9,441 matches
-
mult mai complexă, ale cărei aspecte psihologice trebuie cercetate cu mijloace de investigație speciale și pe baza unei terminologii adecvate. I.L. Shannon și G.M. Issbell au făcut un experiment prin care au demonstrat că se pot produce reacții ale stresului fiziologic pe baza unor procese pur psihologice. Unor subiecți, care urmau un tratament stomatologic, li s-au făcut injecții, fiind lăsați apoi, în alte cazuri, să aștepte injecția fără ca țesutul să fie atins. Shannon și Isabell au putut constata, prin măsurarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fiind lăsați apoi, în alte cazuri, să aștepte injecția fără ca țesutul să fie atins. Shannon și Isabell au putut constata, prin măsurarea hidrocortizonului din sânge, că din pura anticipare a durerii, provoacă anterior de injecție, au rezultat reacții specifice „stresului fiziologic” (așa cum acestea apar, de obicei, sub influenta stimulilor nocivi ai injecției). Importanta anticipării în producerea reacțiilor fiziologice ale stresului a fost relevată experimental și de către Asher Koriat, Rachel Malkman, James R. Averil, R.S. Lazarus, care și-au propus să determine
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
au putut constata, prin măsurarea hidrocortizonului din sânge, că din pura anticipare a durerii, provoacă anterior de injecție, au rezultat reacții specifice „stresului fiziologic” (așa cum acestea apar, de obicei, sub influenta stimulilor nocivi ai injecției). Importanta anticipării în producerea reacțiilor fiziologice ale stresului a fost relevată experimental și de către Asher Koriat, Rachel Malkman, James R. Averil, R.S. Lazarus, care și-au propus să determine „cât” stres este produs atunci când un stimul dureros apare fără a exista posibilitatea de a-l prevedea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
prima versiune, spectatorul are la dispoziție 20-30 HYPERLINK "sec.de"sec. de anticipare, în a doua scenele de anticipare se reduc la câteva secunde, iar în a treia versiune anticiparea lipsește. Cercetătorii respectivi au putut constata că multe dintre reacțiile fiziologice ale stresului (ex. activitate inimii, a glandelor sudoripare etc.) au apărut mai mult în timpul anticipării secvenței accidentului, decât în timpul scenei înseși; de asemeni, s-a observat că reacțiile respective au fost cu mult mai mari în situația de anticipare lungă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tradiționale acordate termenulu de „neliniște”, așa cum se desprind ele din lucrările clasice de psihlogie, sunt două: a) „neliniștea” ca răspuns, ca reacție, care traduce existența unei anumite stări, cunoscute după modul în care subiectul se exprimă, acționează, sau din schimbările fiziologice care sunt asociat stării respective, b) „neliniștea” ca „variabilă intermediară”, ca stare ipotetică produsă de anumite condiții stimulatoare, dar care, la rândul ei, are anumite consecințe sau efecte pentru procesul de acomodare. Conceptul de „neliniște” nu a fost elucidat pe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pentru satisfacerea nevoilor biologice ale individului, care, în drumul realizării or implacabile, întâlnesc frțele mereu ostile ale societății). La rândul său, E. C. Basin reproșează „freudismului” lipsa demonsrării experimentării a tezelor sale privitoare la supremația motivației inconștiente, lipsa încercării unei explicații fiziologice a „tensiunii afective”, „atomismul psihologic”, „simplificarea” dinamicii psihice și a conceptului de „sublimare”, înțeles mecanicist, ca simplu transfer de „energie psihică” de la un obiect la altul. Desigur, nu trebuie să minimalizăm în sens absolut rezultatele cercetărilor psihanalitice în care o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
prin formula R# f (S - I), adică numai prin individ, este insuficientădeoarece omul nu este numai „individ” ci, în primul rând, un „subiect”, un „personaj”, o „persoană”. „Personalitatea” desemnează întreaga ființă umană, adică „organizarea dinamică a aspectelor cognitive, afective conative, fiziologice și morfologice ale individului” (Sheldon și Allport). Dar, trebuie arătat că „personalitatea” nu reprezintă, din punct de vedere genetic, o simplă suprapunere de aspecte, sisteme, valori, concepții etc., ci un salt și o restructurare: „Personalitatea este o realitate de natură
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau abatere de la regula impusă, să-și supraevalueze abaterea și să trăiască puternice sentimente de inferioritate și, legat de el, o vie reacție de autoacuzare și de vinovăție. Efectele acțiunii stresante a sentimentului exagerat de vinovăție sunt atât de ordin fiziologic, cât și de ordin psihologic și comportamental. Reacțiile de ordin fiziologic nu reprezintă altceva decât moduri de exteriorizare a acelei tensiuni psihice interioare deosebite pe care o trăiește subiectul aflat sub presiunea sentimentului acut de vinovăție, care, o dată instalat, acționează
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
trăiască puternice sentimente de inferioritate și, legat de el, o vie reacție de autoacuzare și de vinovăție. Efectele acțiunii stresante a sentimentului exagerat de vinovăție sunt atât de ordin fiziologic, cât și de ordin psihologic și comportamental. Reacțiile de ordin fiziologic nu reprezintă altceva decât moduri de exteriorizare a acelei tensiuni psihice interioare deosebite pe care o trăiește subiectul aflat sub presiunea sentimentului acut de vinovăție, care, o dată instalat, acționează ca o reacție de alarmă, transpusă în teamă, în frica de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
N. Sillamy, Dictionnaire de la psychologie, 1965, Larousse, Paris. Asupra acestei forme de frustrație, mai complexă, care angajează personalitatea subiectului în întregime, ne vom concentra atenția în mod deosebit în lucrarea de față. Concretizată în stări penibile de tensiune, în stări fiziologice și psihologice dezagreabile, în stări de neliniște deseori insuportabile etc. Vezi: J.R. Fishman, D.A. Hamburg, J.H. Hadlon, J.W. Mason, B. Sachar: Emotion and adrenal cortical resurses to a new experience, AMA Arch Ger Psych., 1962, nr. 6; L. Lewi
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
obiective ale lumii în care trăim (există munți, ape, oameni, animale, îmbrăcăminte, construcții etc.), de existența unor adevăruri universale (viața fizică este finită, este o suită de opțiuni, orice cultură este vehiculată prin limbă), de asemănările inerente dintre oameni (fizice, fiziologice, psihice), de activitățile universale în care toți oamenii se angajează (dorm, mănâncă, procreează), de răspunsurile pe care le dau la stimulii primiți din mediu (râd, se supără, așteaptă, speră etc.). Deosebirile dintre culturi nu sunt întâmplătoare. Pe de o parte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau de dominare. A scuipa, a lăsa bale, a saliva În plan simbolic, saliva este învestită cu numeroase puteri și funcții. În vis, este interpretată în funcție de scenariul oniric. Aspectul pozitiv se regăsește în salivare, echivalent simbolic al dorinței fizice (acțiunea fiziologică a salivării) și materiale, afective, sexuale. Verbul «a salivaă se aplică oricărei tentații sau excitații. Saliva are și o funcție fecundantă (crearea lumii în anumite mituri) și curativă (animal care își linge rănile). Aspectul negativ se regăsește în faptul de
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
dar studiul lui sistematic a fost inițiat de Watson, odată cu dezvoltarea curentului behaviorist. În ultimii ani cercetările referitoare la comportament au fost reluate, dar din perspectiva persoanei, ca factor intermediar între stimul și răspuns (S - P - RA, vizând atât latura fiziologica (sistemul neuroendocrina și structurile mentale (structuri cognitiveă (Radu, 1991Ă. Trebuie accentuat că, pe lângă cele menționate, comportamentul persoanelor are și o latură noncognitivă, prin care se face declanșarea și susținerea energetică a acestuia (factori motivaționali și afectiv-volitiviă. Apoi, orice comportament are
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
că studiul emoțiilor nu poate fi realizat dacă nu se are în vedere interpretarea pe care o dau indivizii acestor fenomene. Orientarea pozitivista presupune cercetarera cantitativa, după modelul științelor naturii. Theodor D. Kemper (1987Ă, care ia în considerare primordial elementele fiziologice subiacente ale emoțiilor și funcția adaptativa a acestora, este unul dintre cei mai reputați reprezentanți ai orientării pozitiviste în cercetarea din domeniu. Pe cealaltă poziție (antipozitivistăă se situează Norman K. Denzin (1990, 86Ă. 1.4. Interesul pentru managementul emoțiilor versus
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
1981; Hochschild, 1975; Kemper, 1987Ă și-au propus în mod explicit să construiască modele pentru predicția emoțiilor. 1.6. Abordarea biosocială versus abordarea social construcționistă a emoțiilor. O problemă de mare interes în sociologia emoțiilor o constituie determinarea influenței factorilor fiziologici în producerea fenomenului. Este o problemă mai generală a sociologiei (organicismul versus sociologismulă. Dezbaterea asupra acestei probleme a renăscut odată cu apariția sociobiologiei (Wilson, 1975Ă. Nimeni nu se îndoiește că emoțiile au un substrat biologic; probleme apar când se pune întrebarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a renăscut odată cu apariția sociobiologiei (Wilson, 1975Ă. Nimeni nu se îndoiește că emoțiile au un substrat biologic; probleme apar când se pune întrebarea cât de important este acest substrat. Experimentele lui Stanley Schachter și Jerome Singer (1962Ă sugerează că substratul fiziologic are un rol relativ lipsit de importanță, factorul cognitiv fiind determinant, dar unele cercetări moderne (Gordon, 1990; Kemper, 1981, 1987Ă pun la îndoială această concluzie. 1.7. Analiza gender în studiul emoțiilor. Față de cercetările mai vechi în care factorul gender
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
corporale, gesturi și semnificații culturale pe care le învățăm pe parcursul desfășurării relațiilor sociale” (Gordon, 1981, 563, apud Turner și Stets, 2005, 30Ă. După Steven L. Gordon (1990, 151-152Ă, emoțiile se compun din următoarele elemente: 1. Senzații corporale. Emoțiile presupun răspunsuri fiziologice. Din punctul de vedere al psihologiei, se face distincție între „senzații conștientizate” (conscious sensationsă și „schimbări corporale” (bodily changesă. În perspectiva sociologică, aceasta departajare nu are importanță dacă nu se transpune în acțiune socială. 2. Gesturi expresive și acțiuni. Mimica
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
controlul și reglarea emoțiilor, procese ce produc efectele asupra celorlalți; 3Ă trăirile interne ale emoțiilor, care se reflectă în starea internă de excitare (nivelul excitației senzoriale, durataă. 3.4.1. Identificarea emoțiilor. Adesea, trăirea internă a emoțiilor este ambigua. Excitarea fiziologica și psihică trăită de o persoană poate fi atribuită mai multor emoții separate sau unui conglomerat de emoții. În astfel de situații, persoanele caută informații în mediul înconjurător pentru a da un sens trăirilor interne. În alte situații, oamenii simt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
se modifice. Strategia de acțiune cognitivă se bazează pe selectivitatea atenției, percepției și interpretării. 3.5. Teoria lui Peggy A. Thoits despre managementul emoțiilor Emoțiile - în concepția profesoarei de sociologie de la California State University - au patru componente: incitațiile situaționale, modificările fiziologice, gesturile expresive și etichetele ce servesc la identificarea configurației componentelor. Schimbarea unui element poate atrage modificarea celorlalte elemente și a întregii configurații. Cercetările concrete au confirmat ceea ce teoretic decurgea în mod logic: într-un sistem, schimbarea unui element conduce la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
conduce la reconfigurarea sistemului că unitate integratoare. Contracția mușchilor faciali asemenea expresiei faciale a unui zâmbet netezește calea spre trăirea emoției de bucurie, chiar în absența unei incitații situaționale corespunzătoare, a unui stimul emoțional. În același mod acționează reinterpretarea modificărilor fiziologice. Dacă prin administrarea unor medicamente reacțiile fiziologice (accelerarea pulsului, ridicarea tensiunii arteriale etc.Ă sunt blocate sau alterate, este posibil să nu mai apară roșeața în obraji - expresie a emoției de rușine -, după cum este posibil chiar că rușinea să fie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Contracția mușchilor faciali asemenea expresiei faciale a unui zâmbet netezește calea spre trăirea emoției de bucurie, chiar în absența unei incitații situaționale corespunzătoare, a unui stimul emoțional. În același mod acționează reinterpretarea modificărilor fiziologice. Dacă prin administrarea unor medicamente reacțiile fiziologice (accelerarea pulsului, ridicarea tensiunii arteriale etc.Ă sunt blocate sau alterate, este posibil să nu mai apară roșeața în obraji - expresie a emoției de rușine -, după cum este posibil chiar că rușinea să fie trăită subiectiv că mândrie. Să ne gândim
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
încerce să și-o satisfacă. Motivația este considerată o stare interioară care mobilizează un individ în vederea îndeplinirii unui anumit scop. Orice persoană manifestă la un moment dat o serie de nevoi. O parte dintre ele sunt biologice - rezultatul unei stări fiziologice de tensiune (nevoia de apreciere, de stima, de apartenență la un grupa. Motivul constituie o nevoie suficient de presantă pentru a determina individul să acționeze, iar satisfacerea nevoii reduce tensiunea resimțită. Percepția poate fi definită ca fiind „procesul prin care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a deciziilor, prin experimente comportamentale etc.). Proceduri de inoculare a stresului - învățarea de mecanisme de coping adaptative care înlocuiesc mecanismele de coping dezadaptative (de exemplu, prin tehnica de autodialog etc.). Proceduri de relaxare - echilibrarea balanței vegetative (reducerea stării de activare fiziologică, adeseori cu dominanța parasimpatică, prin răspunsul de relaxare) prin tehnici psihologice (de pildă, tehnica antrenamentului autogen, tehnica de relaxare progresivă Jacobson, tehnica de biofeedback, tehnici de control al respirației etc.). Proceduri de activare fiziologică - influențarea balanței vegetative prin controlul respirației
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
balanței vegetative (reducerea stării de activare fiziologică, adeseori cu dominanța parasimpatică, prin răspunsul de relaxare) prin tehnici psihologice (de pildă, tehnica antrenamentului autogen, tehnica de relaxare progresivă Jacobson, tehnica de biofeedback, tehnici de control al respirației etc.). Proceduri de activare fiziologică - influențarea balanței vegetative prin controlul respirației (de exemplu, tehnica expunerii interoceptive, tehnica aplicării tensiunii/applied tension etc.). Tehnica de desensibilizare - remiterea unui răspuns condiționat patologic (de pildă, frică) prin mecanismul inhibiției condiționate (de exemplu, inhibiție reciprocă). Tehnica de expunere (flooding
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
va întâmpla ceva îngrozitor sau de temerea că ar putea fi umiliți sau puși în situații jenante (nivelul cognitiv). În plus, în stările de anxietate apar frecvent simptome ca: tensiune musculară, palpitații, tremurături, transpirație, amețeli și dificultăți de respirație (nivelul fiziologic). Mai mult, unele persoane cu tulburări de anxietate obișnuiesc să execute unele ritualuri (de pildă, verificarea ușilor sau spălarea repetată pe mâini) sau să evite anumite locuri, situații (de exemplu, poduri, căi ferate, avioane sau situații sociale), pentru a face
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]