tămâioasa
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un vin acruț, pe care l prețui de puțină v aloare. Oftă după obicei, căci avea inima cam grasă și se în toarse cu o figură destul de jalnică spre însoțitorii săi. Ei nu păreau impresionați de frugalitatea și lipsa de finețe a gustării. Căpitanul Ilie Turculeț, cu gravitate, cuprin se în mâ na stângă o ceapă care i se păruse mai în culoarea raculu i fiert. Potrivind-o la marginea mesei și ținând o strâns, izbi scurt cu p umnul drept
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Epuran (1986), Gh. Cîrstea (1996), A. Dragnea (1999), disting trei categorii sau tipuri de învățare: * învățarea senzori-motrică (sau perceptiv motrică), ce constă în modificarea conduitei de adaptare a unui răspuns permanent în condiții noi ce impun precizie mai mare sau finețe a răspunsului preexistent; * învățarea propriu-zisă, care constă în structurarea unor acte de comportament în care reacțiile stabilite sunt dependente de comportamentele senzoriale proprioceptive; * învățarea motrică inteligentă, specifică sporturilor în care adversarii sunt opozivi și inventivi, solicitând mișcări originale în condiții
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]