2,868 matches
-
restul vieții se rugă cu ardoare. Dar nici unul din cei dispăruți nu mai găsi vreodată drumul spre casă... În țara aceea de pe înaltul podiș, sfintele și sfinții puteau fi văzuți în fiecare zi. și nu doar strălucind în statui, cu firave raze ieșind din părul de piatră. Uneori, în cartiere lăturalnice, se și arătau. Dona Ariadna, o cuvioasă - în ciuda numelui păgîn și ciudat -, îi povestise cum, în satul ei, un bărbat trecuse seara tîrziu prin cimitir. Întîlnise acolo un gropar pe
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
durerile pe rând, Să le răsfăț și-acut așa cum se cuvine Pe câte-un vârf de-oțel crescut din mărăcine Și acul viu să-mi treacă precum un vis prin carne, Plăcerea-mi trece, bucuria-mi doarme. Dar gândul meu firav căta în altă parte Spre munții albi ai slovei, cu turle fără moarte. Azi vin pe rând, în zori, ca niște gospodine Cămașa să-mi cârpească cu pielea de pe mine O noapte și-nc-o zi, o clipă și-o vecie Să
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
descrisă de raționamentul creativ obținut prin adunarea diverselor informații (vechi și noi), pe baza cărora pot fi obținute noi concluzii, am observa că limbajul uman este una dintre dovezile inteligenței și, evident, a superiorității umane. Chiar dacă argumentul anterior este relativ firav, el permite, totuși, câteva concluzii a) cuvintele noastre fac dovada gândurilor noastre, iar sunetele care dau gravitatea lor arată cât de inteligenți suntem; b) s-ar putea demonstra că, fără comunicarea lingvistică, nu ar mai fi literatură, poezie, știință, pe
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
caustic. Astfel se întâmplă atât în Occident, acolo unde există capodopere ale temei, cât și în România, unde gustul public nu a dictat, din nefericire pentru curiosul cercetător contemporan, apariția unor producții literare apte de a produce frică și unde firavele, dar fascinantele încercări de constituire a unei terori de sorginte fantastică în romantism și în modernism s-au izbit, previzibil, de carcanele cenzurii comuniste în a doua jumătate a secolului al XX-lea. La noi, deși nu a existat o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
marile dificultăți de plasare a comando-urilor. Autoritățile statului de dictatură a proletariatului credeau că pot curma asemenea manifestări prin condamnarea la moarte și alte pedepse foarte aspre celor care îi ajutau pe opozanți. Deși au fost puțin difuzate în firavele mijloace mass-media socialiste, atât acțiunile de rezistență, cât și pedepsele au prejudiciat încrederea oamenilor. Așa s-a instalat suspiciunea, cuplată cu neaderența la "învățătura" propagată adesea cu mult formalism și umor negru, nu numai pentru naivitățile și schematizările ce le
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
transnistrean pe 2.03.1992, fiind copleșită de forțele celei de a 14-a armate rusești, staționată permanent în acea zonă, precum și cu efective de sprijin din partea cazacilor și a ucrainenilor. Pentru că s-a văzut, din nou, care este statutul firavei "ginta latina" din est în mulțimea popoarelor de origine slavă, înțelegem că problema națională, în est, se află la un alt stadiu de evoluție față de vest. În acele confruntări, la distrugerile de bunuri s-au adăugat pierderile de vieți omenești
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
moartea lui Isac nu aș fi făcut un gros-plan pe fața lui, pentru că el era deja absent, era mort, dispăruse. Felul în care este filmat acolo are în el ceva voaiorist, felul în care camera se plimbă pe corpul lui firav și rece. Este singurul moment din film în care am îndoieli și îmi spun că poate ar fi fost bine să nu pun măcar fața în acel gros-plan. Am avut totuși nevoie de acele imagini în economia filmului. Sigur, mi
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
nu cred că era bine, vorbim de un film, nu de literatură. În literatură putem să ne imaginăm noi cum a murit, dar filmul trebuie să sară dintr-o surpriză vizuală în alta. După ce te-ai atașat de bătrânul acela firav, e un pumn în față să-l vezi mort și rece în coșciug. Sigur că mi-a venit și mie să plâng. Vizionați materialul înregistrat în cursul filmărilor sau așteptați până acestea se încheie? Care e diferența dintre vizionarea la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
nuanțele cenușii roșiatice ale apusului, păreau a fi niște ruine nespus de vechi, triste și senine. Ajunsesem pe altă planetă. Asupra orașului domnea o tăcere extraordinară. Deodată, un cînt sublim de vioară, pur și sfîșietor, necuprins, abia străbătut de un firav acompaniament de pian, țîșni de nicăieri și de foarte aproape. M-am simțit cuprins de o fericire și de o tristețe de nedescris. Recunoscusem Sonata Primăverii a lui Beethoven. Miracolul venea dintr-un difuzor, instalat de ruși, nu-mi închipui
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
manifestă în interiorul statelor-națiune ale Europei occidentale aspirații infra-naționale care încearcă să salvgardeze, în sînul națiunilor înseși și uneori împotriva statului, policultura acestor națiuni. Statul-națiune începe să fie prins la mijloc între aceste aspirații infra-naționale puternice și o aspirație supranațională încă firavă, însă capabilă poate să se asocieze deja aspirației infra-naționale. Aceasta se întîmplă tocmai din motivul că nu mai există presiunea extra-națională a vecinului-inamic, care obliga în trecut la coeziune internă: astfel, cînd diferendul franco-german privind Alsacia s-a stins, în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
autoritățile comuniste în anii ’60-70 ai secolului al XX-lea). Practica întâlnirilor periodice cu mediul rural - sub forma târgurilor săptămânale sau a iarmaroacelor anuale - a dat un rost negustorilor și meșteșugarilor din interiorul centrelor administrative, reușind să salveze peste timp firavele comunități urbane. Începutul secolului al XIX-lea va găsi aceste comunități lipsite de autonomie, vlăguite economic sub povara unei fiscalități excesive, ocupând o suprafață teritorială redusă și, cu puține excepții, alcătuite dintr-un număr foarte mic de locuitori. Iată de ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anatemizeze” spiritul înnoitor. Pe lângă instituția ecleziastică, familia este un astfel de exemplu. Portretul familiei băcăuane, ce urmează să fie redat în rândurile de mai jos, nu este nici pe departe complet. Am fost nevoiți să ne asumăm acest neajuns din cauza firavei baze documentare. Specificul proletar și funcționăresc al orașului, sau, poate, discreția caracteristică epocii au generat această „conspirație” a tăcerii, acest apetit scăzut pentru confesiune și mărturisire în scris. Mai mult decât atât, puținele texte care fac referire la cadrul familial
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ales, Alexandru Zub a făcut încă o dată proba impresionantei sale culturi; ținută impecabilă, verb sigur și o forță lăuntrică pe care numai oamenii însemnați o au. Fără a focaliza pe o anumită temă, interviul de mai jos reprezintă doar o firavă încercare de a intra în dialog cu unul dintre ieșenii cei mai de preț pe care Iașul i-a avut vreodată. Domnule Profesor, propun să începem dialogul nostru cu o scurtă incursiune pe marginea contextului în care, la 31 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
joc al „falselor mărturisiri”, cititorul riscă enorm în a cădea în trista ipostază a acelui „hypocrite lecteur” de care Fowles însuși pomenește spre finalul capitolului; acel lector incapabil să unească cele două lumi artificial numite „reală” și „imaginară” prin puntea firavă a ceea ce în mod obișnuit numim intuiție rezultată din filtrarea individuală a faptelor. Cheia e oferită de fapt, chiar de scriitor, spre finalul capitolului: „Așa că dacă crezi că toată această digresiune nefericită (e, totuși, Capitolul 13, nu?) n-are nici o
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
altă mamă, căreia timpul nu a putut să-i răpească din frumusețe, din farmecul inegalabil și care este asociată cu aceeași lume a sacralității: „Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus. Din zori și până-n seară; Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus în portu-i de la țară... Căta la noi așa de blând, Senină și tăcută; Doar
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
că e improprie catalogarea, cu același statut 141, a trei personalități fundamental diferite: una surprinsă în oscilațiile date de formarea sa (Națl), o alta deja constituită și aflată într-un nod existențial (Ghiță), și cea din urmă reprezentând un tânăr firav și neliniștit, abia ieșit din adolescență care în ciuda vârstei anunță o structura "defectuoasă" a viitorului adult; un exemplar de tranziție eșuată, un altoi care nu prinde (Iorgovan). 3.4. Bărbatul acesta: soțul meu Între 1890 și 1910 ne spune Jacques
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
atâta toleranță față de "cumpănitul" cârciumar? Personajul din Pădureanca este așezat de toți analiștii creației lui Slavici, cu mai multă sau mai puțină claritate, în rândul exemplarelor cu un farmec bolnav, dominate de anxietate, de stări depresive care amintește de adolescenții firavi și neliniștiți ai lui Dostoievski. Într-o formulă simplificată, cum ar spune Magdalena Popescu, Iorgovan e slăbiciunea; forța e Șofron. Înțeleasă în această structură duală a desfășurării conflictului, nuvela aduce în fața cititorului pe Iorgovan ca actantul principal al unei drame
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pămîntului 33... CRIZE DE LEGITIMITATE, CRIZE DE IDENTITATE Oricît de greu am accepta să raportăm mitul politic la o perioadă istorică amplă, sîntem nevoiți să recunoaștem în dezvoltarea sa istorică existența unor intervale în care el se manifestă viguros sau firav, a unor momente de efervescență și de remisiune. Acesta e un lucru evident în Franța secolelor al XlX-lea și al XX-lea și se referă la chemarea Salvatorului. Evident este și faptul că există aici o legătură cu vicisitudinile
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cu atît mai pasională, cu cît se îndreaptă spre moduri de viață dispărute sau pe cale de dispariție. Prezentă întotdeauna în arierplanul imaginarului colectiv, mitologia Vîrstei de aur cunoaște, în istoria unei societăți, perioade de intensitate variabilă, vremuri puternice și vremuri firave, puseuri de efervescență și cicluri de latență. Important este să recunoaștem că aceste vremuri puternice, că aceste puseuri de efervescență mitică apar, în general, în momentele în care evoluția economică și socială se precipită, în care e accelerat procesul schimbării
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fac abuz de comparații; și, totuși, mai răbdați-mi încă una. Fără îndoială, ați văzut acele asamblaje delicate din ace de siliciu care formează scheletul unor bureți de mare. Când materia organică a dispărut, nu mai rămâne decât o dantelă firavă și elegantă. E drept că acolo este doar siliciu, dar interesantă este forma luată de acest siliciu, pe care n-o putem înțelege dacă nu cunoaștem buretele viu care i-a imprimat exact această formă. Așa se face că vechile
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
șarpe. În cimitirul familiei, nu departe de casă, se odihnește Între cele două neveste: Floarea și Paraschiva, prima născută În anul 1875, iar a doua În anul 1877, ultima murind prin anul 1925. Mă gândeam atunci că acest bărbat destul de firav, după ce și-a Îngropat cele două neveste a mai trăit ca văduv Încă douăzeci de ani. Se născuse puțin după prima jumătate a secolului al XIX-lea. Era cam de o seamă cu bunicul meu dinspre mamă, amândoi veterani În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
desiș de pădure. Cam așa este și această vale lungă de vreo zece kilometri. Un pârâiaș, al cărui șopot abia se aude vara, Își adună apele rând pe rând de la mai multe izvoare și, după ce-și unește firul destul de firav cu cel al Văii Găinii, se varsă În Mureș pe teritoriul Topliței. La gura pârâului se stabiliseră În urmă cu mai bine de un veac câțiva țigani nomazi veniți cine știe din ce zări. Cu timpul s-au emancipat, și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unor fapte condamnabile. BRATU p. 82, r. 43 46 : „Nu sunt muiere de sat Să mă dau ție legat, Că-s voinic cu comănac, Îți vede ce-oi să vă fac.” voinicia și vitejia bărbatului contrastează cu firea slabă și firavă a femeii; acțiunile viitoare ale acestuia vor dovedi virilitatea individului. 88 LINA CĂTĂLINA p. 87, r. 137 139 : „Și mi se junghia Ș-aproape de ea Degrab' că murea.” dragostea este cea care, în momente de durere, îi face pe îndrăgostiți
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în neguri spre a putea ascunde în el dragostea unui Făt-Frumos. Castelul e ferit privirilor ca o comoară, dar domurile sale albastre, elegantele sale minarete, zvelte sau rotunjite pe la colțurile zidurilor groase, teraselor sale prelungi dominînd codrul cu fleșele sale firave ce se leagănă în vînt, semilunile întrețesute pretutindeni pe colonade te-ar face să te crezi mai degrabă în regatul Bagdadului sau al Cașmirului, dacă zidurile înnegrite, acoperite cu mușchi și cu iederă, precum și culoarea ștearsă și melancolică a cerului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și călugării au avut grijă cu generozitate de toate cele de trebuință, după posibilitățile lor: pâine de orz, de grâu, de mei și de sorg din abundență, apă curată de băut, vin de mere diluat cu apă pentru cei mai firavi, fasole și legume din belșug. Așa ne-a povestit domnul Andrei, acum înaintat în vârstă, care fusese prezent acolo. 3. (7). [În ultimii ani ai vieții], fericitul Francisc, epuizat și slăbit din cauza incredibilelor acte de pocăință trupești, a vegherilor nocturne
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]