2,337 matches
-
și pălăria verde. Căutăm idei noi.” sau „Să lăsăm pălăria neagră, s-o probăm pe cea galbenă.” Cineva care nu este încântat de ideea pusă în discuție, nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea ei. Utilizând tehnica pălăriilor gânditoare, gânditorul este provocat să schimbe pălăriile, facilitându-se posibilitatea de exprimare, deoarece nu este constrâns să aibă o singură perspectivă. Unele persoane sunt negativiste tot timpul. Cu metoda pălăriilor gânditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
efort să găsească elemente pentru dezvoltarea ei. Utilizând tehnica pălăriilor gânditoare, gânditorul este provocat să schimbe pălăriile, facilitându-se posibilitatea de exprimare, deoarece nu este constrâns să aibă o singură perspectivă. Unele persoane sunt negativiste tot timpul. Cu metoda pălăriilor gânditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră), iar în alt moment să renunțe la negativism, încercând o altă pălărie (perspectivă), cea verde, de exemplu. Avantajele metodei „Pălăriilor gânditoare” * stimulează creativitatea participanților, gândirea colectivă și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
negativiste tot timpul. Cu metoda pălăriilor gânditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră), iar în alt moment să renunțe la negativism, încercând o altă pălărie (perspectivă), cea verde, de exemplu. Avantajele metodei „Pălăriilor gânditoare” * stimulează creativitatea participanților, gândirea colectivă și individuală; * dezvoltă capacitățile sociale ale participanților, de intercomunicare și toleranță reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt; * încurajează și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor; * dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și inteligenței interpersonale (a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
folosit, aplicabilă unei categorii largi de vârste; * poate fi folosită în diferite domenii de activitate; * este o strategie metacognitivă ce încurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspective; * determină și activează comunicarea și capacitatea de a lua decizii; * fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra informațiilor, sentimentelor, judecăților, atitudinii pozitive, creativității, controlului; La o întrunire serioasă indivizii își deghizează emoțiile în argumente aparent logice. Tehnica pălăriilor gânditoare oferă posibilitatea participanților, ca purtând pălăria roșie, să-și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
comunicarea și capacitatea de a lua decizii; * fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra informațiilor, sentimentelor, judecăților, atitudinii pozitive, creativității, controlului; La o întrunire serioasă indivizii își deghizează emoțiile în argumente aparent logice. Tehnica pălăriilor gânditoare oferă posibilitatea participanților, ca purtând pălăria roșie, să-și exteriorizeze direct emoțiile, sentimentele, intuițiile fără alte explicații, lucru cunoscut de ceilalți membri ai grupului. Este important să poți să comunici ceea ce simți despre ceva anume, fără a ofensa pe nimeni
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
folosit pălăria verde și apoi cea pălăria galbenă. Într-o discuție obișnuită, de obicei, subiectul A are o părere diferită de subiectul B. Fiecare caută să-și argumenteze propria părere și de multe ori fără o capacitate empatică. Tehnica pălăriilor gânditoare oferă posibilitatea tuturor participanților la discuții de a fi la un moment dat de aceeași parte a baricadei, purtând aceeași pălărie. Discuția devine astfel constructivă și efectele se văd imediat. Astfel, atât subiectul A cât și subiectul B, pot purta
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că pălăriile colorate nu etichetează pe nimeni (de exemplu: „Ionescu este gânditorul negru al grupului..”, etc). Este exact opusul scopului acestei metode. În cadrul acestei tehnici este important ca fiecare participant să facă efortul de a folosi toate pălăriile. Tehnica pălăriilor gânditoare determină indivizii să-și schimbe perspectiva de gândire, să ia în considerație și alte puncte de vedere. 10.1.6 Metoda 6-3-5 „6-3-5” este o metodă de creativitate în grup. Cifra 6 indică numărul de membri ai grupului. Fiecare persoană
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Aici, intelectul nu a precumpănit niciodată în așa măsură încât să se ridice deasupra facultăților sufletului și încât să se desprindă de ele, provocând astfel acea sciziune periculoasă între el însuși și psihic, care e boala de care suferă Occidentul. Gânditorii indieni nu au acel orgoliu al originalității specific filosofilor europeni. Chiar și atunci când sunt originali, ei nu dau prea multă importanță acestui fapt, întrucât se vor doar simpli comentatori ai unui patrimoniu de idei moștenit și care urmează doar să
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
primele versuri: „Este noapte și tăcere! Prin fereastra-mi solitară / Eu te văz, lună frumoasă. Voi să dorm, ș-a mea amară / Suferință și durere în vis dulce s-o transform. / Însă tu te uiți la mine și-n privirea gânditoare / Se concentră ale mele cugetări întristătoare. / Lună, lasă-mă să dorm!“ Ultimul vers - „Lună, lasă-mă să dorm!“ - se repetă ca un laitmotiv la sfârșitul fiecărei strofe (M. Zamphirescu, Cântece și plângeri. Poezii, 1860- 1873, ediția a treia, București, 1881
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
eu nu i-am cerut lămuriri, ca să nu par că mă îndoiesc. * Imediat după ce ne-am salutat, bădia Lazan m-a reținut ca să mă întrebe „Care-i culmea «spațiului mioritic»?” știam că urmează un banc, dar am făcut o mutră gînditoare, așteptînd să-l spună. „Să ai oi și să n-ai brînză!”, mi-a zis el, trecîndu-și mîna prin părul alb ca hîrtia. Și cum mai avea pe țeavă încă unul, i-a dat drumul și la acela: „Bulă i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
compui reportajele cerute despre «realitățile» din județ. Nici în cazul lui V.M. situația nu-i clară: îi va conveni, oare, să se afunde în mărunțișurile de secretariat?” Ascultîndu-mă, N. a mușcat, după obiceiul lui, dintr-o unghie și a rămas gînditor. De unde provine această „descurajare”? în primul rînd din faptul că ședința, anunțată pentru ora nouă, nu s-a ținut. În al doilea rînd din atitudinea lui Genoiu în timpul discuțiilor referitoare la sumarele numerelor pe august și septembrie: ostentativ calmă, pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ceva”, independent de noi, scrie liceanul Blecher: o necunoscută, o undă, lucrul În sine (după Kant), natura (după Spinoza), incognoscibilul (după Shopenhauer), divinitatea (după teologi). Ar rămâne marele mister, destinul, enigma originară și taina ultimă. Acel ceva pe care tânărul gânditor Îl consideră, deopotrivă, „obiectiv, etern și independent”, dar și În intimă relație generică și stimulativă cu conștiința pe care o numește activă și creatoare. Alăturarea acestor noțiuni - realul de necuprins, simțirea, conștiința, misterul - dă ecuația Încercării „criticiste sau realist-idealiste”, cum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
libertățile sale”, scria Matei Călinescu În studiul Citindu-l pe Cioran (Salmagundi). Și totuși, În 1960, Cioran mai crede, În Istoria utopiei, că: „«Libertățile» prosperă numai Într-un corp politic bolnav: toleranța și impotența sunt sinonime”. Ca maestru al paradoxului, gânditor „anti”, luptând Împotriva banalității, canoanelor și standardelor, bunului-simț și bunului-gust, Cioran Își menținea Întotdeauna neclintita opoziție, chiar și atunci când rezultatul nu avea neapărat o portanță spirituală reală. „A fi paradoxal - a Îmbrățișa idei și opinii Împotriva firii care șochează bunul-simț
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Auschwitzului, ci și temeiul propriei sale „continuități” În supraviețuire: „m-am Încarcerat singur, de dragul libertății”. Solitudinea se reafirmă ca șansă de autenticitate și integritate, refuz lucid al Înșelătoarelor truisme și trofee ale jur-Împrejurului acomodant. Chiraș, burlac, fără copii, scriitor marginal, gânditor independent, „entitate” bizară și neconvertibilă, nelegată de vreo „apartenență” ideologică, religioasă, etnică, politică - acestea ar fi consecințele firești ale opțiunii post-Auschwitz a naratorului. El păstrează, astfel, În miezul adevărului său, Auschwitzul Însuși. Răzbunare, siguranță de sine, legitimitate... par, În acest
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai dăinuiesc încă tristeți Brâncovene, din locul unde se fac mereu rugăciuni pentru cei care nu se roagă niciodată, din locul de basm și legendă, de la Sâmbăta de Sus, de acolo ne-a venit ca un dar, Nicolae Petrașcu, luptător, gânditor și jertfitor, influențând destinul românesc. La răscrucea Istoriei Naționale, când neamul nostru era pândit de dușmani interni și de vecini răi, el s-a înarmat sentimental și rațional cu puteri lăuntrice, fiind mereu gata de luptă, îndrăznind a fi ofensiv
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îngrijită” de Demetru Marcu. Sumarul este alcătuit cu precădere din poezii lirice, alături de versuri semnate cu pseudonime, aflându-se poezii de Alice Călugăru și Demetru Marcu. Se întâlnesc traduceri din Shakespeare și Vergiliu, precum și rubrica de cugetări și sentințe „Flăcări gânditoare”. Poeziile, marcate de manierisme formale, decorative, sună de cele mai multe ori declamativ. Interesantă pentru istoria literaturii este prezența în paginile revistei a versurilor lui Shakespeare. Ilustrând gustul vremii pentru maxime și cugetări, citatele din Hamlet de Shakespeare și Faust de Goethe
GANDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287152_a_288481]
-
inaugural al unui ciclu, este un roman în roman ce apelează la tehnicile moderne ale colajului și la interferențele de perspective narative, la jocul dintre real și imaginar. SCRIERI: Lumină întârziată, București, 1967; Dimineața noului venit, I, București, 1974; Plante gânditoare, București, 1977; Melior, București, 1981; Puntea de hârtie, București, 1986; Frageda fire, București, 1990; Convorbiri cu idealuri, București, 1995; Sânii la vremea caiselor, București, 1995; Toleranța, București, 1995; Civilizația iubirii, București, 1996; O șansă la un milion (O întâmplare a
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
întârziată”, ATN, 1967, 5; Adriana Mitescu, „Lumină întârziată”, GL, 1967, 28; Florin Mugur, „Lumină întârziată”, VR, 1967, 9; Voicu Bugariu, Visul abstract al unui roman, LCF, 1975, 13; Constantin Stan, „Dimineața noului venit”, RL, 1975, 20; Ion Alex. Angheleș, „Plante gânditoare”, CL, 1978, 4; George Alboiu, „Melior”, ATN, 1984, 10; Emil Nicolae, Gruparea literară „Ateneu”. Horia Gane, ATN, 1985, 6; Nicolae Manolescu, Un poet remarcabil, fin și inventiv, RL, 1987, 25; Ioan Neacșu, „Puntea de hârtie”, ATN, 1988, 3; Constantin Crișan
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
mult peste valoarea prozei din epocă, aduce în literatura română un tip nou de conflict și sondează, curajos, psihologia tulbure a unei vârste dificile: sfârșitul adolescenței și începutul tinereții. Atmosfera, multilateralitatea și concentrarea acestui debutant de 19 ani te lasă gânditor. Este nostalgia spre culmile pe care nu le avem încă. Din complexul acestui debut de originală reviviscență modernă a lumii antice, un critic pripit s-ar grăbi să alcătuiască și o nouă formă de îndrumare și valorificare critică, să zicem
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
acestuia rangul de deținător al adevărului prescriptiv: „oratorii din barou sau de la tribună prinții și generalii se instruiesc În arta de a vorbi citind Cidul.” Într-o manieră cît se poate de foucaldiană - Foucault este, În mod clar, maestrul atît gînditor cît și stilist al lui Rancière - acestor patru principii ale poeticii reprezentativității le sunt opuse patru principii ale poeticii expresivității. Primatul limbajului Înlocuiește primatul ficțiunii; principiul egalității tuturor subiectelor reprezentate se opune principiului genericității; principiul indiferenței stilului În raport cu subiectul reprezentat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se detașează printr-o felliniană estetică a grotescului (vorbăria Irènei este Întreruptă de inserturi de discurs cules de la mesele vecine, banale felii de viață, importante doar prin realismul lor ingenuu) sau prin postmoderna poezie stoarsă din scatologic (“pleoscul unui căcat gînditor care cade În apa Înghețată”), prin calitatea lirismului furat exercițiului unui realism brut (atenuat de ingenuitate), licențios, ubicuu În literatura franceză contemporană (o duritate demonetizată deja acolo): “Mă Întindeam pe pat, cu o mare dorințe Între coapse. Așternuturile erau umede
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un efort ecologic, s-o reîmprospăteze - ea nu uită că energia la care referă nu este cea cosmică, divină sau naturală, ci individual-omenească. Paradoxul antropologic al lui Pascal străbate astăzi producția și mai ales distribuția literaturii franceze: omul ca „trestie gînditoare” Înseamnă tocmai cineva care, deși Înzestrat cu vorbire, deci cu o putere imensă de expresie, de la zgomot la frază și apoi iar la zgomot, este finit. Se scrie și publică enorm astăzi În Franța, dar În cantități mici. În măsura În care se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se convinge și chiar a exersa o asemenea situație problematică și complexă. 5.5. Jocul strategiilor de gândiretc "5.5. Jocul strategiilor de gândire" Edward de Bono, promotorul gândirii laterale, a inventat un joc de rol intitulat „Cele șase pălării gânditoare” (Six Thinking Hats method). Pentru a putea înțelege în profunzime acest joc, să amintim câteva dintre ipotezele emise de autor descriind gândirea laterală prin comparație cu cea orizontală: Gândirea verticală este selectivă, gândirea laterală este generativă șțț Gândirea verticală înaintează
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu merită să fie păstrat. întâlnirea omului cu moartea se produce mereu de-a lungul întregii sale vieți, prin toate schimbările pe care le traversează, indiferent cum se numesc ele: separări, pierderi, boli, suferințe. Sunt modalitățile prin care „fragila trestie gânditoare”învață lecțiile supraviețuirii și ale nepermanenței. Ele însă nu sunt complete decât atunci când poate descifra sensul lor mai înalt. în acest scop, recuperarea dimensiunii lui spirituale devine imperativă, căci n-ar trebui să existe nici un ateu în tranșeele dure ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și de alte senzațiuni mai plăcute, ascultam plângerea fetei cu mare băgare de seamă, însă cu o figură severă de senator roman pe sediul lui curul. Simțeam că mă furnică ceva prin tot corpul, dar față de primar îmi țineam aerul gânditor și, întorcându-mă către dânsul, îl întreb: „D-ta ce știi despre acesta?" Afurisitul de ciorbagiu, parcă era în gândul fetei (și al meu): nu numai că spuse ce spusese și muerușca, ba încă mai încarcă pe bietul bărbat, făcându-1
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]