15,024 matches
-
sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia, în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 370/2004, însă eligibilitatea unui candidat nu poate fi redusă doar la verificarea existenței unui document formal. Se susține că legiuitorul a urmărit ca persoana care aspiră la cea mai înaltă funcție din stat să nu fi făcut parte din structura Securității, în caz contrar acest aspect echivalând cu infirmarea ab initio a obligațiilor acesteia de apărare
HOTĂRÂREA nr. 6 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296355]
-
privire la autenticitatea acestor semnături, însă a fost obligat să admită candidatura întrucât, în termenul de 48 de ore prevăzut de lege, autoritățile judiciare nu au avut timpul necesar pentru a efectua verificări pertinente. Or, această situație subliniază caracterul pur formal al verificării semnăturilor de către Biroul Electoral Central, ceea ce creează posibilitatea fraudării procesului electoral. ... 6. În final se susține neconstituționalitatea legii electorale privind termenele pentru verificarea candidaturilor, considerând că termenul de 48 de ore în care Biroul Electoral Central
HOTĂRÂREA nr. 23 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296397]
-
acces la mecanismele justiției și de a obține despăgubiri rapide, în conformitate cu legislația națională, pentru prejudiciile suferite. ... 5. Trebuie instituite și consolidate mecanisme judiciare și administrative, acolo unde este necesar, pentru a permite victimelor să obțină despăgubiri prin proceduri formale sau informale rapide, echitabile, necostisitoare și accesibile. Victimele trebuie să fie informate cu privire la drepturile lor de a solicita despăgubiri prin intermediul acestor mecanisme. ... 6. Capacitatea de reacție a proceselor judiciare și administrative la nevoile victimelor ar trebui înlesnită
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și art. I alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ... 44. Dar, trecând peste lipsurile formale ale sesizării și lipsa caracterului real al chestiunii de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că nu este îndeplinită nici condiția de admisibilitate ca instanța supremă să nu fi statuat deja
DECIZIA nr. 31 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296529]
-
în curs de judecată; ... d) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 45. Din punct de vedere formal, având în vedere că, potrivit art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dispozițiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, sesizarea se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, prin încheiere care
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296472]
-
elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. ... 76. Rațiunea instituirii condițiilor formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia. Nu se poate admite ca folosirea acestui mecanism să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze
DECIZIA nr. 22 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296471]
-
legătură cu acest aspect, instanța de control constituțional a statuat, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că, deși excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul de lege criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Curtea a precizat
DECIZIA nr. 20 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296804]
-
numi un consilier care să asigure victimei suport și sprijin, situațiile expuse fiind confidențiale și analizate cu atenția cuvenită; ... 2. participă nemijlocit la soluționarea plângerilor formulate de salariați, în legătură cu situațiile de comportament necorespunzător, indiferent dacă aceste plângeri sunt formale sau informale; ... 3. raportează conducătorului instituției/angajatorului toate situațiile de tip hărțuire care îi sunt aduse la cunoștință; ... 4. cooperează cu angajații în toate situațiile în care aceștia sunt solicitați să furnizeze informații relevante pentru soluționarea unui caz de hărțuire; ... 5
REGULAMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296426]
-
corecta declarația de impunere prin depunerea unei declarații rectificative care să se refere la orice mențiune relevantă din conținutul său pentru determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței fiscale, iar nu doar la erori materiale sau formale de consemnare. ... 43. Pe de altă parte, judecătorul-raportor a propus soluția de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării indicate supra, cu privire la următoarele chestiuni de drept: Art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
sesizare, de esența litigiului înregistrat pe rolul Curții de Apel București sunt următoarele aspecte de drept: – măsura în care corectarea unei declarații fiscale potrivit art. 105 alin. (1) din Codul de procedură fiscală este limitată doar la erori materiale sau formale în consemnare; ... – dacă o astfel de corectare nu este limitată doar la eroarea materială sau formală, măsura în care poate interveni corectarea doar pentru baza de impozitare și creanța fiscală aferentă acesteia sau poate privi însăși materia impozabilă; ... – atunci când
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
măsura în care corectarea unei declarații fiscale potrivit art. 105 alin. (1) din Codul de procedură fiscală este limitată doar la erori materiale sau formale în consemnare; ... – dacă o astfel de corectare nu este limitată doar la eroarea materială sau formală, măsura în care poate interveni corectarea doar pentru baza de impozitare și creanța fiscală aferentă acesteia sau poate privi însăși materia impozabilă; ... – atunci când ar fi permisă interpretarea cea mai favorabilă corectării, dacă art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr.
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale. “, sens în care prin încheierea de sesizare se solicită de manieră admisibilă, în esență, a se lămuri dacă acea corectare a declarației fiscale este limitată doar la erori materiale sau formale, iar, în caz contrar, dacă se poate referi doar la baza de impozitare și creanța fiscală aferentă sau poate avea în vedere și materia impozabilă. ... 83. Din lectura textului legal amintit se observă că actul administrativ fiscal vizat de procedura
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
administrativ fiscal“. Dincolo de aplicabilitatea limitată a acestei definiții, în acord cu voința legiuitorului, doar la textul art. 53 din Codul de procedură fiscală, referința Curții de Apel București prezintă utilitate pentru a se realiza delimitarea simplelor erori materiale sau formale în redactare, inclusiv prin omisiune, de erorile de fond, substanțiale sau procedurale, care influențează în mod esențial raportul juridic fiscal. ... 89. Referitor la erorile materiale sau formale în redactare, inclusiv prin omisiune, acestea constau în acele mențiuni greșite din declarația
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
Apel București prezintă utilitate pentru a se realiza delimitarea simplelor erori materiale sau formale în redactare, inclusiv prin omisiune, de erorile de fond, substanțiale sau procedurale, care influențează în mod esențial raportul juridic fiscal. ... 89. Referitor la erorile materiale sau formale în redactare, inclusiv prin omisiune, acestea constau în acele mențiuni greșite din declarația fiscală pentru a căror descoperire nu este necesară o analiză pe fond și nu au ca premisă vreo problemă de interpretare și aplicare a legii fiscale. ... 90
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
premisă vreo problemă de interpretare și aplicare a legii fiscale. ... 90. Art. 105 alin. (1) din Codul de procedură fiscală în discuție nu are însă o formulare legală care să permită limitarea aplicării sale doar la simple erori materiale sau formale în redactare, inclusiv prin omisiune, ci verbul „a corecta“ este raportat la subiectul „declarația de impunere“, fără a exista vreo restrângere la o anumită mențiune sau categorie de mențiuni din conținutul actului întocmit de contribuabil/plătitor. ... 91. Așadar, corectarea declarației fiscale
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
decontul de taxă pe valoarea adăugată. ... 94. În aceste condiții, corectarea declarației de impunere potrivit art. 105 alin. (1) din Codul de procedură fiscală se referă și la îndreptarea erorilor/greșelilor de fond, iar nu doar la simple erori materiale sau formale din cuprinsul actului respectiv. ... 95. De altfel, analiza coroborată a art. 105 din Codul de procedură fiscală permite identificarea a două împrejurări care împiedică rectificarea declarației de impunere, anume împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
stabili creanțe fiscale și anularea rezervei verificării ulterioare. Or, cele două evenimente consacrate legislativ prezintă relevanță pentru fondul raportului juridic fiscal, ceea ce denotă, o dată în plus, ideea că instrumentul rectificării nu este limitat la simple erori materiale sau formale în consemnare, ci la mențiuni de natură a influența masa impozabilă, baza de impozitare și/sau creanța fiscală. ... 96. În continuare, cea de-a doua întrebare adresată de Curtea de Apel București urmărește să stabilească dacă o corectare a declarației de
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
corecteze declarația de impunere prin depunerea unei declarații rectificative care să se refere la orice mențiune relevantă din conținutul său pentru determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței fiscale, iar nu doar la erori materiale sau formale de consemnare. ... 109. În acest din urmă sens, observând că primele două întrebări propuse de instanța de trimitere tind în esență să lămurească aceeași chestiune de drept, răspunsul la care Înalta Curte de Casație și Justiție ajunge în dezlegarea de
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
corecta declarația de impunere prin depunerea unei declarații rectificative care să se refere la orice mențiune relevantă din conținutul său pentru determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței fiscale, iar nu doar la erori materiale sau formale de consemnare. Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 16.651/3/2021 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: Art. 105 alin.
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
existe modalități de rezolvare pentru ambele situații. Plângerile: un număr de contact la care pacientul să poată fi cu adevărat consiliat trebuie pus la dispoziția acestuia. Cu toate acestea, pot exista cazuri în care pacienții să dorească depunerea unor plângeri formale. Exemplu: „Dacă aveți dubii asupra unor aspecte ale acestei/acestui cercetări/studiu, puteți cere să discutați cu cercetătorii, care vor face tot ce este posibil să vă răspundă cât mai bine (număr de contact). Dacă nu sunteți satisfăcut în urma acestei discuții
DECIZIE nr. 1/2CN din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296018]
-
I, nr. 913 din 9 decembrie 2015, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând în paragrafele 18-45, că noul Cod penal reglementează un regim juridic sancționator cu privire la cele două forme ale concursului de infracțiuni, real și formal, referitor la persoana fizică, infractor major, în cadrul căruia se pot observa mai multe sisteme de sancționare. ... 13. Totodată, Curtea a constatat existența unor modificări substanțiale față de concepția Codului penal din 1969, care reglementa sancționarea concursului de infracțiuni, pentru
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
materie, apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. Așa fiind, Curtea a reținut că, prin adoptarea noului regim juridic de sancționare a celor două forme de concurs de infracțiuni, real și formal - cât privește persoana fizică, infractor major -, reglementând mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, Parlamentul sa plasat în interiorul marjei sale de apreciere (paragraful 41). ... 18. Curtea nu a reținut susținerile autorului excepției potrivit cărora prevederile constituționale
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
liceal tehnologic. Stimularea cercetării și dezvoltării ● Alocarea de fonduri pentru cercetare și dezvoltare în sectoarele cheie ale sectorului energetic, cum ar fi energiile regenerabile, eficiența energetică, și tehnologiile de stocare. ● Inițierea de granturi și programe de finanțare pentru proiecte educative formale și informale, cât și de proiecte de cercetare aplicativă, în parteneriat cu sectorul privat, societatea civilă, universitățile și institutele de cercetare. Formarea de parteneriate strategice ● Încurajarea colaborărilor între universități, companii energetice, societatea civilă și alte sectoare relevante cum ar fi
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de cercetare. Formarea de parteneriate strategice ● Încurajarea colaborărilor între universități, companii energetice, societatea civilă și alte sectoare relevante cum ar fi tehnologia informației și comunicațiilor (TI&C), organizații și instituții din sectorul protecției mediului, al economiei circulare, cât și al educației formale și informale - pentru a integra soluții inovative în industria energetică. ● Organizarea de conferințe, workshop-uri și simpozioane pentru a facilita schimbul de cunoștințe și bune practici între academia și industria energetică. Dezvoltarea de programe de formare continuă ● Implementarea de programe
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de înțeles că aceste condiții vizează candidaturile, nu candidații, astfel că se referă, în egală măsură, atât la candidații propuși de formațiuni politice, cât și la candidații independenți. Condițiile necesar a fi îndeplinite în procedura înscrierilor candidaturilor respectă aceleași criterii formale, în sensul că sunt solicitate aceleași documente care alcătuiesc dosarul de candidatură și care se depun și se înregistrează la Biroul Electoral Central. Acolo unde au fost necesare explicații specifice înregistrării unei candidaturi independente, legiuitorul le-a precizat ca atare
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]