58,766 matches
-
scaun genunchiul sau obosit". Evocă, apoi, evident elogiativ, mișcarea din martie 1906 pentru apărarea limbii române (în care el a fost vioară întîia), cînd a inițiat manifestația studențimii în fața Teatrului Național împotriva unei reprezentații cu o piesă bulevardiera în limba franceză. Mișcarea sămănătorista, pe care Iorga a condus-o, și-a trăit, atunci, apogeul, curînd profesorul părăsind conducerea revistei, creînd Neamul Românesc, care a fost sîmburele noului organism politic, din 1910, Partidul Naționalist Democrat, la care participă, cu vicepreședinte chiar A.C.
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
adevăr, atât la Filarmonica bucureșteana cât și în cazul Formațiilor Muzicale Radio, la soluții exemplare ce au determinat - pe parcursul actualei stagiuni - crearea unor evenimente memorabile. Relațiile bune stabilite cu serviciile culturale ale ambasadelor Germaniei, Franței, Austriei, la București, cu Institutul Francez, cu "Goethe Institut", cu British Council, cu Asociația "Pro Helvetia" înviorează de ani buni viața noastră de concert. Inclusiv unii artiști de origina română stabiliți peste hotare au beneficiat de sprijinul acestor organizații. Alții revin în țară pe speze proprii
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
construcție amplă, elaborată; comunicarea este persuasiva la nivelul ansamblului, este eficientă la nivelul muzicii, iar această în ciuda extensiei largi, uniform proporționate a gestului dirijoral. Prezenți la București cu prilejul unor competiții destinate tinerilor interpreți, muzicienii de distinsa reputație internațională - flautistul francez Pierre Yves Artaud și violonistul american de origine română Sherban Lupu, au apărut recent inclusiv în programele obișnuite ale Filarmonicii; au fost economisite importante cheltuieli de transport internațional. Trebuie să o recunoaștem, în actualele condiții, echipa managerială a instituțiilor noastre
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
ci și în acela al operei. N-a fost - a remarcat bine dl. Mircea Iorgulescu într-un excelent studiu din 1984 - un exotic și un obsedat de pitoresc, cum l-au receptat, la început, o bună parte dintre cititorii săi francezi. În scrierile sale trăiește o umanitate rănită, populată cu declasați, eșuați, oameni cu meserii incerte sau fără nici una, dezmoșteniți sau izgoniți care continuă să nădăjduiască. E o lume marginalizata, a învinșilor revoltați sau a revoltaților învinși. Și, surprinzător, chiar în
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
cu totul neobișnuită. (Prima secțiune a ediției e intitulată chiar "Autobiografia", de parcă toate celelalte n-ar avea același caracter). Se știe, Romain Rolland a avut un rol colosal în devenirea ca scriitor a lui Istrati. Viitorul prozator român de expresie franceză îi scrie lui Rolland și acesta îl sfătuiește să se destăinuie în povestiri. Scrie, cu cîtă franțuzeasca apucase să acumuleze, povestirea O întîlnire (în martie 1921), primind de la mentorul sau aprecierea favorabilă și îndemn de a persevera (în ediție e
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
nutrind convingeri foarte critice despre realitatea nedreptăților sovietice. Ajuns în Franța, ține să-și facă publice aceste dezamăgiri, menite să avertizeze. Scrie și publică destăinuirea Vers l^autre flamme. Această scriere provoacă mare răsunet, lui aducîndu-i imense daune din partea presei franceze de extremă stînga, inclusiv discreditul lui Rolland, activ filosovietic (era căsătorit cu o rusoaica recrutata de N.K.V.D.). Prietenii francezi, mai toți, îl abandonează, unii scriind pamflete împotrivă-i, descriindu-l că agent al Siguranței. Din 1930 se află în România
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
să avertizeze. Scrie și publică destăinuirea Vers l^autre flamme. Această scriere provoacă mare răsunet, lui aducîndu-i imense daune din partea presei franceze de extremă stînga, inclusiv discreditul lui Rolland, activ filosovietic (era căsătorit cu o rusoaica recrutata de N.K.V.D.). Prietenii francezi, mai toți, îl abandonează, unii scriind pamflete împotrivă-i, descriindu-l că agent al Siguranței. Din 1930 se află în România. Istrati era un însingurat, nimeni - cu excepția grupării de la Viață Românească - neacordîndu-i recunoașterea pe care o merită. A urmat o
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
România. Istrati era un însingurat, nimeni - cu excepția grupării de la Viață Românească - neacordîndu-i recunoașterea pe care o merită. A urmat o inutilă cură balneara la Mînăstirea Neamț, internat, apoi, la Spitalul Filaret. Jenă financiară începe să-l împresoare amenințător, editorul său francez reducîndu-i, tocmai acum, tantiema lunară pînă a i-o anula cu totul în 1932. Răul care îl ia în stăpînire e compact: fizic, sufletesc, financiar. Acum, prozatorul declară: "Nu mai cred în nici o idee, în nici un partid, în nici un om
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Cristal. Primul, un mafiot cuprins de atacuri repetate de panică, cel de-al doilea - doctor psiholog obligat prin forță împrejurărilor să-l trateze pe mafiot. Începută sub auspicii ciudate, relația dintre cei doi va sfîrși printr-o prietenie serioasă. Titlurile franceze nu lipsesc din lista comediilor: Le diner de cons/ La cină cu un gogoman este un delicios film, cu umor de bună calitate, care se află încă în fruntea box-office-ului francez la aproape un an de la premiera. Leș couloirs du
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
cei doi va sfîrși printr-o prietenie serioasă. Titlurile franceze nu lipsesc din lista comediilor: Le diner de cons/ La cină cu un gogoman este un delicios film, cu umor de bună calitate, care se află încă în fruntea box-office-ului francez la aproape un an de la premiera. Leș couloirs du temps/ Coridoarele timpului este continuarea celebrului Vizitatorii. Eroii își continuă aventurile în două timpuri diferite - evul mediu și contemporaneitate. Pentru admiratorii lui Mel Gibson se pregătește Payback/După faptă și răsplată
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
la care genealogia te conduce. Conexiunile genealogice surprind totdeauna și șochează uneori. Aș putea culege din cartea dlui Rădulescu destule exemple. Cel la care mă voi referi în continuare mi-a placut pentru că îl leagă pe un foarte celebru scriitor francez din secolul trecut de unul din cei mai iubiți profesori ai mei și de un bun prieten dispărut pe neașteptate acum patru ani. Dl Rădulescu a descoperit că Victor Hugo are rude în România. Un văr primar al poetului, cu
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
publicate în februarie de "Magazine littéraire" care le selectase din versiunea integrală, apărută anul trecut pe un CD în Germania. (Am dorit și noi să preluăm aceste fragmente încă de acum două luni dar, cerînd, cum e legal, voie editorului francez, acesta ne-a trimis la cel neamț, care deține drepturile și le vinde. N-am avut bani.) * Culmea cea mai înaltă a "Continentului" o constituie Dosarul dedicat scriitorului francez Michel Houellebecq și românului sau Particule elementare care stîrnește, de un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
de acum două luni dar, cerînd, cum e legal, voie editorului francez, acesta ne-a trimis la cel neamț, care deține drepturile și le vinde. N-am avut bani.) * Culmea cea mai înaltă a "Continentului" o constituie Dosarul dedicat scriitorului francez Michel Houellebecq și românului sau Particule elementare care stîrnește, de un an, discuții fără precedent în lumea literară din Hexagon. (Cronicarul a citit de curînd în Le Figaro littéraire că, dacă s-ar adună tot ce s-a scris despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
carte, ar ieși un volum cu cîteva mii de pagini.) Dosarul Afacerii Houellebecq e alcătuit de oameni competenți, care au citit cartea și o prezintă cititorului român (Elenă Brîndușa Steiciuc), care au urmărit punctele de vedere contradictorii apărute în presa franceză și le rezumă pe cele mai semnificative (I. Pătrașcu) și de un bun traducător, Sorin Gheorghiu, care a ales un fragment elocvent pentru toata zarva stîrnita. Din el îți dai seama că Houellebecq e un mare scriitor incomod, din familia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
1926 (cînd autoarea lor avea 39 de ani) și 1940, ele au suferit, aidoma unor ființe umane, ani îndelungați în detenția Securității, găsindu-se acum în fondurile județene Vâlcea ale Arhivelor Naționale, deci, în fine, în...libertate. Redactate în limba franceză, epistolele în cauză au fost trimise, în majoritate, de la Slăvinesti, localitate situată în apropiere de Râmnicu-Vâlcea, unde se află moșia familiei Lahovari și unde Cella, soția lui Filip, se simțea că o castelana. Dar cîtă boierie reprezenta celebra pianista și
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
e de înfăptuit numai în capitala Franței. Acest episod evocat s-o fi petrecut mai înainte sau prin ultimele luni ale anului 1936, pentru elementarul motiv că în 1938 Cioran se afla, din 1936, cu o bursă acordată de Institutul Francez din București, la Paris, de unde n-a mai revenit în țară decît prin octombrie 1940 și plecînd din nou, de astă dată ca atașat de presă pe lîngă guvernul francez de la Vichy, prin februarie-martie 1941. Dar e adevărat că, din
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
se afla, din 1936, cu o bursă acordată de Institutul Francez din București, la Paris, de unde n-a mai revenit în țară decît prin octombrie 1940 și plecînd din nou, de astă dată ca atașat de presă pe lîngă guvernul francez de la Vichy, prin februarie-martie 1941. Dar e adevărat că, din studenție pînă ce-a părăsit țara, locul său zilnic de care, cu siguranță, le știe? Episodul cu revista Meșterul Manole e, desigur, adevărat. Dar Vintilă Horia fusese cunoscut în epocă
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
care monografia Sorinei Sorescu nu a avut ecoul meritat ține de efortul considerabil pe care lectura ei îl presupune. Autoarea nu este adepta prejudecăților comode în receptarea operei sîrbiene, ci își construiește un întreg sistem critic, îndatorat mai ales criticii franceze și în general exegezei ultimelor decenii. De aici un limbaj critic incomod, în continuă și scrupuluoasă explicare de sine. Iată cum își definește autoarea însăși demersul: "o atenție exagerată la accepții, cu alunecare spre definiții. O motivare teoretică excesivă a
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
a fi studiat în Germania va fi hotărîtor nu numai pentru intrarea în Junimea (toți cei cinci fondatori studiaseră în Germania), dar, mai ales, pentru acceptarea ideologiei neuitatei Societăți, care nu punea preț (ba chiar abhora) spiritul revoluționar de sorginte franceză, de care se îmbibaseră toți fruntașii spiritului public românesc, de la pașoptiști încoace. Aceasta a deosebit, din capul locului, Junimea și pe junimiștii reprezentativi de spiritul public românesc. Din această cauză Junimea și junimiștii adoptă un punct de vedere mai conservativ
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
și chiar și filozofiei universale, adesea tipărite în chiar anul publicării lor în țara de origine sau, oricum, la o foarte scurtă distanță în timp. Din acest punct de vedere, îmi aduc aminte reacția de imensă mirare a unui intelectual francez care mi-a văzut biblioteca personală, înainte de anul 1989, arătându-se rușinat de faptul că acasă la el, lucru de care m-am convins personal, nu avea nici pe departe atâtea cărți câte aveam eu în bibliotecă<footnote Între altele
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
pe departe atâtea cărți câte aveam eu în bibliotecă<footnote Între altele remarca, cu nedisimulată uimire, prezența unor cărți de autori frabncezi, clasici sau contemporani, despre care spunea că, în Franța, îi puteai întâlni doar în biblioteci, că inclusiv intelectuali francezi de marcă aveau dificultăți în a-și procura multe cărți importante din domeniul literar sau al propriei specialități. footnote>. După 1990, datorită unei politici mioape și stupide, greu de înțeles<footnote De care se face, însă, vinovată puterea, fie datorită
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
specii de interes entomologic vor primi numele său. Întemeiază o nouă știință, biospeologia, precum și primul institut speologic din lume (Cluj, 1920), și de asemeni prestigioasa revistă a acestuia (are ca experiență anterioară perioada de codirectorat la cea mai importantă publicație franceză de zoologie,Archives de zoologie expérimentale et générale). Este ales președinte al academiei Române în perioada 1926-1929. Enumerarea câtorva repere ale vieții lui Emil Racoviță alcătuiește, desigur, o schemă cât se poate de simplă. Aceasta este rezultatul contragerii maxime a
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
simbolul atlantic al celei mai puternice și mai prospere comunități de oameni din lume. Normal ar fi fost ca monumentul Zeiței înveșmîntată în straiul ei grecesc clasic și înfățișînd ideea modernă a libertății să fi fost înălțată în cinstea revoluției franceze de la 1789. Totul îndreptățea acest lucru. Ideea, înfățișarea clasică, pînă și executanții, - creatorii - fii ei înșiși ai lui 1789. Istoria universală a vrut însă ca generozitatea franceză, din acele timpuri, să-și fi pierdut o dată cu cele aproape trei secole scurse
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
și înfățișînd ideea modernă a libertății să fi fost înălțată în cinstea revoluției franceze de la 1789. Totul îndreptățea acest lucru. Ideea, înfățișarea clasică, pînă și executanții, - creatorii - fii ei înșiși ai lui 1789. Istoria universală a vrut însă ca generozitatea franceză, din acele timpuri, să-și fi pierdut o dată cu cele aproape trei secole scurse, înțelesul originar și să fi devenit în zilele noastre un act manqué; o lipsă, fatală, și, în aceeași vreme, un transfer istoric de sens: Libertatea adevărată să
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
trei secole scurse, înțelesul originar și să fi devenit în zilele noastre un act manqué; o lipsă, fatală, și, în aceeași vreme, un transfer istoric de sens: Libertatea adevărată să fi ajuns nu apanajul unei simple revoluții, ideologice, ca cea franceză, ci rezultatul unei deveniri mult mai importante ca aceea a unității făurite pe un nou continent de către imigranții celor mai felurite nații fugind de realitățile politice și economice din țările lor și găsind în lumea nouă un alt mod, mai
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]