2,275 matches
-
atît în cer cît și pe pământ, dorind ca toată lumea să fie stăpînită de turbarea lor religioasă și să o strîngă în baierele purcoaielor nesățioase. A doua metodă de a distruge comunitatea filistenilor, a fost practicarea cămătăriei, unde ivriții, prin Frăția lui Israel erau maeștri desăvîrșiți. Dacă nu putem ști cum i-au ruinat pe filisteni, avem la îndemînă o faptă identică dar făcută împotriva românilor și rutenilor la sfîrșitul secolului XlX, de către mozaicii cazari. Într-un amplu articol publicat în Timpul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fixat pe o bentiță tot neagră înfășurată în jurul capului. Cu-loarea neagră au luat-o de la întunericul iadului unde își fac ei felul cînd sînt chemați la ordine de Ucigă-l Toaca și tot cîrdul de industriași ai holocaustului, precum și alte frății la fel de ticăloase iar forma obiectului de cult aduce mult cu un ciot al ,,legămîntului” lui Avraam făcut cu tartorul lor. Cuvîntul arimaspi trebuie analizat semantic și fonetic prin structura vechii limbi arimine astfel: arimi: neamul arimin + as: laudă, glorie, înțelept
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
evreiești. În perioada 1908-1938 funcționează Cercul de lectură ca bibliotecă în regim gratuit, întemeiat de un grup de evrei autodidacți, în cadrul căruia au loc cursuri de vară, conferințe și festivaluri artistico-literare. Alături de acesta, amintim Societatea filantropică Izvorul vieții, Lumina vieții, Frăția, Cercul de cultură 14. Într-un astfel de cadru este semnalată conferința șef-rabinului Ber Burștein, în 1929, pe tema "Viața lui Rabi Israel Baalșem, cu o incursiune în teoria conștientului și subconștientului la Freud", la finalul căreia a avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să triumfe mai târziu deplin. Cunoștințele sale, în domeniul limbilor clasice (elină, latină) sau al unor limbi și culturi moderne (polonă, ucraineană, rusă, neogreacă), ar justifica ipoteza unor eventuale studii continuate în Polonia, cum se crede, la Lvov, în școala Frăției Ortodoxe. După un răstimp petrecut ca ieromonah la Probota (Pobrata), unde prezența sa este semnalată în 1649, D. se impune, urcând treptele ierarhiei bisericești. În 1658 se afla în fruntea Episcopiei de Huși, iar în 1659 este episcop de Roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
originale în versuri ale lui D., incluse în Psaltirea din 1673: Apostroful (atribuit de unii cercetători lui Miron Costin), proslăvind agonisita sufletească în dauna averii de „pre lume”, strânsă în deșert, și epigrama la psalmul 132, elogiind pacea, „turnurile de frăție” ce apropie oștirile învrăjbite. Moralismul psalmilor, versificați adesea de D. cu mijloacele prozodiei populare, pare a fi favorizat, între altele, ulterior, circulația manuscrisă independentă a multora dintre ei, precum și răspândirea lor în folclor - ca orații, colinde, bocete -, cel mai frecvent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
liricii de idei. Prieteșugul, Imaginația, Simpatia trădează, chiar din titlu, artificiul, caracterul de disertație versificată pe teme morale, dar și strădania de înviorare a abstracțiilor prin personificare. În Ceasornicul îndreptat i se cere timpului să întârzie când înfloresc valorile morale (frăția, dreptatea, iubirea) și, dimpotrivă, să alerge fără oprire când relele (nelegiuirea, discordia) îl copleșesc pe om. Însemnată, pentru că aliind pastelul, ruga, meditația și satira formulează metaforic filosofia practică a lui V., este poema Adevărul. Aici ideea unității, laitmotiv al viziunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
participării omului la eternitatea spiritului. Tonul liturgic, versul gnomic imprimă versurilor solemnitate. Un capitol important îl reprezintă și poezia cetățenească. În Sfătuire și rugăciune V. deplânge decăderea românilor, „fii de ai lumii stăpâni”, urmărind a redeștepta mândria și curajul contemporanilor. Frăția între cei de aceeași limbă, cinstirea prin fapte a numelui de român, conlucrarea rodnică între „plugar” și „învățat” sunt „tablele de aur” din Bunavestire, iar Cântec românesc îi îndeamnă pe români să se facă cunoscuți în lume „cu fapte tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
numele de Hanul drumeților. Mai târziu, această asociație s-a transformat în Societatea de turism și pentru protecția naturii care își propune împrejmuirea unor rezervații și înființarea de parcuri naționale în România. În anul 1922 savantul Emil Racoviță întemeiază asociația Frăția munteană al cărei statut, la articolul 3, prevedea înființarea unei Secții a frumuseților naturii, a parcurilor și rezervațiilor naturale. Între anii 1922 și 1928 numeroși biologi, geografi, geologi și silvicultori au făcut o propagandă intensă pentru ocrotirea naturii: E. Racoviță
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
spațiu, și prin identitatea între esența naturii spirituale a omului și esența naturii divine". Cugetarea nu era însă Rațiunea, putând fi foarte bine, cu toate că lucrul nu este explicat, Ființa supremă a revoluționarilor, Providența. "Legea evanghelică" duce la realizarea "dreptății" și "frăției" și e ajutată de "știința nouă", bizuită pe observație, experiență, calcul. Numaidecât acest aparent voltairianism e corectat. Dumnezeu e sânul universal al binelui, și istoria mijlocul de mergere spre absolut. Omul ar fi un instrument orb al fatalității de n-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
București a unei piese bulevardiere, provoacă, în seara de 13 martie 1906, o manifestație de proporții, reprimată de poliție. Urmează, în mai multe orașe, întruniri de solidarizare cu protestatarii. Propulsat astfel în tumultul vieții publice, profesorul de istorie întemeiază organizația Frăția Bunilor Români, devenită în 1910 Partidul Național-Democrat. Ales deputat în 1907, el va activa în Parlament cu pasiunea-i caracteristică, deținând în mai multe rânduri funcția de președinte al Camerei, până la dizolvarea instituțiilor democratice, în 1938. Timp de un an
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
grădină D-arburi, fructidori, d-arte, de științe, Lin și armonic aure suspină, .................................................... Flori amarante cîmpurile-nsmaltă. Nalte-afecțiuni, sperări și credințe Candide cresc și vergini se dezvoaltă Assorb viață-amor la verbul soare Asta-e cetatea ideală, naltă, Aci justiția este domnitoare, Aci frăția e realizată, Aci virtutea-e putere, valoare Ș-orice nevoie este ușurată. Unul pentru toți, toți iar pentru unul: Liberă voie, soartă nivilată, Verul, frumosul, marele și bunul, Eternă pace, viață socială, Propriul sacru, rizolvat comunul. Cetate! rezidență-imperială Mirelui-popol, d-angeli custodită
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a timpului, o figură a senectuții potolite, prieteșugul este și o cale de a ieși din starea de chin. O salvare prin schimbarea de regim a pasiunii: diminuarea voită a intensității, revanșa rațiunii asupra sentimentului. Alexadrescu aspiră la starea de frăție cordială: „A! dacă-n astă lume ceva putea fi-n stare S-aline, să adoarmă un chin sfîșiitor, O știu, ar fi frăția-ți acea mîngîietoare, Acel simțiment tînăr ce eu Îți sînt dator. E scump prieteșugul ce-n suflă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de regim a pasiunii: diminuarea voită a intensității, revanșa rațiunii asupra sentimentului. Alexadrescu aspiră la starea de frăție cordială: „A! dacă-n astă lume ceva putea fi-n stare S-aline, să adoarmă un chin sfîșiitor, O știu, ar fi frăția-ți acea mîngîietoare, Acel simțiment tînăr ce eu Îți sînt dator. E scump prieteșugul ce-n suflă o femeie Deprinsă a-l cunoaște, născută a-l simți; Și dulcele ei suflet, electrică scînteie, MÎngîie orce suflet la care s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe elemente culese din viața reală precum și acele stihuri originale «scornite» de Dosoftei pentru a da glas unor tendințe de asemenea caracteristice vremii: năzuința spre un stat unitar centralizat, puternic și independent: «Cine-și face zid de pace turnuri de frăție duce viața fără greață ’ntr-așa bogăție. Că-i mai bună depreună viața cea frățească decât arma ce destramă oastea vitejească». Tot astfel se procedează și atunci când este vorba de alte scrieri religioase, În special de predicile lui Antim Ivireanul. De
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Politică. Fîntînaru, Ion (1982), "Dobânzile excesive formă de spoliere neocolonialistă a țărilor în curs de dezvoltare", în Furtul creierelor. Dobânzi de tip neocolonialist, București, Editura Politică, pp.125-129. Florea, Elena (1972), "Dezvoltarea națiunii în condițiile făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Frăția oamenilor muncii români cu cei aparținând naționalităților conlocuitoare", în Probleme fundamentale ale făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, București, Editura Politică, pp. 420-421. Florea, Elena (1981), "Controverse privind rolul și perspectivele națiunii și naționalităților conlocuitoare", în Tănase, Al.; Marinescu, Gh., (coord
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Stanciu, Cezar (2005), "Aspecte privind relațiile economice ale RPR în anii '50", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, 77-98 Stanciu, Cezar (2008), Devotați Kremlinului. Alinierea politicii externe românești la cea sovietică în anii '50, Târgoviște, Cetatea de Scaun. Stanciu, Cezar (2009), Frăția socialistă. Politica RPR față de țările lagărului socialist, 1948-1964, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun. Stanciu, Cezar (2010), Traversând infernul. Scurtă istorie a comunismului românesc (1948-1989), Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun. Stanciu, Cezar (2011), Războiul nervilor. Dispute Ceaușescu-Brejnev, 1965-1971, Târgoviște, Cetatea de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
4 Suplac Suplac 5,2 Laslau Mare 7,2 Idrifaia 10,8 Suseni Suseni 1,3 Luieriu 2,9 Șincai Pusta 5,0 Lechincioara 32,3 Șincai 9,4 Tăureni Tăureni 8,6 Valea Largă Valea Pădurii 7,0 Valea Frăției 1,3 Valea Glodului 2,5 Valea Urieșului 2,0 Valea Largă 1,5 Vărgata Vadu 6,9 Valea 5,7 Viișoara Viișoara 4,5 Ormeniș 22,6 Sântioana 7,0 Vânători Vânători 2,3 Archita 3,8 Voivodeni Voivodeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
02.1922, fiul lui Alexandru și Teodora Documentarist la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 4. MIOC DAMASCHIN, născut la 06.02.1920, fiul lui Vasile și Maria Șef sector la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” Fost membru în „Frățiile de Cruce” 5. GHERASIM TEODOR, născut la 20.03.1929, fiul lui Mardarie și Ecaterina Cercetător științific la Institutul de cercetări economice Fost condamnat pentru activitate contrarevoluționară într-o organizație de tip legionar 6. MOTEI CONSTANȚA, născută la 29.04
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
chioșcul unui musulman, mi-am luat rufele de la o curățătorie musulmană și medicamentele de la o farmacie musulmană, iar asta În Înfrunzitul North Oxford”59. Influența musulmană este o provocare specială fiindcă Islamul s-a considerat pe sine ca pe o frăție universală a credinței. Se presupune că loialitatea față de Islam o Înlocuiește pe cea față de oricare altă cultură, locație sau instituție politică. Mulți musulmani devotați cred că loialitatea lor fundamentală este față de religie și exprimarea solidarității cu ceilalți musulmani. Loialitatea față de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie ! Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la moarte
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lui), un părinte califică În mod global educația dată copiilor săi, fără să individualizeze. De fapt, după cum confirmă analiza educației, un părinte nu dă mereu aceeași educație copiilor săi, ci „aceasta diferă În funcție de sexul copilului și de locul acestuia În frăție”. Fetele au primit, În general, o educație mai strictă decât băieții. Cei mai mari sunt crescuți (educați) mai sever decât cei mai mici (Attias-Donfut, 2000, 653). În opinia lui Attias-Donfut, oricare ar fi amplitudinea schimbării sociale, aceasta nu afectează decât
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunitare sau individuale) a pământului obștesc, familial sau individual; - principiul responsabilității comune (sătești sau familiale). Cu aceste caracteristici, puternic ancorate și la români, „comunitatea” vecinătății dezvolta într-o mai mare măsură orientarea organizațională. Din punct de vedere al conținutului său, „frăția” nu este semnificativ diferită de cea întâlnită în alte forme de organizare a societăților țărănești din zonă, dar nomele sunt prescripții precise, uneori și scrise, ceea ce îi limitează mult caracterul difuz. Membrii „vecinătății” sunt incluși în grupul lor de apartenență
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realism socialist”. În anii postbelici, C. se consacră aproape în întregime dramaturgiei, scriind și montând pe scena teatrelor din Chișinău comediile muzicale Fericirea Mărioarei (1951, în colaborare cu E. Gherken) și Covorul Ilenei (1953), piesele Peste Dunărea albastră și Izvorul frăției (1956), comedia Umbra dragostei (1957), în care colportează slogane bolșevice. O permanență a activității sale a fost culegerea și publicarea creației folclorice: Cântece norodnice moldovenești (1939), Proverbe, cimilituri și expresii norodnice moldovenești (1952) ș.a. SCRIERI: Versuri felurite, Tiraspol, 1930; Tiraspolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
Chișinău, 1947; Povestea lui Petrică, Chișinău, 1951; Fericirea Mărioarei (în colaborare cu E. Gherken), Chișinău, 1951; Nătălica mititica, Chișinău, 1954; Opere alese, Chișinău, 1954; Piese, Chișinău, 1956; Versuri, Chișinău, 1965; Poezii, Chișinău, 1970; Scrieri, pref. Simion Cibotaru, Chișinău, 1973; Izvorul frăției, I-II, Chișinău, 1977-1978. Repere bibliografice: Andrei Lupan, Cărțile și răbojul anilor, Chișinău, 1969, 135-139; Vasile Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 282-288; Mihail Dolgan, Creația lui L. Corneanu în școală, Chișinău, 1981; Mihail Dolgan, Istoria literaturii moldovenești, III, partea I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
își susține licența. La recomandarea lui N. Iorga și a lui A.D. Sturdza, e primit, ca bursier, la Universitatea din Jena. După doi ani trece la cea din Berlin, unde studiază filosofia. Citește intens literatură străină. În 1906 aderă la Frăția Bunilor Români, organizație creată de N. Iorga, și începe să colaboreze la „Sămănătorul” și „Neamul românesc”. Din anul următor scrie și pentru „Viața românească” și „Gazeta generală a învățământului”. La 9 ianuarie 1909 obține, la Universitatea din Breslau, diploma de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]