4,454 matches
-
facă foarte bine. Deschide șifonierul și începe să‑mi caute prin haine. — Uite la asta, zice, scoțând o fustă albastră de antilopă, cu franjuri. Când ai purtat‑o ultima oară? — De curând, spun, cu degetele încrucișate la spate. Am cumpărat fusta asta de la o tarabă de pe Portobello Road, fără s‑o probez și, când am ajuns acasă, era prea mică. Dar nu se știe niciodată, poate la un moment dat am să slăbesc o tonă. — Și astea... și astea... Se încruntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
a plesnit și din ea au început să sară pulovere, și asta le‑a împins afară și pe celelate. Apoi s‑a mai spart încă una, și încă una. Plouă cu haine. Suze e complet acoperită de bluze mulate. O fustă cu paiete aterizează pe abajur. Un sutien zboară prin cameră și lovește fereastra. Suze țipă și râde în același timp, iar eu îmi deschid disperată brațele, zbierând „stop! stop!“, ca regele Canute. Și, o, nu! O, nu! Vă rog, opriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
accent de Shan-dong. Shanghai este Parisul Asiei, zice el. E paradisul pentru aventurieri. Poate la fel de bine să înflăcăreze sau să doboare oameni. În timp ce-l ascult pe Domnul Shi, iau seama la moda din Shanghai. Femeile sunt elegante. Se îmbracă în fuste scurte și poartă pantofi ascuțiți la vârf, cu tocuri înalte. Croielile sunt îndrăznețe, pline de maginați. Taximetristul nostru pedalează prin mulțime. Mă țin strâns de bară, ca să nu cad. Clădirile de pe ambele părți ale străzilor sunt mult mai înalte decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ce se deruleazè pe ecran, s-a întors din nou la Matei care, oferindu-i detalii despre fiecare operațiune pe care o face, reușește sè-i capteze întreaga atenție, Ea și-a tras celèlalt scaun și, cu mâinile împreunate în poala fustei, ascultè, odatè pornindu-se Matei nu se mai poate opri, despre Internet îi vorbește, ce minunat lucru poate sè fie Internetul, cum îți aduce totul înaintea ochilor, o lume fascinantè în care te poți pierde, despre labirintul virtual îi vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
e femeie mèritatè NISDOMAIN = tot mèritatè VLAN = yes cea mai mèritatè dintre femei IPX= yes inaccesibilè IPXAUTOPRIMARY= off premier jour IPXAUTOFRAME=off mèritatè IPXINTERNALNETUM= și mai în vârstè decât mine IPXINTERNALNODENUM=nici nu-i știu numele NETWORKING IPV6= yes superbè în fustă default: no muzeul de artè IPV6FORWARDING= yes când a fècut cafeaua pentru Matei IPV6INIT=era într-o fustè de culoarea IPV6 AUTOCONF= yes cafelei cu lapte /etc/sysconfig/rawdevices /dev/raw/raw1/dev/sda1 îi venea strâns pe trup /etc/sysconfig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Sau totul n-a fost decât o nèlucè în mintea mea? O nèlucè care sè mè întoarcè, din nou, în trecut? Ai mai slèbit, șoptește mama la intrarea în casè, sèrutându-mi obrajii reci de la asprimea vremii de afarè, mama în fustă ei lungè de lânè, tricotatè de ea, lunecând printre lucruri, luminând totul în jurul ei, ea cea bolnavè, strèduindu-se sè-i convingè pe cei doi bèrbați ai ei, tatè și fiu, cè se simte cu mult mai bine, Nu, nu trebuie sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
nu iubeam decât anumite lucruri la ea, cè, în afară unor ipostaze pe care eu insumi i le-am descoperit și i le-am cultivat, pe mine nu mè interesa nimic altceva, cè habar n-aveam, de pildè, ce alte fuste mai poartè în afara celor cu care imi plècea mie s-o vèd! Sau cè, atunci când își prindea pèrul, abia dacè îi aruncăm vreo privire, eu preferând-o cu pèrul desfècut, Mè rog, în fața acestor argumente de bun simț Matei n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
preocupat sè imprim iubirii mele un plus de frumusețe și de tainè n-am fost suficient de atent la ceea ce se întâmplă în realitate, la felul în care, între noi, imperceptibil, se deșchideau abisuri sufletești de netrecut, nu știam ce fuste mai poartè, evităm s-o privesc când își prindea pèrul, n-o ascultăm când începea sè-mi vorbeascè despre problemele ei de la școalè, Vlad, evident, întinzându-i mâna, sprijinind-o și ajutând-o sè iasè din solitudinea în care eu, fèrè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
prindea pèrul, n-o ascultăm când începea sè-mi vorbeascè despre problemele ei de la școalè, Vlad, evident, întinzându-i mâna, sprijinind-o și ajutând-o sè iasè din solitudinea în care eu, fèrè voie, am împins-o, el admirându-i toate fustele, încurajând-o sè-și prindè pèrul, ajutând-o în toate problemele, atent și disponibil, având timp s-o ia cu mașina, dintr-un loc sau dintr-altul, însoțind-o oriunde ar fi avut nevoie, curtenitor, sunând-o, scriindu-i email-uri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cu totul neașteptat, era singurè acasè, copilul se află la pèrinții ei, Isi prinsese pèrul, neglijent, într-o clamè și purta o fustè de casè, lungè, subțire, pe care mi s-a pèrut cè o recunosc, nu stiu dacè era fustă sau mișcèrile trupului, înnebunitoare, dar, în rèstimpul infinit de scurt al unei fracțiuni de secundè, femeia pe care, în urmè cu câțiva ani, am iubit-o, s-a reîntors din nou la mine, Ea invitându-mè sè mè fac comod, informându-mè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
te-am chemat, Matei? se așeazè că o studentè timidè în primul rând de bènci din amfiteatru, eu luptându-mè cu dorința lèuntricè de a îngenunchea și de a-i sèruta acele porțiuni dezgolite dintre carâmbul înalt al cizmelor și marginile fustei, Plec în America! o anunț de sus, de la catedrè, unde tocmai închideam fermoarul genții cu laptop-ul, în semiobscuritatea din amfiteatru îi ghicesc tulburarea adâncè, Te-ai decis? Când? Aștept actele și dupè sèrbètori voi merge la ambasadè sè iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dar refuză colaborarea? Ia mai stai de vorbă puțin cu el, scoate de la naftalină dosarul de rețea În care n-am avut ce să punem, zicea că nu iese din casă, că nu vede decât nevasta, care i-a pus fusta În cap, ei, uite că acum are! Dacă-mi permiteți, tov colonel! Cu soția se poate vorbi! E sincer devotată, doar că are această slăbiciune, acest bărbat. — Știi teoria mea, locotenente! Femeile se spurcă ușor și cât ai zice pește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
avânta într-un sens, apoi într-altul, în timp ce părul lung vălurea în jurul lui ca o mantie din franjuri de mătase. Cei mai tineri dintre bărbați se aruncară după el și căzură pe covor. Femeile și fetele, împiedicate de propriile lor fuste, ajunseră și ele tot acolo, țipând cu mare plăcere. Bărboșii boieri divaniți, incomodați de greutatea anilor, a caftanelor și a calpacelor tivite cu blănițe de jder, doar se răsuceau pe călcâie la dreapta sau la stânga, urmărind fuga micuțului rebel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ziua pe toate ulițele, de zeci de ori pe aceleași ulițe, pentru că nu avea voie să părăsească localitatea. Spre seară, undeva, se stârni mult praf și vuiet. Se pornise Geamala. Mai mulți flăcăi purtau o păpușă mare, umplută cu paie. Fustă creață, făcută numai din petice, obraji, buze vopsite cu creionul roșu, gene cusute și, între ele, doi nasturi mari, holbați către mulțimea adunată în jur. ― Dansează, Geamala! Râzi, Geamala! Joacă, Geamala! îi strigau tare flăcăii în chiotele și hohotele mulțimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
grotesc, halucinant. ― Hai, Geamala! Fii focoasă! Mai fioroasă! Așa, Geamala! Scapă-ți țâța, muiere mare! Așa! Oooo!.. Mamăăă!... Hai! Hai, Geamală, fă-te-ncoa’! Hai ș-arată-ți fofelnița, făăă! o tot îmboldeau, în timp ce flăcăii mânuiau cu abilitate sârmele și sforile pe sub fustele ei flendurite și pestrițe. Iancu se oprise la marginea drumului. Stătea cu coatele rezemate într-o ulucă șubredă. Se simțea copleșit. Pentru el priveliștea era insuportabilă până la durere. Era de-a dreptul tragică. Îi venea să strige, să urle în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Zerendei sunară violent atunci când ea își retrase brusc mâna, ca și cum s-ar fi lepădat de ceva. Privea fereastra pe care lumina zilei o făcea tot mai alburie. Tăcea. Trăsura se opri. Și iar se auzi sunetul brățărilor. Zerenda își strânse fustele înainte de a sări, murmurând niște cuvinte de mulțumire. Prințul o urmări cum se îndepărta. țiganca nu mergea. Înainta pe vârfuri în fluturarea mută a volanelor și a șalului mare cu franjuri lungi. Aluneca ușor, cu grația efemeră a nălucilor. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să încropească imaginare tratate dintre noi și Înalta Poartă pentru un oarecare congres din Focșani, adică un fals, și o pricăjită gramatică pentru uzul unui obscur agent austriac... Cât despre poza de veșnic și la fel de îndrăgostit de oricare purtătoare de fustă mai acătării... aceeași ciulama de rose-tuberose pentru fiecare.” Iancu știa că Nicolae n-ar fi fost de acord cu el. Avusese o relație specială cu tatăl său și considera poeziile acestuia cu mult mai reușite decât cele scrise de Goethe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Încetișor, dar Îl aud: - Măi băieț’, măi... Aț’ vinit păn-la urmă... Alături, baba lui Moș Andrei: cu o mână pe umărul bătrânului, cu cealaltă flutură Înspre cer ce are și ea la-ndemână: pestelca, trasă cu tot cu partea din față a fustei - i se văd țurloaiele slabe, strâmbe, negre. Cu un pas Îndărătul lor: Duda - nepoțica; face ce face bunică-sa, dar cum ea nu are, În față, pestelcă, cum i-s libere amândouă mâinile, flutură, ridică, saltă poala rochiei - de la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cinci-șase copii de-ai lui Simion Cristea. Din tot ce se vorbește - și se vorbește!: te pui cu fumeile? - Înțeleg ce Înțeleg. Și spun: - Eu rămân cu bărbații, să păzim casele de cioloveci - asta-i treabă de bărbați! Purtătoarele de fustă (părul lung și minte-ngustă) se aștern pe râs, ca proastele. De nevasta lui Maxim, chiar de nurori puțin Îmi pasă, dar uite: a surâs, Într-un colț și mama. Bine: mama-i mamă, n-ai ce-i face - dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pământ, dar eu mă feresc, scap. Și văd, ca din calidor, totului-tot. O văd pe Ileana cum, pe creasta valului, se apleacă foarte tare-ncoace, de nu i se mai vede nasul din iarbă; și cum ridică foarte tare, Încolo, fusta Înspre Rusu; și cum se bate cu palma peste ceva pleoscăitor: - Na, măi, na, ciolovecule! Dacă ești bărbat, bagă-mi plumbu-aici, na! Na! Na! Aici, aici! Samaliotul a dispărut În stânga, dar Ileana o totfugește: pleosc-plescăiește peste aiciul care, de la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ce sunt ele. Azi și mâine! Mama, mânioasă, mă apucă de-o ureche și mă duce așa, spre inima pădurii. A Codrului. Ne omoară țânțarii. Femeile și-au acoperit capetele și brațele cu broboade, barijuri și chiar prostiri; picioarele cu fustele slobozite până la pământ. Când ne oprim undeva, se chincesc, ca țigăncile, ele au cu ce se apăra - dar eu? În pantaloni scurți, În bluză cu mâneci scurte... - Dă-i o rochie de-a mătale, doamnă, că rămâi făr’ de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
galben-galben și ochi albaștri ca floarea inului...? Nu știu dacă din pricina ochilor de in, dar Bălana e mereu speriată; o sperii din nimica toată; tresare la cel mai neînsemnat zgomot și-și scuipă În sân. Apoi Își face cruce. Are fuste frumoase, Înflorate, barijuri la fel, pline de flori vesele. Dar mai ales are ciuboțele roșii cu toc Înalt. E hoholiță de pe la Mitoc de aceea vorbește limba noastră de parc-ar cânta-o. Întâia oară când o văd În bucătăria noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nevoie, după o vreme ea m-a strigat, că nu găsește, s-o ajut, am ajutat-o, am ținut scaunul să ajungă până sus, pe bufet la nu știu ce și când s-a dat jos de pe scaun, m-am trezit sub fusta ei, cu poalele-n cap, ea s-a speriat, a strâns tare picioarele, dar eu știam de la Tecla cum se descuie ușa asta, i-am făcut așa de frumos, că m-a lăsat să-i intru, șărpe pi gură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
aflux de ofrande și oare unde era tricoul lui cu imprimeul cu jungla, cel pe care nu-l găsea nimeni? Când adevărul ieși la iveală, după ce una dintre surori îl zărise pe Hungry Hop aruncând pe fereastră fostei sale agresoare fustele mamei sale, familia înnebuni de grijă. Era clar că-și pierduse echilibrul. Parcă sub influența unei vrăji periculoase, teama lui de Pinky Chawla se transformase într-o afecțiune nesănătoasă. — Fii atent, îl avertizară ei. O să te trimitem la unchiul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
femeia nu reușise încă să-și găsească timp ca să le citească. Până când o să-mi adun mințile, s-a gândit ea mâhnită, o să mi-o ia corpul razna. — Aha! Aici erai scârbă mică! Triumfătoare, Susan și-a cufundat mâna în buzunarul fustei, localizând cheia cea buclucașă. Apoi și-a târât sacoșele peste prag, după care le-a lăsat să se prăbușească pe podea, iar ea s-a așezat o clipă pe ultima treaptă a scărilor, ca să-și revină. Desfăcându-și baretele sandalelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]