66,268 matches
-
desfășurat cum nu se poate mai bine preț de peste o jumătate de an, până când, într-una din duminici, Vasile Chelu, cetățean român de 27 de ani din județul Suceava, a fost tras pe dreapta chiar la punctul de trecere a frontierei dintre Germania și Belgia, aducându-i-se la cunoștință că de ceva vreme transportă duminică de duminică o marfă suspectă într-o mașină cu numere false... La controlul de rigoare, într-unul dintre baloții de bumbac transportați se aflau niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
puțin de față cu omul legii). Acesta, cufundat într-o tipică transă budistă, este trezit de rumoarea gloatei. Își mută blând ochii de pe nisip pe întinsul promenadei, așteptându-se să descopere doar virginul spațiului. Ceea ce găsește însă îi depășește complet frontierele (și așa destul de strâmte) ale imaginației: un alb pletos mușcă hotărât din pământ, în trena lui fixându-se două chipuri de localnici care, percepând căutătura sfredelitoare a polițistului, abandonează rapid timidul acces de revoltă și coboară în mulțime. Chipul omului
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nu putea să nu marcheze imaginarul unui popor izolat timp de secole între malurile unui arhipelag accentuează, la rându-i, simbolistica acestei persona. Imaginarul japonez operează o delimitare severă între înăuntru și afară: sfera intimității (înconjurată de mască, apoi, de frontiera propriei familii, de cea a cercului de prieteni, în fine, de cea a firmei care-și angajează personalul pe viață) și sfera Celuilalt sunt complet separate, dacă nu și opuse. Această despărțire imaginară din spațiul relațiilor interumane se reflectă, de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ Nr. 65 Hans KÜNG (n. 1928) este un preot catolic, profesor, teolog și filozof elvețian. A studiat filozofia și teologia la Universitatea Gregoriana din Roma, precum și la Sorbona și la Institutul Catolic din Paris. Din 1960, până în 1996, a predat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sau de putere. Ce anume îmi spune în acest caz mesajul creștin? Evident, știu că prin Predica de pe munte "nu se construiește un stat". Nu pot fi extrase din acest fragment evanghelic informații și propuneri detaliate pentru rezolvarea conflictelor la frontieră sau examinarea lor în conferințe privind dezarmarea. În schimb, ne spune ceva despre ceea ce guvernanții statelor nu pot pretinde cu ușurință de la popoarele lor, un fapt pe care conducătorii religioși, episcopii, teologii și cei ce au în grijă sufletele pot
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Flonta, Editura Humanitas, București, 2012. Cercetări filozofice, traducere de Mircea Dumitru și Mircea Flonta, Editura Humanitas, București, 2004. Jurnale 1914-1916. Câteva remarci asupra formei logice, traducere de Cătălin Cioabă și Gheorghe Ștefanov, Editura Humanitas, București, 2010. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Acolada atlantică, Ștefan Avădanei Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Ceasul lui Făt-Frumos, Emil Lungeanu Cele trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai degrabă sub forma plasamentului familial din zilele noastre. Legăturile fluide între familiile cosangvine și noncovangvine în America colonială au permis adopția informală a copiilor 13. În anii 1800, în contextul Revoluției Industriale, a imigrației masive în Statele Unite, a extinderii frontierelor spre vest și a reformei sociale, a crescut numărului de copii abandonați și a celor orfani în mediul urban 14. Teama de "sămânța rea" atribuită copiilor ilegitimi și celor abandonați și extinderea procedurilor informale de adopție au făcut ca, la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că noi, copiii, n-o putem înțelege niciodată. Nici măcar directoarea, care era de față în cadrul serviciului ei, n-ar fi putut înțelege, oricât de mult s-ar fi străduit. De aceea speranța și încrederea noastră pot fi fără opreliști sau frontiere. Directoarea pusese deja stăpânire pe valize. Probabil că nici nu a auzit ce i-am spus: Eu am și o carte, pe care obișnuiesc s-o citesc în fiecare seară. Dar, din păcate, nu a fost pusă în bagaje. Așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și obligă la inovații în organizarea producerii și furnizării bunurilor publice, la performanțe manageriale superioare, la stăpînirea costurilor, profita-bilizarea activităților și efectuarea investițiilor necesare în infrastructură. Astfel, crește rolul regiunilor în organizarea economico socială și se produc mutații semnificative ale frontierelor economice în mai toate zonele lumii. Lumea se deplasează în căutarea bunăstării, care nu poate veni decît dintr-o eficiență superioară și practicarea unor prețuri "corecte", rezultate din aplicarea unor criterii economice, mai curînd decît a unora ale așa-numitei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
părți din dubla distincție dintre public și privat pe de o parte, comercial și non-comercial pe de altă parte. Eroarea ar consta în fixarea ca obiectiv a reducerii sau extensiunii sistematice a unei anumite categorii în detrimentul celorlalte. Am văzut că frontierele dintre sectoare sunt greu de determinat și că, în plus, se înregistrează transferuri frecvente dintr-o parte în alta. Aceasta provine din faptul că noi am fixat categorii mai degrabă conceptuale decît reale, fiind vorba mai mult de o construcție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să se pună în serviciul omului."24 2.4.2. Regionalismul Regionalismul nu este un concept lipsit de conținut, o formă fără fond, iar politica regională este cu adevărat necesară în condițiile interdependențelor multiple ce caracterizează lumea actuală, al permeabilizării frontierelor, al erei informației putere care circulă nestingherită și în genere a mobilității crescute și crescânde a factorilor de producție. Există suficiente argumente care pledează pentru ideea că pro-blematica creșterii economice și a dezvoltării economico-sociale poate fi abordată în anumite limite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
contextul complementarităților multiple între regiuni, zone sau spații geo-economice. Aceasta poate fi una din vocațiile regionalismului. Este adevărat că o structură economică regională se construieș-te în timp dar, în mod inevitabil, trebuie plecat de la rețelele infrastructurale existente și care transcend frontierele județene (energie electrică, rețele de transport, apă canal, gaze naturale etc.) și de la multiplele legături de cooperare biși multilaterale deja stabilite. O structură de tip "rețea" existentă de facto nu exclude un centru, chiar dacă, sau tocmai pentru că prerogativele acestuia sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fi conduse doar la nivel național, putînd intra în contradicție uneori cu politicile regionale. Situația se prezintă desigur diferit în statele federale, fața de cele unitare. Foarte importante sunt și legăturile orizontale ce se stabilesc între administrațiile locale, uneori peste frontierele naționale. Prin valorificarea sinergică a complementarităților multiple se pot obține efecte suplimentare în direcția dezvoltării, inclusiv prin asocieri pentru realizarea unor obiective majore de infrastructură. Politica guvernamentală poate stimula asemenea asocieri prin acordarea unor stimulente de ordin financiar, subvenții ș.a.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
F.B.S.). Această funcție, desemnată în mod obișnuit prin litera W (de la welfare = bunăstare), reprezintă preferințele colectivității referitoare la repartiția bunăstării între indivizi. W este funcție de utilitatea (satisfacția) fiecăruia dintre cei n indivizi ce compun societatea: W1,W2 (U1,U2,...,Un) Frontiera lui Pareto Această funcție operează un clasament între toate repartițiile posibile și se traduce grafic prin curbe de indiferență colectivă, care au aceleași proprietăți tehnice ca și curbele de indiferență individuală studiate. Potrivit figurii, există o infinitate de curbe de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
soluții eficace (optimale în sensul lui Pareto), pe cea care maximizează W, adică pe cea care permite atingerea curbei de indiferență colectivă cea mai ridicată. Soluția optimală este dată de punctul 0, punct de tangență între funcția utilității colective și frontiera lui Pareto. O serie de lucrări ulterioare au permis precizarea formei matematice și a conținutului ce trebuie să caracterizeze o asemenea funcție, dacă se dorește, grație acesteia, clasarea tuturor alegerilor posibile și definirea celei care maximizează bunăstarea colectivă, ca medie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Absența, după sfîrșitul războiului rece, a unei contraponderi la hegemonia americană, a negarhiei sau puterii de a nega, limita sau restrînge voința unicei supraputeri, riscă să provoace acum anarhie, instabilitate generalizată și incertitudine. Nimeni nu se mai poate proteja îndărătul frontierelor naționale. Un singur individ sau un mic grup poate falimenta o bancă (vezi cazul Barrings), deturna avioane și lovi ținte aparent impenetrabile, sau plasa într-un loc aglomerat o geantă cu bacterii. Cine ne mai poate garanta securitatea? Firmele multinaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
falimenta o bancă (vezi cazul Barrings), deturna avioane și lovi ținte aparent impenetrabile, sau plasa într-un loc aglomerat o geantă cu bacterii. Cine ne mai poate garanta securitatea? Firmele multinaționale, organizațiile internaționale, ca și structurile mafiote sau teroriste debordează frontierele, coexistînd cu state naționale a căror pondere în economie culmea paradoxului! a crescut spre 50 % din P.I.B. Triumful pieței pare să conducă la propria-i reconsiderare. Se reconfigurează mari "concurențe strategice". Universalitatea pe care fiecare pretinde că o încarnează, împotriva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu înseamnă neapărat crepusculul națiunilor. Pur și simplu, acestea se transformă în noul context internațional. În primă analiză, este adevărat că liberul schimb, care domină scena actualmente, nu face casă bună cu ideea de națiune, căci acestuia nu-i plac frontierele, consubstanțiale noțiunii de națiune. Frontierele constituie obstacole în calea schimburilor. Totuși, concretizarea liberalismului economic nu a dus niciunde la dispariția națiunilor, din contra. Acest lucru poate fi înțeles prin faptul că frontierele nu trebuie privite doar din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Pur și simplu, acestea se transformă în noul context internațional. În primă analiză, este adevărat că liberul schimb, care domină scena actualmente, nu face casă bună cu ideea de națiune, căci acestuia nu-i plac frontierele, consubstanțiale noțiunii de națiune. Frontierele constituie obstacole în calea schimburilor. Totuși, concretizarea liberalismului economic nu a dus niciunde la dispariția națiunilor, din contra. Acest lucru poate fi înțeles prin faptul că frontierele nu trebuie privite doar din punct de vedere economic, ca mijloace de demarcare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ideea de națiune, căci acestuia nu-i plac frontierele, consubstanțiale noțiunii de națiune. Frontierele constituie obstacole în calea schimburilor. Totuși, concretizarea liberalismului economic nu a dus niciunde la dispariția națiunilor, din contra. Acest lucru poate fi înțeles prin faptul că frontierele nu trebuie privite doar din punct de vedere economic, ca mijloace de demarcare a unui spațiu relative autarhic și de protecție față de restul lumii. Ele delimitează, de asemenea, spațiul în sînul căruia se derulează un anumit număr de transferuri, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nivel global, căci prelevările obligatorii nu pot crește la infinit, cît și la nivel local, căci anumite regiuni își pot reconsidera transferurile cu care finanțează alte regiuni și așa mai departe. 6.5.3. Dubla repunere în cauză a Statului-națiune Frontierele tradiționale ale statelor nu sunt intangibile. Pot apărea sciziuni, cum am văzut în cazul Iugoslaviei sau Cehoslovaciei, și regrupări, cum susțin partizanii unității europene. Probleme au și Belgia și Spania și alte țări europene. 6.5.3.1. Solidaritatea intraregională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
6.5.3.3. Uniunea Europeană: o logică de deznaționalizare Încă de cînd s-a angajat în construcția Pieței comune, în 1957, apoi în constituirea unei Piețe unice, în 1985, Uniunea Europeană a pus problema articulării diferitelor niveluri ale spațiului economic. Deschiderea frontierelor pentru mărfuri, bunuri și servicii răspundea exigenței internaționale a firmelor care aveau nevoie de lărgirea debușeelor pentru producția în serie mare și reducerea costurilor unitare, toate fiind supuse unor exigențe de calitate. Instaurarea liberei circulații a capitalurilor duce lucrurile mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
s-a adîncit prin Tratatul de la Maastricht, cel de la Amsterdam, cel de la Lisabona și după introducerea cu succes a monedei unice europene euro și adoptarea Tratatului constituțional. Atunci cînd o monedă există într-un spațiu dat, ea trasează cumva o frontieră economică față de spațiile vecine, căci schimbînd rata de schimb a respectivei monede dispunem de un levier important pentru a adapta un spațiu economic mediului său înconjurător. Pentru a înțelege aceasta să ne imaginăm două națiuni ale căror capacități eco-nomice sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
imaginăm două națiuni ale căror capacități eco-nomice sunt inegale. Una este performantă, produce și exportă mult și beneficiază datorită acestui fapt de salarii ridicate. Cealaltă se găsește într-o situație contrară. Dacă aceste două zone intră în contact, prin deschiderea frontierelor pentru circulația bunurilor și serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor, sunt posibile trei tipuri de ajustări: Ne putem imagina, ca primă reacție la dezechilibrul dintre cele două națiuni, mobilitatea persoanelor. Lucrătorii vor părăsi zona săracă și-și vor căuta locuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
solidaritatea națională, pe de o parte, și cooperarea între națiunile membre, pe de altă parte, în condițiile în care politicile monetare naționale suverane au fost abandonate Băncii Centrale Europene. O altă problemă vine din migrația forței de muncă datorită deschiderii frontierelor în condițiile globalizării. Piața muncii s-a internaționalizat, iar concurența pentru locuri de muncă a devenit mai acerbă. Ce pot, sau ce trebuie să facă vechile națiuni în fața acestui veritabil metisaj demografic? Politicile bugetare au rămas naționale, dar pentru cît
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]