13,616 matches
-
în cazul fructelor aromate: caise, piersici, unele soiuri de pere. Pentru producția de rachiuri naturale se utilizează fructe sănătoase, bine coapte și aromate. Aromele din fructe se păstrează în timpul fermentației și distilării și se vor regăsi în parte în produsul finit, conferindu-i gustul și buchetul specific. 11.1. COMPOZIȚIA CHIMICĂ A FRUCTELOR Compoziția chimică a fructelor este deosebit de complexă și diferă atît de la specie la specie cît și de la soi la soi și chiar în cadrul aceluiași soi variază de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
amorsarea fermentației borhotului de fructe. Cheltuiala suplimentară efectuată cu obținerea inoculului de drojdii selecționate este recuperată multiplu deoarece o asemenea tehnologie asigură nu numai un randament foarte bun de transformare a zaharurilor în alcool, ci și o calitate superioară produsului finit, fiind suprimate fermentațiile defectuoase. In multe fabrici se utilizează tehnologii de fermentație prin suprapunere (fermentații sincron). Pentru aceasta într- un fermentator se pornește fermentația (amorsare cu drojdii de cultură), iar după 2÷3 zile, cînd masa întreagă se află în
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
1÷2 zile, se introduc în ambele fermentatoare fructe zdrobite. Operația se poate relua introducînd în fluxul fermentativ alte reactoare. Un asemenea procedeu asigură o fermentație viguroasă, rapidă și conduce la randamente foarte bune și o calitate superioară a produsului finit, dar crește pericolul infecțiilor. Pe toată perioada fermentației borhotul trebuie izolat de aer, fie utilizînd fermentatoare închise, fie acoperind vasele de fermentare. Evacuarea dioxidului de carbon din vasul de fermentație se realizează utilizînd sistemul tubului de fermentație cu închidere hidraulică
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
aplicată, (iii) dezvoltarea tehnologică și transferul tehnologic. Cercetarea științifică fundamentală, teoretică și experimentală reprezintă căutarea, producerea și promovarea cunoașterii științifice și a cunoștințelor științifice fundamentale. Cercetarea științifică aplicată reprezintă înglobarea cunoștințelor științifice fundamentale și a cunoștințelor empirice într-un produs finit, proces sau serviciu, ce pot avea, în principiu, valoare pe piața. Dezvoltarea tehnologică reprezintă aducerea produsului finit, procesului sau serviciului obținut de cercetarea aplicată, direct sau prin transfer tehnologic, la nivelul intrării în producție pentru a deveni produs, proces sau
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
promovarea cunoașterii științifice și a cunoștințelor științifice fundamentale. Cercetarea științifică aplicată reprezintă înglobarea cunoștințelor științifice fundamentale și a cunoștințelor empirice într-un produs finit, proces sau serviciu, ce pot avea, în principiu, valoare pe piața. Dezvoltarea tehnologică reprezintă aducerea produsului finit, procesului sau serviciului obținut de cercetarea aplicată, direct sau prin transfer tehnologic, la nivelul intrării în producție pentru a deveni produs, proces sau, respectiv, serviciu cu valoare pe piața. Principiile cunoașterii și cunoștințelor științifice reprezintă consistența logică, obiectivitatea și repetabilitatea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
desemnanți și semnificanți ai fiecăreia din componentele realității sau acțiunilor noastre în realitate, așa cum reflectă modal mintea noastră și le cuplează bidirecțional la cuvintele corespunzătoare. În tehnologie avem conceptele materie primă, unealtă, meserie, funcție, mașină, unealtă programabilă, lanț tehnologic, produs finit etc. În informatică avem conceptele limbaj de programare, algoritm, operând, funcție, variabilă, procedură. În cultură putem trata diferite tipuri de creații drept concepte culturale particulare sau generalizate, avem astfel conceptele distincte roman, poezie, drama și conceptul înglobând literatura, avem operele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
creație într-un număr nelimitat de forme particulare, atunci când se ordonează în funcție de anumite criterii, despre care am vorbit mai devreme și la care vom reveni pe larg. Nu mă preocupă aici abordarea textului sau a imaginii în sine ca opere finite, cu identitate de "gen" literar sau de cod iconografic, ci descompunerea lor în sub-unități discursive, pe care să le putem urmări în diacronie și în sincronie; și nu doar ca fenomene izolate, ci ca martori și actori ai istoriei și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
4.4.5. PS realizat ca Propoziție Infinitivală....................................... 108 4.4.6. PS realizat ca Propoziție Gerunzială....................................... 108 4.4.6.1. Interpretări ale construcției................. 110 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului.................... 112 4.4.7. Realizarea PS prin propoziție finită.................... 113 4.4.7.1. PS realizat prin GComplcă........................ 113 4.4.7.2. PS realizat prin GComplsă........................ 114 4.4.7.3. PS realizat prin propoziție relativă......... 115 5. Tipare de construcție a verbelor de percepție intențională. Valențe sintactico-semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de ambiguitate lexicală și situațiile de multitudine a sensurilor unui cuvânt oferind explicații cu privire la modalitatea de generare a sensurilor noi pe baza unor "mijloace" finite. Autorul consideră că sensurile extinse sunt derivate pe baza unor procedee generative (Pustejovsky 1995: 3). Pustejovsky susține că există un nucleu semantic al cuvintelor pe baza căruia se pot genera sensuri noi atunci când unitățile lexicale sunt combinate în diferite moduri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
complemente: (8) He forgot that he had been there two weeks before. ' A uitat că fusese acolo în urmă cu două săptămâni.' (9) He forgot to water the flowers. ' A uitat să ude florile.' În primul exemplu, structura subordonată, propoziția finită, primește o interpretare factivă, în timp ce în al doilea exemplu propoziția non-finită infinitivală are lectură non-factivă. Deși semantica construcțiilor la care participă verbul diferă, sensul rămâne același, "a pierde din memorie". În lexiconul generativ, sensul unui lexem nu poate fi determinat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai îlj vede [îndreptându-se tj spre școală]. 4.4.7. Realizarea predicatului secundar ca propoziție finită Predicatul secundar acceptă, în contextul verbelor de percepție, și realizări propoziționale: în poziția complementizatorului sunt admiși complementizatorii că și să - cu anumite diferențe semantice - și conectorii relativi, pronume sau adverbe. 4.4.7.1. Predicatul secundar se poate realiza printr-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acceptă, în contextul verbelor de percepție, și realizări propoziționale: în poziția complementizatorului sunt admiși complementizatorii că și să - cu anumite diferențe semantice - și conectorii relativi, pronume sau adverbe. 4.4.7.1. Predicatul secundar se poate realiza printr-o propoziție finită introdusă prin complementizatorul că124: (136) Îl văd [că vine]./(136') [că nu-l mai interesează nimic]. În configurațiile cu a vedea se exprimă percepții fizice directe când verbul subordonatei exprimă un proces surprins în desfășurare sau percepții inferențiale, indirecte (a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și trecătoare. Dar, de îndată ce frica aceasta capătă conștiință de sine, ea devine spaimă, climat perpetuu al omului lucid, "în care existența se regăsește". Acest profesor de filosofie scrie fără să tremure și în limbajul cel mai abstract cu putință: Caracterul finit și limitat al existenței umane este mai primordial decât omul* însuși". Se ocupă de Kant, dar numai pentru a stabili caracterul mărginit al "rațiunii pure". Analizele sale îl duc la concluzia că "lumea nu-i mai poate oferi nimic omului
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
5. Principiile unei structuri interioare / 144 5.1. Literatura și creația poetică / 146 5.2. Desenul și pictura / 148 5.3. Sculptura / 149 5.4. Fotografia și cinematografia / 151 6. Stratificarea obiectului estetic / 153 7. Opera de artă ca produs finit / 155 8. Puterea creației și rolul contemplației / 158 9. Tropii ontologici ai operei de artă / 163 PARTEA II Arhitectonica ontologică a operei de artă / 175 Capitolul I. Înțelegerea și funcționarea operei de artă literară / 179 1. Nevoia stratificării ontologice și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
această situație, estetica ar trebui să ofere anumite explicații ale altor termeni, specifici obiectului estetic, ca frumosul, sublimul, contemplația sau geniul. În timp ce, în obiectul artistic, ontologia este preocupată doar cu structura epistemologică a sa. 7. Opera de artă ca produs finit Istoricitatea operei de artă aduce în vedere trăsături noi. Din punct de vedere epistemologic, istoricitatea oferă elementele sociale specifice spațiului și timpului în care au fost create: rolul mitologiei, al imaginației, al genurilor sau al curentelor artistice. Pe de altă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sportive. Apariția liderului este determinată de natura grupului și situația concretă în care acesta se află la un moment dat. Echipa sportivă, în funcție de caracteristicile sale, poate crea pe lider deoarece: - grupul are o sarcină comună de rezolvat, „produce” un produs finit - „golul”; - nevoile personale pe care jucătorii echipei le aduc în grup (de apartenență, de recunoaștere, de participare) cer rezolvări, soluții; - nevoile nu pot fi satisfăcute decât prin interrelații între membrii grupului. Sarcina comună, jucătorul ca individ și relațiile interpersonale dintre
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
sunt „închise” - rezervate privilegiaților - fiecare cu propriile sale magazine, uneori chiar și cu moneda specifică. Totuși, în acest tip de economie, instituirea unei organizări generale a controlului integralității fluxurilor - atât ale bunurilor care intră în producție, cât și ale produselor finite -, atât la nivel național, cât și internațional, se dovedește a fi deosebit de complex, inaplicabil chiar, ceea ce constituie una din sursele penuriei permanente care împovărează viața cotidiană*. Penuria este în același timp caracteristica principală a unei economii a vânzătorilor, și o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Cyert și March, aceste obiective sunt de patru categorii: obiective de producție (ca, de exemplu, producția să nu coboare sub un nivel minim sau să nu fluctueze etc.); obiective de stoc (menținerea unei cantități minim posibile de materiale sau produse finite în depozit sau magazin); obiective de vânzări, exprimat în mod absolut ca volum al vânzărilor, sau relativ, sub forma cotei de piață; obiective de profit, ce au în vedere satisfacerea acționarilor. Alți autori (Roberts și Hunt) realizează o clasificare a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
1985), care pornește de la noțiunea de centru de gravitație a întreprinderii. După acești autori, orice întreprindere posedă un centru de gravitație, corespunzând alegerii inițiale a unui sector de activitate și unei faze particulare de transformare a materiei prime în produse finite. Organizarea sa și sistemele de gestiune vor fi modelate în funcție de această poziție de plecare și vom putea descrie patru forme de diversificare: comercializarea subproduselor: este o manevră strategică care constă pur și simplu din căutarea veniturilor și a profiturilor suplimentare
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
nici la împrumuturi. Singura posibilitate de dezvoltare o constituie reinvestirea beneficiului, în totalitate sau în parte. Acționarii sunt aceeași pe toată durata de viață a întreprinderii. Criteriul utilizat în studierea evoluției întreprinderii va fi maximizarea valorii întreprinderii pe un orizont finit sau infinit. IV.2.1. Modele de clasă A Urmărindu-l îndeaproape pe J. Lesourne, relația fundamentală a modelului va fi, unde cu α se notează dividendul distribuit iar cu γ partea din marja netă destinată investițiilor noi. Bilanțul întreprinderii
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
distribuie restul. Ecuația care descrie politica de investiție maximală este. de unde rezultă curba de evoluție a întreprinderii în cazul acestei politici. Valoarea întreprinderii care rezultă din această politică este dată de următoarea expresie: Valoarea întreprinderii va tinde către o limită finită. Valoarea întreprinderii va tinde către infinit, dar rata de creștere a investițiilor nete bµ-p este egală cu rata de actualizare i. Evident, în toate cele trei cazuri se verifică relația, altminteri întreprinderea nu ar avea interesul să investească. Vom studia
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
rata de creștere a investițiilor nete bµ-p este egală cu rata de actualizare i. Evident, în toate cele trei cazuri se verifică relația, altminteri întreprinderea nu ar avea interesul să investească. Vom studia problema maximizării valorii întreprinderii pe un orizont finit T în raport cu rata acumulării. Calculul integralei din formula ne conduce la. Condiția de maximizare a acestei expresii în raport cu b se reduce la. Se observă că b tinde spre 1 atunci când T tinde spre infinit. Așadar, dacă întreprinderea dorește maximizarea valorii
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
momentul 0 (crearea firmei). Valoarea x2 ar putea constitui o limită impusă ritmului de dezvoltare al firmei. 2. x>i, adică x1<x<x2. Pentru acest caz vom pune din nou problema maximizării valorii actuale a dividendelor pe un orizont finit T. În urma calculelor obținem. Condiția de anulare a primei derivate în raport cu x ne arată necesitatea satisfacerii egalității. Vom nota cu H membrul stâng al egalității. Pentru a putea reprezenta grafic evoluția sa, să-l fixăm pe T și să studiem
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
hm. Așadar, optimul există numai pentru investitorii dispuși la risc, gata să accepte o rată a îndatorării ridicată. 2. x>j, adică h<h*. Integrala de mai sus este divergentă; vom considera din nou maximizarea valorii actuale pe un orizont finit T. Din calcule rezultă pentru această formulă. Să notăm cu Z fracția din dreapta. Pentru T suficient de mare există un h0 astfel încât să avem 1(x-j)T=0. Deci Z va înregistra următoarea evoluție pe intervalul (0, h*): este negativ
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
β=0, K0 fixat. În acest caz rata actualizării depinde numai de rata autofinanțării. Dependența este ilustrată în graficul din figura. Dacă bµ−p-i este în permanență negativ (cazul curbei i(b) superioare) valoarea întreprinderii tinde spre o limită finită și este maximă atunci când este satisfăcută relația. Această relație definește valoarea optimă a ratei de acumulare b. Dacă bµ−p-i este pozitiv (între valorile b1 și b2 în cazul curbei i(b) inferioare) vom alege acea rată a acumulării
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]