8,103 matches
-
, Lascăr (pseudonim al lui Sebastian Salmen; 14.X.1908, București - 9.X.1976, București), gazetar, traducător și dramaturg. Este fiul Sofiei și al lui Leonard Salmen, pictor. Frecventează Liceul „Gh. Lazăr” din București, absolvit în 1926, și urmează doi ani la Conservatorul de Artă Dramatică. Angajat al librăriei bucureștene „C. Dobrogeanu-Gherea” (1926-1927), ulterior este funcționar la Editura Naționala - Ciornei, redactor la „Adevărul”, secretar de redacție la „Dimineața” (din
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
SEGĂRCEANU, Ion (14.V.1937, Segarcea-Vale, j. Teleorman), poet și publicist. Este fiul Floarei (n. Cazangiu) și al lui Dumitru Geabău, agricultori. A urmat școala elementară în satul natal și în comuna vecină, Lița, iar liceul la Turnu Măgurele (1951-1954). Frecventează la București Institutul „Maxim Gorki” (1955-1956) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română (1956-1961), urmând mai târziu și un curs postuniversitar de jurnalistică (1972-1973). Lucrează ca profesor suplinitor în satul Olteanca, județul Teleorman (1954-1955), instructor la Casa de
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
Șerban, funcționar. Urmează școala primară și Liceul „N. Gane” în orașul natal, absolvind în 1930, după care se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Iași. Întrerupe studiile în 1932 și se dedică jurnalisticii. Se stabilește la București, unde frecventează cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. În agendele criticului, prima vizită a lui Ș. e consemnată la 16 februarie 1933, dar prezențele frecvente la cenaclu sunt atestate începând din septembrie 1934, când, prin intervenția lui E. Lovinescu, este angajat ca
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
22.XI.1919, Lipova - 12.XI.1987, București), poet și traducător. Este fiul Corneliei (n. Mirescu) și al lui Petru Sfetca, muncitor feroviar. Urmează școala primară și gimnaziul în orașul natal (1930-1934), apoi Liceul Comercial din Arad (1934-1938), tot aici frecventând Academia Teologică (1938-1941). Redactor-șef al ziarului „Vestul” (1939-1944) și al revistei „Lupta patriotică” (1945-1946), ulterior va fi redactor la „Banatul” (1946-1947), „Frontul plugarilor” (1948-1949), corector la „Flacăra” (1949-1951), secretar de redacție la „Tânărul scriitor”(1951-1957). A fost unul din
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
părintească din ținutul Buzăului, după anii de învățătură la Pensionul „Monty” și la Colegiul „Sf. Sava” din București, la optsprezece ani S. se afla la Paris, unde va obține bacalaureatul în 1853, la Liceul „Louis le Grand”. Câtva timp a frecventat și cursurile Facultății de Drept. A fost coleg cu A. I. Odobescu și, alături de acesta, publica în „Junimea română”, revista scoasă de studenții români din Paris în mai-iunie 1851. La întoarcerea în țară intră în cercul ziarului „Concordia” (1857). Moare pe
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
, Odile (27.XI.1961, Fontenay-aux-Roses, Franța), traducătoare. Părinții săi sunt Francine Serre (n. Auberlet), infirmieră școlară, si Robert Serre, inginer. Frecventează cursurile liceelor „Mărie Curie” și „Lakanal” din Sceaux (departamentul Hauts-de-Seine) și face studii de filologie modernă la Universitatea Sorbonne-Paris IV. Convinsă din adolescență, cum va declara, că meseria „minunată și ingrata în același timp” de traducător i se potrivea, și-
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
jocul vanității, elaborează „fragmente”, prilej pentru autoare de a insera diverse încercări cu caracter parabolic, experimente ale „scriitorului”-personaj, care începe să se bucure de atenție locală. În căutarea gloriei, el demisionează din funcție și se stabilește în capitală, unde frecventează cercuri boeme la modă, se implică în tot felul de încurcături și „experiențe” de viață și ajunge în cele din urmă pacient incurabil în clinica de psihiatrie a singurului său prieten adevărat. Acțiunea este inutil complicată, aproape o jumătate de
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
semeni, pentru a căror propășire trudise și care trăiesc cu iluzia vieții ușoare de acolo. A doua oară, însoțit de un student într-un fel de călătorie inițiatică, el ia contact direct cu emigranții, reduși la o existență de ghetou, frecventându-se doar între ei, după o ierarhie prestabilită. Au loc confruntări și discuții despre „civilizația sterilizantă”, despre libertatea individului și limitele asumate. În mod cu totul neclar, din nou senzațional și fără a se oferi vreo motivație, după ce se întoarce
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
Liceul „Gh. Lazăr”. În septembrie 1932, împreună cu Horia Liman și Dan Petrașincu, fondează revista „Discobolul”. Aici își publică primele fragmente de roman, după ce debutase în același an, cu articole și cronici literare, în revista „Bobi”. Între 1932 și 1943 a frecventat cenaclul Sburătorul, a cărui atmosferă este evocată în volumul de memorialistică Vitrina cu amintiri (1973). Alte cronici, articole, reportaje, note polemice îi apar în „Credința”, „Dimineața”, „Viața literară”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (unde semnează, în
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Filosofie a Universității bucureștene, absolvită în 1931, cu licența în istorie și geografie. Debutează cu poeme în perioada adolescenței, la ziarul ,,Tribuna nouă” din Arad (1924-1925), în același timp fiind corespondent al rubricii „Mișcarea culturală” a bilunarului „Foaia tinerimii” și frecventând cenaclul literar arădean, alături de Aron Cotruș, Al. T. Stamatiad, Al. Constantinescu, Tiberiu Vuia, Al. Popescu-Negură. A mai colaborat la „Revista Liceului «Sf. Sava»” și la „Revista literară”. În perioada bucureșteană Perpessicius îl încurajează, publicându-i versuri în ,,Universul literar” (1925-1927
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
ȘERBĂNESCU, Mircea (14.X.1919, Cernăuți), prozator și publicist. Este fiul Corneliei (n. Popescu) și al lui Petre Șerbănescu, inspector vamal. Face cursurile preuniversitare la Turnu Severin, Craiova și la Timișoara, unde va absolvi în 1938 Liceul Economic, apoi frecventează până în 1942 Academia de Înalte Studii Comerciale din București. Revine la Timișoara, unde scrisese în 1940-1941 la „Vestul”, iar acum va fi ziarist la „Românul” (1945), „Făclia” (1945-1948), „Drapelul roșu” (1948-1950). Din 1951 până în 1979 e secretar al Asociației Scriitorilor
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
Ocna, acum învățând limbile franceză și germană. Din 1913 este elev al Liceului Internat din Iași, iar în 1916 se transferă la București, susținându-și bacalaureatul la Liceul ,,Matei Basarab” în 1921. Înscris aici la Facultatea de Drept, nu o frecventează, dar în 1925 își reia studiile la Facultatea de Drept din Pavia (Italia), devenind doctor în drept cu teza La psicanalisi giudiziaria (1928). Elev și proaspăt student, frecventează cenaclul lovinescian și își face debutul în 1921, la ,,Sburătorul”, cu versuri
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Matei Basarab” în 1921. Înscris aici la Facultatea de Drept, nu o frecventează, dar în 1925 își reia studiile la Facultatea de Drept din Pavia (Italia), devenind doctor în drept cu teza La psicanalisi giudiziaria (1928). Elev și proaspăt student, frecventează cenaclul lovinescian și își face debutul în 1921, la ,,Sburătorul”, cu versuri în maniera parnasiana, de înrâurire barbiana. E. Lovinescu îi propune să semneze Mihail Cosma, pseudonim pe care îl va adopta și folosi încă un timp și după plecarea
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
, Grigore (21.IX.1856, Gârbova, j. Alba - 26.XII.1907, Cărpiniș-Gârbova, j. Alba), folclorist și prozator. Frecventează cursurile primare în satul natal și Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu, absolvit în 1875. Este mai întâi învățător la Poeni, iar din 1884 învățător și preot la Cărpiniș, localități din județul Alba. Încercarea de a-și depăși condiția precară de existență
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
și al lui Teofil Simenschi, revizor de vagoane. În orașul natal urmează cursurile primare la „Gh. Asachi”, Liceul Național, absolvit ca șef de promoție în 1910, și este licențiat magna cum laude al Facultății de Litere și Filosofie (1913). A frecventat și Seminarul Pedagogic ieșean. Obține titlul de doctor cu o teză de sintaxă istorică și comparativă, Le Complément des verbes qui signifient „entendre” chez Homère (1927), apreciată de savanți ca Antoine Meillet și Paul Kretschmer. Profesor la Liceul Național și
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
dar în urma semnării apelului pentru respectarea drepturilor omului în România, inițiat de Paul Goma, i se desface contractul de muncă. Va fi o vreme corector la Editura Academiei. Din cauza persecuțiilor politice, părăsește în 1983 țara și se stabilește în Franța. Frecventează cursuri de istoria religiilor la École Pratique des Hautes Études. Publică studii de specialitate și participă la diverse conferințe de istoria religiilor. După 1989 semnează versuri și articole politice în „Contrapunct”, „Viața românească”, „Vatra”, „Familia”, „Ramuri”, „Dorul”, „Cotidianul”, „Lumea liberă
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
asemenea, ca și alți membri ai familiei, temnițele comuniste. S.-B. face la București școală primară la Notre Dame de Sion, studiile secundare la Institutul Moteanu și Facultatea de Farmacie, absolvita în 1943. Târziu, pește mai bine de două decenii, frecventează cursuri la Faculté des Lettres et Sciences Humaines din Strasbourg, unde susține și un doctorat cu teza Le Sentiment de la mort dans l’oeuvre d’Eugène Ionesco (1970), devine master of Arts la Middleburg College din Vermont, SUA (1967). Căsătorită
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
XI.1874, Tichilești, j. Brăila - 21.III.1927, București), prozator și traducător. Este fiul Tudorei și al lui Sandu Petrea Pârjol, plugar, apoi cărăuș în portul Brăila, oraș în care S.-A. va urma școala primară (1881-1886) și liceul (1886-1892). Frecventează apoi Școala de Agricultură și Silvicultură de la Herăstrău (1892-1896), îmbrățișând cariera de agronom. Va deveni un reputat specialist în acest domeniu, autor a numeroase lucrări științifice. Concomitent, se dedică scrisului literar, ocupând un loc distinct în peisajul din primele două
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
ca ordin de mărime după timpul de relaxare τ=1/b), când primul termen care dă oscilațiile proprii devine neglijabil. După stingerea oscilațiilor proprii amortizate rămâne regimul permanent. Ne vom ocupa mai jos de oscilațiile forțate. Trebuie subliniat faptul că : frecventa oscilațiilor forțate este egală cu frecvența forței exterioare ; amplitudinea și defazajul oscilațiilor forțate depind de structura sistemului oscilant (K, m) și de frecvența forței exterioare, și nu depind de condițiile inițiale ; oscilațiile forțate nu sunt amortizate, deși în sistem există
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
figurile Lissajous să fie curbe închise, trebuie ca raportul pulsațiilor (frecvențelor) celor două oscilații să fie numere întregi. Din figurile Lissajous reprezentate mai înainte, se poate înțelege acum procesul de măsurare a frecvențelor folosind oscilograful catodic. Aplicând oscilația a cărei frecventă dorim să o măsurăm pe o pereche de plăci, și un semnal dat de un generator de frecventă variabilă (și cunoscută) pe cea de a doua pereche de plăci, vom varia frecvența celui de al doilea semnal până la valoarea pentru
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
incorect gramatical. Recurge des la limbajul gestual pentru a-și exprima dorințele, interesele. Înțelege mesajele scurte, iar în cazul unui consemn mai lung apare neînțelegerea, lipsa interesului copilului, renunță la acea activitate. DATE PEDAGOGICE SEMNIFICATIVE În jurul vârstei de 5 ani frecventează pentru câteva luni o grădiniță specială. Deși acumulează noi deprinderi și informații, părinții sunt nemulțumiți deoarece starea de sănătate se înrăutățește și copilul nu mai frecventeză grădinița. Timp de câteva luni urmează ședințe de logopedie, iar rezultatele sunt satisfăcătoare. La
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
necalificate, ceea ce va determina instalarea unei traume sufletești, copilul fiind mai puțin pregătit decât cei pe care i-a găsit în noul colectiv de elevi. Nu pot ocoli spaima pe care o încearcă copiii de clasa I care nu au frecventat cursurile preșcolare - aceștia observă repede că nu stăpânesc tot atât de multe cunoștințe care au fost la grădiniță și intră repede în panică, chiar dacă învățătorul dovedește multă înțelegere și răbdare cu ei, în recuperarea noțiunilor, deprinderilor pierdute prin nefrecventarea învățământului preșcolar. Trăirile
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
așteptate (interpretarea criterială). PRINCIPIUL TEMPORALITATII "-" Evaluarea inițială: se efectuează la începutul unui program de instruire (ciclu de învățământ, an școlar, semestru, începutul unui capitol și chiar al unei lecții). "-" Evaluarea formativă: axată pe proces și internă, se face pe parcursul învățării; frecventă, la sfârșitul fiecărei unități de studiu. "-" Evaluarea sumativă: este finală și de regulă externă, având loc după învățare; regrupează mai multe unități de studiu, face bilanțul. OBIECTUL EVALUARII "-" Evaluarea inițială: este interesată de “acele cunoștințe și capacități care reprezintă premise
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
lui Barbu Delavrancea. Prima carte, o culegere de proză poetică, Petale, prefațată de o „scrisoare către autor” a lui Macedonski, îi apare în 1891. Își începe colaborarea, cu versuri și proză, la „Revista literară”, condusă de Theodor M. Stoenescu și frecventează cenaclul de la „Literatorul”. Un timp va sta la Paris, unde face studii politice și diplomatice (1892-1895). Din 1896 scrie și la „Adevărul”, „Naționalul”, iar după 1900 la „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Junimea literară”, „Noua revistă română”, „Flacăra”. Scoate gazetele „Oltenia” (1896-1897
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
avut un rol mare în «formarea» mea”. După școala primară, urmată la Rășinari, Ț. intră la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1921-1928), unde e coleg cu Emil Cioran. Apoi drumurile lor se despart, pentru studiile universitare Ț. alegând Clujul, unde frecventează secția de filosofie de la Facultatea de Litere și Filosofie, pe care o va absolvi în 1932. Din această perioadă datează douăsprezece scrisori puse sub semnul „culmilor disperării”, pe care Cioran i le trimite din București. Legătura lor epistolară va continua
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]